BusinessMagazin

Tag: Hollywood

  • Cum au reuşit aceste state să-şi facă loc pe piaţa efectelor speciale domnitată de Hollywood

    Pentru a realiza detaliile bătăliei sângeroase de la finalul sezonului 6 al serialului Game of Thrones, cei de la Iloura au folosit un mix de VFX şi tehnici mai vechi de animaţie. Echipa a fost condusă de Glenn Melenhorst, supervizorul diviziei VFX, care a vrut să dea cât mai mult realism conflictului dintre Jon Snow şi armata sa de sălbatici, pe de-o parte, şi cei din familia Bolton, conduşi de Ramsay Bolton. Episodul a inclus numeroase coliziuni între călăreţi, armate de 3.000 de oameni, o combinaţie de scene care conţin atât personaje reale cât şi unele generate pe calculator, dar şi sute de elemente precum steaguri, fum, sânge, foc, arme sau chiar ceaţă.

    Compania a fost desemnată să dezvolte această luptă după ce a prezentat producătorilor de la HBO o serie de simulări. Steve Kullback şi Joe Bauer, reprezentanţii canalului pay-per-view, s-au arătat încântaţi de proiectul australienilor şi le-au oferit acestora contractul. „Bătălia Bastarzilor şochează prin îndrăzneală“, a spus Steve Kullback. „Este cu atât mai şocant că am reuşit să o realizăm, iar meritele trebuie să meargă, în primul rând, către Iloura. Am lucrat alături de ei pe parcursul producţiei şi a trebuit să revizuim fiecare scenă; s-a dovedit dificil să facem diferenţa între ce era real şi ce fusese adăugat.“

    În 2015, Game of Thrones a ajuns la 20 de milioane de spectatori, în medie, pentru cel de-al cincilea sezon al său, care a primit 24 de nominalizări la premiile Primetime Emmy, inclusiv la categoria „cel mai bun serial ‑ dramă“. Încă de la lansare, Game of Thrones a devenit un fenomen global şi cel mai iubit serial din istoria HBO. Anul trecut, serialul a fost cel mai căutat produs de televiziune de pe motorul de căutare Google şi cel mai dezbătut serial pe conturile reţelei de socializare Facebook din Statele Unite. Inspirat din seria de romane A Song of Ice and Fire, de George R. R. Martin, serialul are acţiunea amplasată într-un regat fictiv, numit Westeros. Magia, aventurile eroice şi elementele fantastice vin în completarea acţiunii.

    Având astfel în vedere aşteptările fanilor, cei de la Iloura au urmărit zeci de ore de filmări ale unor concursuri de echitaţie şi diverse filmări ale unor accidente din timpul curselor de cai. Aşa-numitele camere martor, ataşate cailor pentru a oferi mai multe unghiuri telespectatorilor, s-au dovedit extrem de folositoare.

    Iloura este parte a unei industrii care generează din ce în ce mai mulţi bani: în 1989, Indiana Jones şi ultima cruciadă includea doar 80 de cadre cu efecte speciale. 20 de ani mai târziu, blockbusterul Avatar se mândrea cu 3.000 de astfel de cadre. „Ceea ce industria a reuşit este să livreze complexitate“, explică Tony Clark, director al Rising Sun. „Poţi face absolut orice pe calculator în ziua de azi, cu excepţia imaginilor cu oameni.“ Compania condusă de Clark este un alt nume important, care activează pe piaţă de 21 de ani. Echipa a semnat efectele speciale din peste 120 de filme, inclusiv succesul de box-office Gravity. Animal Logic (The Lego Movie) este o altă companie recunoscută internaţional; Luma Pictures, companie americană, a deschis recent un nou birou la Melbourne.

    Pentru a ţine piaţa competitivă, case de producţie precum Warner Brothers sau Universal apelează la un truc: ei folosesc mai multe companii de efecte speciale pentru o singură scenă, împărţind cadrele în mai multe direcţii. La rândul lor, companiile sunt astfel obligate să investească masiv în cercetare şi dezvoltare, pentru că specializarea pe o singură arie nu mai este suficientă. „Poţi să ratezi o ocazie pentru că sincronizarea e extrem de importantă“, este de părere Simon Rosenthal, şeful diviziei VFX de la Iloura, care consideră că natura ciclică a industriei pune mari probleme companiilor. Divizia pe care o conduce, explică Rosenthal, foloseşte aproape 20% din timp pentru cercetare.

