BusinessMagazin

Tag: HR

  • Facultăţile din România care nu scot şomeri. Salariile la absolvire încep de la 3.500-4.000 lei net

    Potrivit Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, facultăţile cu profil de inginerie software sau de Limbi Străine sunt cele ai căror absolvenţi îşi găsesc cel mai repede un job bine plătit, imediat după finalizarea studiilor, având, totodată, şansa unei ascensiuni rapide în carieră.

    „Politehnica, Cibernetica, Limbile Străine şi chiar Medicina sunt acele facultăţi care garantează absolvenţilor că vor găsi foarte uşor un job odată cu terminarea studiilor sau chiar din perioada acestora. În plus, aceşti tineri sunt şi cel mai bine plătiţi, încă din primul an de activitate”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    Astfel, potrivit afirmaţiilor sale, salariul unui absolvent al unei facultăţi cu profil IT poate începe de la 3.500-4.000 lei net. În ceea ce îi priveşte pe absolvenţii de Limbi Străine, cei care vor avea salarii foarte mari încă de la primul job vor fi cunoscătorii de limbi exotice. Astfel, comparativ cu vorbitorii de engleză, franceză sau italiană, ale căror salarii pot începe de la 2.000 lei net, vorbitorii de  limbi străine exotice pot ajunge la un venit lunar de 4.000 lei net.

    „Dezvoltarea pieţei locale de outsourcing pe mai multe domenii a adus această nevoie de vorbitori de limbi străine cât mai diverse. Astfel, un tânar care vorbeşte fluent suedeză, daneză, norvegiană, arabă, japoneză sau chineză nu va căuta pentru multă vreme un job”, a mai spus Raluca Peneş.

    O altă categorie de absolvenţi de care piaţa muncii are mare nevoie sunt medicii. Aceştia au mai multe opţiuni după ce termină facultatea, având posibilitatea de a se orienta către sistemul de sănătate de stat, dar şi către sectorul privat. Acesta include spitalele şi clinicile private, în care nivelul de remuneraţie este mult mai atractiv decât în cazul celor de stat, dar şi companiile farmaceutice.

    Şi absolvenţii de Agronomie au, în acest moment, şansa de a găsi într-un timp foarte scurt un job plătit foarte bine datorită numărului mare de investitori şi a dezmorţirii activităţii pe acest segment.

    Ce absolvenţi au dificultăţi în găsirea unui job

    Pe de altă parte, facultăţile ai căror absolvenţi au mari probleme în a-şi găsi un job sunt cele al căror profil nu este bine structurat. În aceste instituţii de învăţământ metodologia nu este coerentă şi nu există nicio specializare pe care absolvenţii se pot baza după absolvire.

    ”Se predau informaţii din multe domenii, dar nu se pune accent pe ce profesii se pot angaja tinerii absolvenţi sau care sunt etapele unei cariere, care trebuie parcurse în mod corect. Astfel de exemple de facultăţi sunt cele care nu au specializare strictă pe un anumit domeniu, precum Management sau Inginerie Economică”, a menţionat Peneş.
    Dar există şi facultăţi foarte specializate, care nu oferă o perspectivă de angajare foarte bună în acest moment, precum Arhitectura sau Geologia.

    Cele mai ofertante domenii în următorii 5 ani

    Având în vedere evoluţia tehnologiei IT în România şi numărul din ce în ce mai mare de investitori străini care îşi deschid puncte de lucru pe plan local, domeniul ingineriei software va rămâne în topul joburilor oferite de către angajatori.
    Alte domenii în care va fi nevoie de specialişti în următorii ani sunt contabilitatea, logistica, HR-ul, în cadrul cărora, dacă abilităţile de bază sunt dublate de cunoaşterea unei limbi străine sau chiar două, absolvenţii vor găsi aproape garantat un loc de muncă, imediat după finalizarea studiilor.

    ”Dacă eşti vorbitor de engleză şi încă o limbă străină, dacă ai cunoştinte elementare într-unul dintre domeniile IT, contabilitate, logistică, HR, software, angajarea în cadrul unei companii de shared services îţi este asigurată in proporţie de 70 – 80%. Restul de 30 – 20% depinde de modul în care te prezinţi la interviu, atitudinea şi motivaţia ta. Dacă ai avut ocazia să lucrezi într-un soft cunoscut pe piaţă, precum SAP, cu atât mai uşor te vei încadra în profilul căutat de către angajatori”, a încheiat Raluca Peneş.

