BusinessMagazin

Tag: guvernare

  • Consiliul Naţional al PNL a validat în unanimitate desemnarea lui Cioloş ca propunere de premier

    Consiliul Naţional al PNL a validat în unanimitate miercuri desemnarea lui Dacian Cioloş ca propunere de premier a partidului, precum şi preluarea principiilor Platformei 100 în programul de guvernare al formaţiunii.

    ”Începând de astăzi în afara programului de guvernare am preluat în programele noastre şi Platforma România 100”, a spus secretarul general Ilie Bolojan.

    ”Din acest moment PNL se prezintă în alegeri cu trei elemente: echipa de candidaţi la nivelul fiecărui judeţ, programul platfomă România 100 şi propunerea de premier, Dacian Cioloş”, a adăugat el, anunţ primit cu aplauze.

    Premierul Dacian Cioloş a declarat, marţi seara, la RRA, că merge la partide pentru a explica principiile şi valorile din Platforma România 100, nu pentru a exprima ”o adeziune politică”, precizarea venind în contextul în care participă la Consiliul Naţional al PNL.

  • Simion la PNL: Cioloş să aibă printre priorităţi R.Moldova; Iohannis nu are o strategie

    Liderul unioniştilor, George Simion, a declarat marţi la sediul PNL că solicită ca premierul susţinut de patid, Dacian Cioloş, să aibă unirea ca prioritate de guvernare, criticând faptul că Preşedinţia nu are o strategie coerentă în ceea ce priveşte Republica Moldova.

    ”Sperăm să se înfiinţeze în sfârşit o instituţie care să coordoneze strategiile pe Republica Moldova, ca în proiectul de guvernare al PNL să fie specificată reunificarea ca proiect naţional şi ca viitoarea propunere de premier, am înţeles că este Dacian Cioloş, să aibă printre priorităţile guvernării subiectul Republicii Moldova pentru că în Platforma România 100 nu am văzut asta ca prioritate”, a afirmat George Simion.

    El a adăugat că fiecare partid va trebui să îşi asume în scris promisiunile făcute unioniştilor.

    ”Ni s-au dat garanţii că PNL consideră proiectul reunirii şi al regăsirii românilor de pe cele două maluri ale Prutului ca o chestiune importantă. După ce se termină perioada electorală în Republica Moldova PNL va emite şi o declaraţie în acest sens şi putem comenta şi analiza ce anume îşi asumă şi conducerea PNL în afară de acest document de măsuri concrete”, a detaliat liderul unioniştilor.

    Acesta a explicat că momentat nu organizează acţiuni în Republica Moldova pentru a nu ”perturba campania electorală”, însă în funcţie de rezultatele primului tur ”cel mai probabil” vor recomanda şi se vor mobiliza pentru ca oamenii să meargă la vot şi să voteze ”candidatul care este orientat spre România”.

    El a spus că speră ca deciziile convenite în cadrul întâlnirii să fie girate de Alina Gorghiu, care spre deosebire de alţi preşedinţi de partid, nu a fost dispusă să dialogheze cu liderii Platformei Unioniste “Actiunea 2012”.

    ”Mai sperăm ca deciziile pe care le luăm aici să fie girate de doamna Alina Gorghiu care este preşedintele acestui partid şi cu care noi am solicitat să ne întâlnim. Mi se pare firesc ca dacă din partea tuturor celorlalte partide am primit întrevederi cu liderul partidului care a aprobat. (…) Am înţeles că nu va fi (prezentă Alina Gorghiu-n.r.), poate va fi mâine sau la finalul negocierilor (…) Noi suntem disponibili toată ziua”, a explicat Simion.

  • Primul guvern de tehnocraţi, prima lună de probleme

    Ideea unui guvern de tehnocraţi a fost vehiculată de multe ori în România:de fiecare dată când un guvern performează sub aşteptări, prima soluţie este cea a unui guvern de specialişti neafiliaţi politic. De fiecare dată când membrii executivului au fost implicaţi într-un scandal, dată fiind apartenenţa lor politică, soluţia oferită este cea a unui guvern de tehnocraţi.

    Acesta a fost cazul şi în luna noiembrie, după ce Victor Ponta şi-a depus mandatul în urma tragediei din clubul Colectiv. Deşi PSD a cerut să rămână la guvernare, prin vocea lui Liviu Dragnea, preşedintele Iohannis a decis să îl nominalizeze ca premier pe Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură. Ştirea a fost primită bine de români, care au văzut în Cioloş un profesionist neafiliat politic.
    Şi presa internaţională a primit bine vestea noului învestirii noului guvern, titrând că acesta vine pe fondul unor ample mişcări sociale. „România are un nou guvern de tehnocraţi proeuropeni“, au scris cei de la Agenţia France Presse, în vreme ce AFP a notat că „parlamentul României a acordat votul de învestitură guvernului fostului comisar european Dacian Cioloş, care are un an la dispoziţie pentru a-şi demonstra abilităţile în faţa cetăţenilor încă şocaţi de tragedia produsă într-un club de noapte, pe fondul corupţiei endemice“. Şi Bloomberg a amintit că este primul guvern tehnocrat al României.