    Mai multe scutiri de taxe şi beneficii oferite de guvernul australian au atras în ultimii ani numeroase companii de profil pe continent. Astfel, pentru a fi eligibil de o scutire de 30% a taxelor, un film trebuie să aibă un buget minim de 390.000 de dolari. „Ne ţine în joc şi ne ajută să fim competitivi pe plan internaţional“, a spus Debra Richards, CEO al companiei Ausfilm.
    Există însă pericolul ca alte state, precum India sau China, să depăşească în anii ce urmează Australia sau Statele Unite. Ambele au o industrie a filmului înfloritoare şi o mână de lucru mai ieftină: următorul pas este obţinerea acelui know-how care le va face cu adevărat competitive.

  • Cum şi-a transformat eşecul în fotbal într-o carieră de succes la Hollywood. Anul trecut a încasat peste 64 milioane de dolari

    A jucat în filme de acţiune, în filme de comedie şi în franciza de succes “Fast and Furious” şi se pregăteşte pentru noi roluri în “Baywatch” şi “Jumanji”, reproduceriile filmului şi serialului de succes din anii 90.

    Dwayne “The Rock” Johnson este un tip carismatic care câştigă din ce în ce mai mult simpatie din parte publicului, iar asta se vede în frecvenţa filmelor acestuia şi încasările pe care le fac. Central Intelligence, cel mai recent film al lui The Rock, a avut încasări de 180 milioane de dolari pe glob cu un buget de producţie de 50 de milioane.  San Andreas a strâns peste 473 milioane la un buget de 110 milioane, iar Furios 7 a obţinut nu mai puţin de 1,5 miliarde de dolari cu un buget de 190 milioane de dolari.

    Imaginea succesului lui The Rock se conturează din ce în ce mai clar. Johnson încasând 64,5 milioane de dolari anul trecut ajungând pe locul 19 în lista Forbes a celor mai bogate celebrităţi.

    Însă succesul nu a venit peste noapte.

    Johson s-a născut pe 2 mai 1972 în Hayward California. Înainte de a ajunge vedetă pe marele ecran, The Rock a fost wrestler, ca şi tatăl său Rocky “Soul Man” Johnson şi bunicul său Peter Maivia.

    Înainte de asta a fost sportiv şi a jucat fotbal american pentru Miami Hurricanes în timpul facultăţii. Şi-ar fi continuat cariera în fotbalul profesionist dacă nu s-ar fi rănit grav la umeri şi la spate. În schimb, a jucat în liga de fotbal a Canadei unde câştiga 250 de dolari pe săptămână până când a fost dat afară. “Visurile mele mi-au fost spulberate. A fost o perioadă neagră din viaţa mea”, a spus The Rock, potrivit Business Insdier.
    S-a gândit să încerce wrestling-ul şi a debutat în 1996 într-un serial Tv numit Survivor Series. Numele de scenă a fost Rocky Maivia

    The Rock şi-a dovedit abilităţile câştigând titlul de 6 ori şi de 5 ori pe echipe. Popularitatea lui The Rock a atras atenţia Hollywood-ului şi a fost invitat să găzduiască o emisiune a “Saturday Night Live”. Apariţia lui în cadrul emisiunii le-a dovedit oamenilor şi că ştie să joace şi şi-a făcut debutul în cinema în 2001 în filmul “The Mummy Returns”. În 2003 a devenit recunoscut ca fiind un adevărat erou al filmelor de acţiune, iar mai târziu avea să-şi demonstreze talentul şi la comedie jucând în filme de comedie ca “The Game Plan” sau “The Other Guys”. Au urmat şi alte filme de acţiune care au încasat milioane de dolari la box office. Acum a terminat filmările la serialul Baywatch unde joacă alături de Zach Effron şi filmează următorul film din franciza Fast and Furious, Furious 8.

  • De ce acest număr apare în multe filme de la Hollywood. Explicaţia este cât se poate de simplă – GALERIE FOTO

    A113 este un număr al unei clase unde foarte mulţi oameni de la Hollywood au învăţat animaţie. Mai exact, A113 este numărul clasei de la şcoala California Institute of Arts. Aici studenţii au învăţat design grafic şi animarea personajelor şi locul unde foarte mulţi oameni de la Pixar şi Disney au învăţat meserie. Ilustrând acest număr în diferite situaţii oamenii aduc un omagiu profesorilor care i-au învăţat meserie. 