  • Florin Petrescu este numit în funcţia de HR director al Vodafone România

    El a lucrat pentru Citi timp de 16 ani, perioadă în care a deţinut mai multe roluri de coordonare în domeniul resurselor umane la nivel naţional şi regional, atât în birourile companiei din România şi din Marea Britanie, cât şi din alte ţări. Din poziţia pe care a deţinut-o, a contribuit la obţinerea de către Citi Rusia a distincţiei de cel mai bun angajator în doi ani consecutiv. A urmat un master în Management internaţional de resurse umane la Cranfield School of Management din Marea Britanie.

    Florin Petrescu îl înlocuieşte pe Arun Krishnamurthy, al cărui mandat în poziţia de HR director al Vodafone România se încheie la 1 iulie 2016. Arun Krishnamurthy deţine această funcţie din iulie 2013 şi a avut un rol important în modelarea structurii regionale şi în pregătirea noului sediu central al companiei.

    Vodafone România avea peste 3.000 de angajaţi la 31 martie 2016.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date şi comunicaţii fixe. Vodafone are divizii în 26 de ţări, 57 de reţele partenere în întreaga lume şi operaţiuni de broadband fix în 17 ţări. La 31 martie 2016, Vodafone avea 462 de milioane de utilizatori ai serviciilor mobile şi 13,4 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

     

  • Cele mai puternice femei din business: A fost căpitan în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, iar acum este şefa HR-ului celui mai mare jucător din piaţa de curierat

    Elena Itu a fost căpitan în rezervă în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi psiholog consilier expert de gradul I şi a participat la proiectul de evaluare psihologică postmisiune din Irak, devenind ulterior şefa HR-ului celui mai mare jucător din piaţa de curierat.

    În această funcţie, ea coordonează portofoliul de peste 2.000 de colaboratori ai FAN Courier. Este responsabilă de
    activităţile de recrutare şi selecţie de personal, de integrare a noilor angajaţi, de evaluare a performanţelor şi de motivare, gestionează şi mediază situaţiile conflictuale şi de criză. „Căutarea jobului a fost o oportunitate să traversez tot fluxul recrutării şi selecţiei şi să învăţ din experienţa plină de emoţii a candidatului în căutarea unui loc de muncă. Nu ştiam că voi ocupa postul de director resurse umane la FAN Courier, ştiam doar că sunt hotărâtă să fac o schimbare“, spune Itu.


    În ultimii ani, FAN Courier a înregistrat o fluctuaţie de personal de sub 5%, ceea ce a determinat o creştere a profitabilităţii pe angajat. În 2015, cifra de afaceri a FAN Courier a fost de 89 milioane de euro, potrivit datelor ZF.

  • Beneficiile extrasalariale şi programul flexibil, mai importante decât banii pentru angajaţii din generaţia Millennials

    Tinerii din generaţia Millennials, născuţi în perioada 1980-2000, sunt destul de greu de abordat de către angajatori, în condiţiile în care salariul nu este cel mai important şi, de departe, nici singurul aspect pe care aceştia îl iau în considerare în alegerea unui loc de muncă, potrivit unui comunicat de presă trimis de compania de externalizare a proceselor de HR Smartree.

    Generaţia Millennials, sau generaţia Y, se diferenţiază de generaţia X (părinţii lor) în ceea ce priveşte decizia de a accepta un job, prin mai multe aspecte, arată datele Smartree. În primul rând, tinerii Millennials au dorinţa de a promova cât mai repede, neavând răbdarea necesară parcurgerii tuturor etapelor de evoluţie profesională. În acelaşi timp, îşi manifestă dorinţa de a dezvolta abilităţi de lideri. În al doilea rând, sunt cu un pas în faţă comparativ cu generaţia anterioară, datorită familiarităţii Internetului şi a canalelor de socializare online, cu care practic au crescut.