    „Parlamentul României a acordat votul de încredere primului cabinet tehnocrat al ţării, condus de premierul Dacian Cioloş“, subliniază Bloomberg. „Predecesorul premierului Dacian Cioloş, Victor Ponta (de stânga), a demisionat pe 4 noiembrie, cedând furiei publice după incendiul într-un club de noapte soldat cu 56 de morţi, eveniment care a declanşat o campanie de proteste sub sloganul «corupţia ucide». Ponta este acuzat de fals în înscrisuri şi spălare de bani“, au comentat cei de la Reuters.

    Primele probleme pentru premierul Dacian Cioloş au apărut însă chiar de la momentul propunerilor sale pentru miniştri. Cioloş a decis să nu îl mai includă în cabinetul său pe Andrei Baciu, de 29 de ani, pe care îl propusese pentru postul de ministru al sănătăţii, decizia fiind luată în urma controverselor apărute în spaţiul public. Mai exact, după anunţul premierului desemnat privind nominalizarea lui Andrei Baciu, pe Facebook au început să circule fotografii în care viitorul ministru apărea în lenjerie intimă, ca model. De asemenea, medici şi manageri de spitale s-au declarat contrariaţi la aflarea veştii că Andrei Baciu ar putea fi ministru al sănătăţii, motivând că acesta nu are nici pregătirea şi nici experienţa necesare pentru a conduce o instituţie publică de dimensiunea şi cu greutatea celei pentru care a fost propus, care se ocupă de întreg sistemul sanitar.

    Nu a fost singura nominalizare retrasă, premierul luând aceeaşi decizie şi în cazul Ministerului justiţiei: „Pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul justiţiei din guvern, într-un an foarte important pentru menţinerea credibilităţii activităţii justiţiei, am hotărât să retrag propunerea doamnei Cristina Guseth pentru acest portofoliu“, a scris Cioloş pe contul său de Facebook. Motivul a fost prestaţia slabă a Cristinei Guseth din timpul audierilor parlamentare, când a ezitat la mai multe întrebări referitoare la sistemul de imunităţi.
    Programul de guvernare prezentat în faţa Parlamentului s-a concentrat, în mare parte, pe rezolvarea problemelor pe termen scurt. „În ceea ce priveşte politicile şi domeniile economice prioritare, obiectivul major al acestui guvern este acela de consolidare a parametrilor macroeconomici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a ţării”, notează documentul. Guvernul condus de Cioloş a luat în calcul şi faptul că în 2016 vor avea loc alegeri locale şi parlamentare, iar acest lucru duce, în mod tradiţional, la creşterea cheltuielilor; astfel, în programul de guvernare, unul dintre obiective este „evitarea derapajelor economice potenţiale într-un an electoral”.

    Numeroase controverse în mediul online au fost stârnite şi de prima fotografie de grup a guvernului, una dintre critici vizând faptul că doamnele care deţin funcţii de ministru au fost aşezate pe rândurile din spate. Premierul s-a declarat deranjat de fotografia de grup, dar a precizat că acesta a fost protocolul. Cioloş a adăugat că fotografia de grup a miniştrilor va fi refăcută. „Cu prima ocazie cu care îi voi avea pe toţi miniştrii la şedinţa de guvern, o să refacem poza şi, dincolo de orice regulă de protocol, o să-mi asum eu această responsabilitate să punem doamnele în faţă, pentru că oamenii care au făcut aceste observaţii au avut dreptate“, a spus el.

    Primul test al guvernului, realizarea bugetului pe 2016, a reprezentat un nou moment delicat. După ce în primă fază a anunţat căbiserica nu va mai primi fonduri suplimentare din vistieria statului, atrăgând o reacţie de aprobare din partea societăţii civile, Dacian Cioloş a discutat la telefon cu patriarhul Daniel, dându-i asigurări că salariile preoţilor vor creşte şi că statul va sprijini investiţiile importante ale Bisericii. Finanţele mai arată că guvernul finanţează în continuare lăcaşurile de cult româneşti de peste graniţe, doar Schitul Prodromu de la Muntele Athos urmând să primească 1,3 milioane lei.

    Guvernul Cioloş a programat bugetul astfel încât din acesta să fie cheltuiţi în 2016 cu 16 miliarde de lei (3,6 miliarde euro) mai mult decât în acest an, cea mai mare creştere nominală de cheltuieli, de la un an la altul, din 2008 încoace. Mizând pe o creştere economică de 4,1%, guvernul va cheltui în 2016 cu 21 de miliarde de lei peste ce adună la buget, rămânând un deficit lipit de pragul de sus al admisibilităţii, de 2,95% din PIB pe standardul european de contabilitate ESA, şi 2,8% din PIB pe lichidităţi.

    Prima lună de activitate a guvernului de tehnocraţi nu a fost, deci, lipsită de stângăcii sau decizii bizare. Provocările încep însă abia acum pentru Dacian Cioloş şi ceilalţi specialişti din cel de-al 17-lea guvern al României.
     