    Vedeţi mai multe exemple în galeria foto

  • Cronică de film: Hardcore Henry, un nou gen de film la Hollywood

    Sigur, Hardcore Henry nu este primul proiect care se aventurează în lumea perspectivei first-person. Genul „found footage”, din care e suficient să amintim de francizele Paranormal Activity sau Cloverfield, a produs filme care au avut cu siguranţă mai mult succes decât Hardcore Henry; marea diferenţă este însă modul în care acesta din urmă tratează ideea de film şi desfăşurarea logică a acţiunii. Hardcore Henry nu se vrea un film serios, şi acesta e şi motivul pentru care merită văzut. Lejeritatea cu care regizorul a tratat întreaga poveste e chiar binevenită: Hardcore Henry e un lungmetraj care s-ar fi potrivit fără mari probleme ca film de deschidere a unui joc.

    Sau, mai simplu: vă mai aduceţi aminte de shooterele clasice precum Duke Nukem? Filmul de care vă vorbesc e ca o secvenţă de o oră şi jumătate din joc, în care trebuie să interacţionezi cu tot felul de personaje şi să elimini, de-a lungul traseului, băieţii răi. Sună distractiv? Chiar aşa şi e.

    De îndată ce filmul începe, audienţa e la fel de nedumerită ca şi personajul principal: prima scenă îl prezintă pe Henry într-un soi de scaun experimental dintr-un laborator high-tech, dar ochii sunt aţintiţi asupra Estellei, o frumoasă dar uşor bizară femeie de ştiinţă. Estelle ne povesteşte cum Henry a fost implicat într-un accident teribil care l-a costat un picior şi o mână; urmarea e previzibilă: acestea au fost înlocuite cu nişte proteze ultrasofisticate care îl vor transforma pe eroul principal într‑un fel de Robocop, aflat desigur de partea greşită a legii. Mai aflăm, din primele minute, că Estelle este chiar soţia lui Henry; şi asta nu de la protagonist, care află între timp şi că memoria i-a fost ştearsă. Nu vreau să dezvălui mai mult, aşa că vă las plăcerea de a descoperi singuri aventurile lui Hardcore Henry.

    Filmul beneficiază de ceva ce lipseşte în cazul celor mai multe filme de acţiune: curajul de a încerca altceva. Cu toate că scenele interzise minorilor (din cauza nivelului ridicat de violenţă) sunt destul de multe, ele reuşesc să introducă spectatorul aproape de mijlocul acţiunii. Realismul extrem prezent în film este o carte pe care producătorii au mizat, şi se pare că au avut dreptate.

    În concluzie, Hardcore Henry este o producţie inedită, ce merită atenţia spectatorilor măcar pentru elementul de noutate pe care îl aduce. Este un film de acţiune care are destul de multe surprize aruncate prin scenariu, aşa că sunt şanse mici să vă plictisiţi; singurul dezavantaj este că perspectiva first-person poate deveni, în scenele foarte rapide, uşor obositoare.

  • Accident bizar la Hollywood. Actorul a murit strivit de propria maşină

    Cariera lui Anton Yelchin a început cu roluri mici în filme indie şi în diverse emisiuni de televiziune, înainte de se face remarcat cu filme precum thrillerul detectivist “Alpha Dog” sau în comedia pentru adolescenţi “Charlie Bartlett”. Cel mai important rol al său a fost în remake-ul filmelor “Star Trek” – partea a treia a acestuia, “Star Trek Beyond”, fiind programată pentru lansare în luna iulie.

    El a început să joace de când era copil, lansându-şi cariera profesională pe când avea doar nouă ani. 

    La numai 27 de ani a murit unui dintre cei mai îndrăgiţi actori

  • Prima companie Românească care ajunge la Holywood. “Am reuşit să câştigăm aproape toate premiile internaţionale în ultimii 2 ani”

    Compania de videochat Studio 20 a deschis luna trecută cea de-a cincea franciză în Hollywood, Los Angeles.