    ”Accesul la mediul online le permite să fie mult mai informaţi despre companiile din piaţă, să fie mai comunicativi şi creativi decât generaţiile anterioare. În plus, cei mai mulţi dintre ei sunt deschişi la noi provocări şi îşi asumă fără rezerve implicarea în proiecte pentru care încă nu sunt pregătiţi professional”, spune Raluca Peneş, HR Coordinator, Smartree.

    Tinerii Millennials au o viziune complexă asupra vieţii în general şi a carierei în particular. Pe de o parte, pentru ei ideea de echilibru ocupă un loc de cinste, timpul liber şi posibilitatea de a practica hobby-urile fiind foarte importante. Pe de altă parte, îşi doresc să lucreze în companii cu a căror cultură şi valori să se poată identifica, pentru a simţi că efortul lor are un sens. De aceea, companiile angajatoare trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte în strategia lor de recrutare.

    ”În procesul de angajare, este important ca recruiterii să menţioneze aspecte legate de mediul organizaţional, pachetul de beneficii extrasalariale, flexibilitatea programului de lucru, existenţa oportunităţii de a evolua profesional cât mai rapid, distanţa fata de domiciliu, lucruri foarte importante pentru candidaţii care fac parte din generaţia Millennials”, subliniază Raluca Peneş.

    Pachetul salarial şi cel de beneficii trebuie să fie unul destul de motivant şi complex. În afară de salariu, tinerii îşi doresc multe alte beneficii, precum asigurare medicală, abonament la o sală de sport, zile libere, carduri de reducere. Ei intreabă chiar în cadrul primului interviu de recrutare care sunt beneficiile asigurate de compania respectivă, potrivit experienţei Smartree.

    Pentru generaţia Millennials, este foarte important să aibă un job flexibil, care să le permită să poată valorifica timpul liber cât mai mult. ”Comparativ cu generaţia X, tinerii Millennials pun mult mai mult accent pe echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională. Deşi valorile lor nu constau neapărat în achiziţionarea unei case sau a unei maşini, doresc să aloce mai mult timp familiei, hobby-urilor sau altor activităţi care ţin de dezvoltarea personală”, explică Raluca Peneş.

    Potrivit informaţiilor Smartree, există domenii în care tinerii Millennials solicită la interviul de angajare un program de lucru flexibil, deoarece noţiunea de pontaj sau program fix la birou poate reprezenta pentru ei un fel de constrângere a activităţii şi, implicit, a rezultatelor. Dacă generaţia anterioară este una adeptă a programului fix la birou, inclusiv a orelor suplimentare, noua generaţie preferă în mod evident flexibilitatea progamului de muncă.

    Luând în considerare toate aceste aspecte, rolul departamentelor de HR din cadrul companiilor devine mult mai important.

    ”Recruiterii trebuie să cunoască şi să inţeleagă foarte bine profilul tinerilor Millennials – nevoile lor, dorinţa de promovare, abilităţile şi creativitatea lor. Rolul pe care HR-ul trebuie să-l aibă acum într-o companie este acela de a identifica şi implementa, împreună cu factorii decizionali, programe de dezvoltare profesională şi sisteme de beneficii care să atragă şi să motiveze această generaţie”, conchide Raluca Peneş.

    Compania de externalizare a proceselor de HR Smartree a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii de externalizare, de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu. La baza serviciilor Smartree stau platforme proprietare de soluţii informatice integrate, dedicate managementului resurselor umane. Smartree procesează 450.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal, recrutare şi muncă temporară.

  • Xerox România anunţă două promovări la nivel regional şi două la nivel local

    Alina Zărnescu şi Florina Sereş au fost promovate la nivel de regiune în cadrul Xerox Corporation pe poziţiile de Director, Human Resources, Central & Eastern Europe, Israel & Turkey (CIT) şi, respectiv, General Manager Supplies, CIT. În locul Alinei Zărnescu a fost numită, începând cu data de 1 aprilie 2016, Manuela Son, iar departamentul Channels, condus până acum de Florina Sereş, va intra sub coordonarea Franciscăi Lebrun, care va prelua poziţia de Channels Business Director.

    “Noile numiri reflectă politica globală de resurse umane a Xerox Corporation care a oferit întotdeaua şi oferă în continuare oportunităţi de carieră la nivel naţional şi internaţional celor mai buni angajaţi ai săi”, afirmă Gabriel Pantelimon, General Manager Xerox România. “Având în vedere performanţele locale ale colegelor noastre Alina şi Florina, promovările la nivel internaţional sunt consecinţe fireşti în evoluţia lor profesională. Sunt convins că ele vor face faţă cu brio provocărilor pe care le vor întâmpina în noile funcţii. Din noile lor poziţii în managementul organizaţiei locale, Manuela şi Francisca vor contribui, datorită vastei lor experienţe, la dezvoltarea business-ului Xerox România şi la succesul companiei noastre.”

    În noua calitate, Alina Zărnescu este responsabilă cu dezvoltarea strategiei de resurse umane la nivelul Europei Centrale şi de Est, Israel şi Turcia, inclusiv pentru Xerox Services. Alina Zărnescu s-a alăturat echipei Xerox România în 2013, anterior lucrând la Procter & Gamble. Alina a coordonat implementarea sistemului GEMS HR în România, ţara noastră fiind prima din regiune care a introdus un sistem global de administrare a angajaţilor. În plus, departamentul condus de ea a primit, în 2014 şi 2015, premiul “The Best CIT HR Operations”, acordat de Xerox regiunii din care România face parte.

    În calitate de General Manager Supplies, Central & Eastern Europe, Israel & Turkey, Florina Sereş se ocupă de dezvoltarea strategiei privind consumabilele la nivel regional, implementând iniţiativele Developing Markets Operations (DMO). Florina Sereş s-a angajat la Xerox România în 2011, fiind pe rând Channels Manager şi Channels Director. Sub conducerea ei, departamentul Channels a primit premiul „The Best CIT Channels Operations’’, cinci ani la rând.

    Noul HR Manager Xerox România, Manuela Son, face parte din echipa de management de primă linie a companiei şi coordonează activitatea de resurse umane la nivel local. În acelaşi timp, Manuela îşi păstrează şi responsabilităţile legate de regiunea Central European Distributor Group (CDG). Manuela Son s-a alăturat Xerox în 2013, ca şi HR Manager CDG şi Learning & Development MEA (Middle East & Africa),  având o experienţă anterioră în zona de consultanţă şi management, ca HR Consultant în cadrul Sales Consulting şi HR Manager România & Bulgaria, în cadrul Ferrero.

    Francisca Lebrun, Channels Business Director, este responsabilă de coordonarea întregii reţele de peste 2.000 de parteneri şi reselleri ai Xerox şi a activităţilor, prin canalele de vânzări indirecte de echipamente şi servicii.  Cu o experienţă de peste 16 ani în echipa Xerox România, Francisca a deţinut mai multe funcţii cheie la nivel local şi regional, iar din 2007 face parte din echipa de management de primă linie a companiei.

  • Ce întrebări nu ar mai trebui folosite la interviul de angajare

    În România încă se mai practică metode perimate la interviul de angajare, potrivit informaţiilor Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR.

    Interviul este probabil cea mai importantă etapă a procesului de recrutare, pentru că atunci recrutorii trebuie să identifice omul potrivit la locul potrivit. Iar pentru a face alegerea corectă, este nevoie de un dialog cât mai eficient, în care să nu îşi aibă locul întrebări care pun candidatul în situaţia de a fi pur şi simplu inventiv, fără o bază reală.

    În contextul globalizării, al apariţiei unor noi tipuri de joburi, în special în domeniile digital, IT, social media, este necesar ca specialiştii în resurse umane să îşi actualizeze metodele de recrutare în timp real, în pas cu evoluţia tehnologică, dar şi cu realitatea pieţei muncii, care devine tot mai efervescentă.