    “Pare cu totul ieşit din comun ca o franciză din România să fie cumpărată de şi implementată tocmai în Statele Unite, dar dacă urmarim rezultatele financiare ale noastre, ale Studio 20 şi ale francizelor, dar şi nivelul şi performanţele fetelor care lucrează pentru studiouri, atunci nu mai e nimic anormal. Practic, noi am reuşit să castigam aproape toate premiile internaţionale ale industriei de videochat in ultimii 2 ani”, declară Robert Vanderty, manager Studio 20.

    Franciza Studio 20 este prezentă în România cu 4 studiouri. Două dintre acestea sunt în Bucureşti: studioul pilot deschis in 2014 si cel de-al doilea, deschis în 2015, fiind şi prima franciză a Studio 20 şi cel mai mare studio din Europa (peste 1000 mp). Al treilea studio este cel deschis în Cluj anul trecut, o franciză în care au investit doi softişti peste 100 de mii de euro si care a intrat deja pe profit, iar patrulea studio se află în Timişoara si a fost deschis la începutul acestui an pe o suprafaţă de peste 700 de mp., cu o investitie de circa 200 de mii de euro.

    Cifra de afaceri a Studio 20 atinsă în 2015, de 3 milioane de euro, a făcut posibilă deschiderea unui studio în America. „Cifrele prezentate de noi la premiile de profil au fost argumente solide pentru partenerul nostru american, care a investit aproape 400 de mii de dolari într-un studio de 500 mp, amplasat in zona celor mai celebre studiouri si case de productie cinematografica, la cateva blocuri de celebrul Hollywood Walk of Fame”, ne informează Vanderty.

    Piaţa mondială în care activează Studio 20 este estimată la 10 miliarde de dolari pe an. Din calculele necesare constituirii caietului de franciză Studio 20, reiese că piaţa autohtonă de profil se ridică la circa 100-200 de milioane de euro. Aceasta creşte premanent şi se poate dubla în urmatorii 3 ani.

  • Cât câştigă fotografii la Hollywood: Sunt unii fotografi care ajung să ia între 100.000 şi 200.000 de dolari pe zi

    Edward Aninaru, unul dintre cei mai în vogă fotografi din lume, s-a mutat în Cali­fornia în urmă cu trei ani, fiind fas­cinat de profesionalismul de care dau dovadă oamenii care lucrează acolo.

    El spune că s-a apucat de această meserie acum şapte ani după ce a început să editeze fotografii.

    „A fost o întâmplare, trebuia să mă angajez şi aveam nevoie să învăţ un program de editare, dar aveam nevoie de imagini“, a spus Edward Aninaru în cadrul emisiunii de business ZF Live. „Am lucrat în ţară, dar mi-am dorit să fac mai mult, am riscat, mi-am făcut bagajele, mi-am pregătit actele şi am găsit o firmă care să mă reprezinte acolo.“

    Prima şedinţă foto cu o personalitate internaţională a fost cu Jay Sean, un cântăreţ britanic pentru care a lucrat gratis. „Este foarte greu să intri pe piaţă şi sunt anumite persoane pentru care e bine să lucrezi gratis la început. Atunci am făcut câteva poze, totul a durat 45 de minute. Una a fost o copertă de album, iar altele au apărut în Billboard“, a completat Aninaru.

    În ceea ce priveşte bugetul pentru o şedinţă foto, în Statele Unite un fotograf poate câştiga chiar şi mai mult de 100.000 de dolari pe zi dacă are experienţă sau dacă vine cu ceva inovator.
    „Aceia sunt oameni care au lucrat o viaţă ca să ajungă la cifrele astea. Îţi trebuie un PR foarte bun, dar contează şi cine te recomandă sau pe cine cunoşti. Unii clienţi abia după ce văd cine eşti şi ce vorbeşte lumea despre tine se uită la portofoliu.“

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât câştigă fotografii la Hollywood: Sunt unii fotografi care ajung să ia între 100.000 şi 200.000 de dolari pe zi

    Edward Aninaru, unul dintre cei mai în vogă fotografi din lume, s-a mutat în Cali­fornia în urmă cu trei ani, fiind fas­cinat de profesionalismul de care dau dovadă oamenii care lucrează acolo.

    El spune că s-a apucat de această meserie acum şapte ani după ce a început să editeze fotografii.