    Una dintre cele mai perimate întrebări care încă se folosesc în cadrul anumitor interviuri este ”Cum te vezi peste 5 ani?”.
    ”În actualele condiţii ale economiei de piaţă, ne este destul de dificil să preconizăm evoluţia noastră din punct de vedere profesional. Consider că această întrebare trebuie adaptată pentru fiecare candidat în parte, în funcţie de experienţa, profilul şi studiile sale. Putem apela în schimb la întrebarea ’Cum ţi-ai dori să evoluezi profesional?’ sau ’Care consideri că sunt următoarele etape în cariera ta’?”, explică Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    O altă întrebare destul de perimată, încă întâlnită frecvent de către candidaţi, este “Care sunt punctele tale forte şi care sunt cele slabe?”. Este o întrebare rigidă, ruptă de orice fel de context, care nu îl ajută nici pe candidat, nici pe recrutor.
    ”Pentru a obţine informaţii cât mai realiste şi corecte legate de capacităţile şi abilităţile candidatului, se poate face referire la proiectele în care acesta a fost implicat în trecut, indiferent că sunt pe plan personal sau profesional. Il putem întreba care a fost aportul său în dezvoltarea şi derularea acestor proiecte”, exemplifică Raluca Peneş.

    De asemenea, întrebarea “Ce poţi schimba la tine?” nu trebuie să se mai regăsească la interviul de angajare. Făcând referire la punctele slabe, este oarecum legată de întrebarea anterioară. În schimb, putem întreba despre planurile candidatului din perspectiva dezvoltării sale atât pe plan profesional, cât şi pe plan personal.

    ”Întrebările de mai sus se regăsesc pe multe site-uri de specialitate, împreună cu sugestii de răspunsuri. De aceea, candidaţii vin deja pregătiţi la interviuri cu răspunsuri standard, pe care în realitate nu şi le asumă. Aceste întrebări nu mai sunt relevante în procesele de recrutare, ele trebuie adaptate de către specialiştii de HR în funcţie de fiecare candidat în parte”,  mai spune specialistul Smartree.
    Ce se ascunde în spatele întrebării ”Ce hobby-uri ai?”

    Mai există o  întrebare despre care s-ar putea crede că este perimată, părând la prima vedere mai puţin pertinentă – ”Ce hobby-uri ai?” – dar care are în spate o motivaţie relevantă. Întotdeauna întrebările cu referire la hobby-uri ascund în spatele răspunsurilor informaţii utile pentru recrutor.

    ”De exemplu, o persoană care are drept hobby să meargă cât mai des în vacanţe exotice va căuta întotdeauna joburi bine plătite care să-i susţină acest hobby. Dacă practicăm sporturi de echipă, cu siguranţă că ne vom putea adapta unei echipe ai cărei membri colaborează în mod direct. În cazul în care preferăm sporturile individuale, vom tinde către joburi care nu presupun relaţionarea cu colegii”, adaugă Raluca Peneş.

  • EY vrea să recruteze aproape 200 de oameni. Jumătate din posturi vizează candidaţi fără experienţă.

    Firma de audit şi consultanţă EY, unul dintre cei mai mari jucători de profil de pe piaţa locală, are în plan angajarea a circa 200 de persoane anul acesta. Cel puţin 80 dintre noii angajaţi vor veni din rândul celor care se află în ultimii ani de studiu sau care au ieşit recent de pe băncile facultăţilor, restul joburilor fiind adresate oamenilor cu experienţă în domeniu, potrivit Andreei Mihnea, directorul de HR al EY România, scrie Ziarul Financiar.

    „Am crescut foarte mult în ultimul timp, numai anul trecut am recrutat 250 de persoane. Este, cumva, o evoluţie firească a businessului nostru pentru că mereu apar proiecte noi sau există câte o competenţă pe care nu o avem în echipă şi pe care trebuie să o găsim. Dar cred că anul acesta ne stabilizăm, nu vom mai ajunge la acelaşi volum de recrutare pe poziţii de juniori ca anul trecut“, explică Andreea Mihnea, cea care conduce politicile de HR ale celor 700 de angajaţi din cadrul EY România. Ea a preluat frâiele HR-ului pentru companie în urmă cu aproape trei ani, iar de-a lungul carierei s-a format în firme precum Aims Human Capital (executive search), IBM, PayPoint România sau Tchibo.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • A visat să devină diplomat, însă traseul carierei sale a luat un alt curs, acumulând până în prezent o experienţă de aproximativ 12 ani în domeniul resurselor umane.

    A urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 2002.