    „A fost o întâmplare, trebuia să mă angajez şi aveam nevoie să învăţ un program de editare, dar aveam nevoie de imagini“, a spus Edward Aninaru în cadrul emisiunii de business ZF Live. „Am lucrat în ţară, dar mi-am dorit să fac mai mult, am riscat, mi-am făcut bagajele, mi-am pregătit actele şi am găsit o firmă care să mă reprezinte acolo.“

    Prima şedinţă foto cu o personalitate internaţională a fost cu Jay Sean, un cântăreţ britanic pentru care a lucrat gratis. „Este foarte greu să intri pe piaţă şi sunt anumite persoane pentru care e bine să lucrezi gratis la început. Atunci am făcut câteva poze, totul a durat 45 de minute. Una a fost o copertă de album, iar altele au apărut în Billboard“, a completat Aninaru.

    În ceea ce priveşte bugetul pentru o şedinţă foto, în Statele Unite un fotograf poate câştiga chiar şi mai mult de 100.000 de dolari pe zi dacă are experienţă sau dacă vine cu ceva inovator.
    „Aceia sunt oameni care au lucrat o viaţă ca să ajungă la cifrele astea. Îţi trebuie un PR foarte bun, dar contează şi cine te recomandă sau pe cine cunoşti. Unii clienţi abia după ce văd cine eşti şi ce vorbeşte lumea despre tine se uită la portofoliu.“

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce este aproape imposibil să te îneci în nisipuri mişcătoare. Trei modalităţi prin care poţi muri numai în filme

    Am mai văzut asta înainte, ne putem imagina întreaga scenă fără să o vedem. Asta nu înseamnă, totuşi, că filmele reflectă mereu realitatea.

    Avem mai jos trei exemple ce demonstrează exact contrariul.

    3. Este aproape imposibil să te îneci în nisipuri mişcătoare
     
    În ciuda a ceea ce ne arată Hollywood-ul, nisipurile mişcătoare sunt mult mai dense decât par. Precum lava, nu există nicio şansă de a fi ”absorbit” în totalitate.

    Vezi aici cele trei modalităţi prin care poţi muri numai în filme

  • Trei cineaşti români la Festivalul de Film de la Cannes 2016. Două filme în selecţia oficială

    Steven Spielberg, Woody Allen sau Jodie Foster sunt câteva dintre numele mari de la Hollywood ce o să fie prezente pe Croazetă în mai, însă şi trei cineaşti români au fost selectaţi.

    Cristi Puiu cu filmul “Sierra Nevada” şi Cristian Mungiu cu pelicula “Baccalaureat” participă în competiţia oficială, iar Bogdan Mirică cu filmul “Câini” în secţiunea Un Certain Regard!

    În deschiderea festivalului va rula filmul veteranului Woody Allen, “Cafe Society”, cu Kristen Stewart, Bruce Willis şi Jesse Eisenberg în rolurile principale.

    În competiţia pentru marele premiu intră:

    Acquarius – Kleber Mendoca Filho

    American Honey – Andrea Arnold

    Baccalaureat – Cristian Mungiu

    Elle – Paul Verhoeven

    From the Land of the Moon – Nicole Garcia

    The Handmaiden – Park Chan Wook

    I, Daniel Blake – Ken Loach

    Its Only the End of the WOrld – Xavier Dolan

    Julieta – Pedro Almodovar

    The Last Face – Sean Penn

    Loving – Jeff Nichols

    MaRosa  – Briliante Mendoza

    The Neon Demon – Nicolas Winding Refn

    Paterson – Jim Jarmush

    Personal Shopper – Olivier Assayas

    Sierra-Nevada – Cristi Puiu

    Slack Bay – Bruno Dumont

    Staying Vertical – Alain Guiraudie

    Toni Erdmann – Maren Ade

    The Unknown Girl- Jean-Pierre and Luc Dardenne

    În afara competiţiei vor rula filme precum “The BFG” de Steven Spielberg, “Money Monster” de Jodie Foster, cu George Clooney în rolul principal sau “Nice Guys” regizat de Shane Black cu Ryan Gosling şi Rusell Crowe în rolurile principale.

    Festivalul de Film de la Cannes va avea loc între 11 şi 22 mai, pe Croazetă. În 2015, premiul Palme d’Or al Festivalului de la Cannes a fost câştigat de pelicula „Dheepan”, a regizorului francez Jacques Audiard.