    Primul loc de muncă în domeniu a fost de HR Consultant al companiei de consultanţă AIMS Human Capital (2002-2007), iar acesta a fost urmat de cel de HR Manager al furnizorului de servicii externalizate Genpact (2007-2010).

    Matei a devenit responsabilul de departamentul de resurse umane al subsidiarei locale a companiei franceze Schneider Electric în 2010, printre principalele sale realizări în această poziţie fiind înfiinţarea unui hub regional de suport de clienţi în cadrul companiei ce a ajuns în patru ani la 100 de angajaţi ce deservesc clienţi din 55 de ţări, cât şi atingerea unui grad de retenţie a angajaţilor de 92%.

  • La 37 de ani administrează politica şi strategia de resurse umane pentru toate companiile din grupul Albalact

    Ca director HR, funcţie pe care o deţine din 2008, Mihaela Anca administrează politica şi strategia de resurse umane pentru toate companiile din grupul Albalact: Albalact SA, Albalact Logistic SRL şi Rarăul SA, ceea ce presupune managementul direcţiilor de dezvoltare, recrutare, salarizare, compensaţii, siguranţă şi mediu.

    Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe (2001), specializarea Drept, în cadrul Universităţii 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, Mihaela Anca a lucrat vreme de trei ani, la începutul carierei, ca jurist, la Metalurgica, în Aiud, iar apoi alţi doi ani la Sitindustrie România, ca HR manager.

    A deţinut aceeaşi funcţie vreme de doi ani şi la Star Transmission Cugir, iar din 2009 a intrat în echipa Rarăul. „Am trecut prin industrii diferite şi tipuri diferite de management, am lucrat şi în multinaţionale, şi în companii antreprenoriale româneşti. Am fost expusă la diferite modele de business şi tipuri de abordare a politicilor de resurse umane. E o experienţă valoroasă pe care nu o capeţi uşor.“ Povesteşte că a pornit de la zero în domeniul resurselor umane şi de la fiecare angajator a învăţat lucruri importante.

    „Dincolo de proceduri, sisteme, norme, strategii care trebuie implementate în orice organizaţie mare, am învăţat, însă, cât de importanţi sunt oamenii potriviţi la momentul potrivit, că abordarea cât mai simplă şi mai concretă a unei situaţii este şi cea mai eficientă, am mai învăţat că transparenţa şi comunicarea fac lucrurile să se întâmple de cele mai multe ori, că oamenii dintr-o echipă funcţionează bine dacă au nişte valori sănătoase care să-i ghideze şi că mai este foarte important să existe pasiune.“

    Pe termen lung, Mihaela Anca se vede implicată în proiecte „care să aducă schimbari în societate, nu doar într-o companie. Îmi doresc foarte mult să lucrez pentru proiecte sociale de amploare“. 

  • Alexander Hughes România a numit-o managing partner pe Dana Noujeim

    Dana Noujeim face parte din echipa Alexander Hughes din 2008 şi a fost anterior business development director. Parcursul său profesional integrează atat experienţe în multinaţionale, cât şi în startup-uri, antreprenoriat şi consultanţă de business. 

    Începând cu luna iunie, Dana Noujeim o înlocuieşte pe Dana Patrichi la conducerea organizaţiei locale Alexander Hughes.

    În România, Alexander Hughes derulează proiecte de executive search destinate pieţei locale sau având amploare regională. Compania acoperă un spectru de specializări între care middle şi top management, precum şi experţi de top în industrii-ţintă. Deşi 90% dintre clienţi sunt companii multinaţionale, Alexander Hughes a derulat în ultimii ani şi proiecte pentru companii antreprenoriale, în special în IT&C, industrii creative şi servicii financiare. Echipa de consultanţi din România ai Alexander Hughes este una dintre cele mai stabile din industria de HR.

    „Lumea şi practicile de business s-au schimbat profund în ultimii câţiva ani, iar companiile au nevoie, mai mult ca oricând, de leaderi şi de specialişti performanţi, de acei oameni-cheie care pot consolida sau revigora soarta unei companii, pot schimba faţa unei industrii  sau pot pune temeliile unor noi imperii”, a declarat Dana Noujeim.