  • Noul guvern va renegocia cu CE ţintele de deficit şi va elabora o strategie de investiţii pe zece ani. Toate companiile de stat, administrate de o singură structură

    La capitolul “Stabilitate”, programul prevede elaborarea bugetului pe 2016 cu menţinerea ţintelor de stabilitate macroeconomică, monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare, adoptarea şi implementarea măsurilor pentru asigurarea condiţiilor de creştere a convergenţei în perspectiva aderării la zona euro şi renegocierea MTO-ului, cu menţinerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu Produsul Intern brut.

    Medium-Term Budgetary Objective (MTO) este un indicator calculat pentru fiecare stat membru al UE în parte privind deficitul structural.

    Prin programul de guvernare noul cabinet îşi propune de asemenea stabilizarea mediului economic şi creşterea gradului de încredere a agenţilor economici şi a capitalului în perspectiva dezvoltării economiei, precum şi evitarea derapajelor economice potenţiale într-un an electoral.

    În ceea ce priveşte transporturile şi infrastructura, documentul include doar “valorificarea poziţiei geografice a României şi transformarea ţării într-un nod logistic regional”.

    În domeniul fiscalităţii, guvernul îşi propune să asigure un cadrul fiscal şi de reglementare stabil, predictibil, transparent.

    “Debirocratizare, simplificare şi armonizare a reglementărilor. Elaborarea de măsuri care să asigure un raport corect între stat şi contribuabil. Îmbunătăţirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea şi descentralizarea administraţiilor fiscale. Îmbunătăţirea activităţii ANAF în vederea continuării creşterii veniturilor la buget prin ameliorarea colectării taxelor şi impozitelor. Finalizarea implementării proiectului Băncii Mondiale de restructurare şi reformare a activităţii administraţiei fiscale”, mai arată sursa citată.

    Noul guvern vrea să elaboreze o strategie de investiţii pe zece ani

    Noul guvern vrea să elaboreze un plan de investiţii pe zece ani, aprobat de toate partidele politice şi cu consultarea mediului privat, a specialiştilor şi a societăţii civile, potrivit Programului de guvernare.

    Executivul urmăreşte prioritizarea investiţiilor pe baza unor indicatori obiectivi şi corelarea investiţiilor finanţate din fonduri nationale şi a celor din fonduri europene pe baza priorităţilor de dezvoltare.

    “Realizarea unui plan de investiţii pentru următorii 10 ani, având consensul întregii clase politice, a unei strategii naţionale de dezvoltare care să cuprindă obiective finanţate atât din fonduri europene cât şi din bugetul de stat, întocmit cu consultarea mediului privat, societăţii civile, ministerelor de resort, specialiştilor recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional”, notează guvernul.

    Alte măsuri vizate sunt deblocarea şi finanţarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii, a infrastructurii de transport gaze, electricitate şi realizarea interconectării cu reţelele europene, crearea resurselor de dezvoltare prin stimularea investiţiilor străine în domenii de vârf, crearea unui fond naţional de investiţii, a unei bănci naţionale de dezvoltare, atragerea de fonduri europene şi prin dezvoltarea pieţei de capital.

    Totodată, Executivul şi-a propus să lanseze o dezbatere publică în vederea formulării unui pachet de politici pentru creşterea gradului de ocupare prin crearea de locuri de muncă corelat cu dezvoltarea unor politici de urbanizare şi stimulare a atragerii si reintegrării românilor din diaspora, precum şi elaborarea unui proiect de reindustrializare şi de dezvoltare a agriculturii care să susţină creşterea competitivităţii prin plasarea economiei româneşti în zona superioară a lanţurilor de valoare.

    Guvernul vrea ca toate companiile de stat să fie administrate de o singură structură

    Programul prevede “gestionarea integrată a companiilor de stat prin intermediul unei singure structuri administrative”, fără să dea detalii pe acest subiect.

    Documentul face referire şi la “continuarea procesului de restructurare şi eficientizare” a activităţii companiilor în care statul deţine controlul, precum şi la implementarea principiilor de guvernanţă corporativă.

    Premierul desemnat Dacian Cioloş a trimis Parlamentului programul său de guvernare, care are 13 pagini şi este împărţit în trei capitole mari: viziune, priorităţi, plan de măsuri, printre priorităţile noului Cabinet fiind şi susţinerea fără rezerve a independenţei justiţiei.

    Prima variantă a programului de guvernare a fost trimisă duminică seară, iar luni dimineaţă, înainte de începerea şedinţei Birourilor Permanente Reunite, Parlamentul a primit o altă variantă a programului.

    Documentul are 13 pagini şi este împărţit în trei capitole mari: viziune, priorităţi, plan de măsuri.

  • Cine este Liviu Voinea, persoana propusă de PSD pentru premier. A fost ministru în Guvernul Ponta II

    PSD îl propune ca premier pe Liviu Voinea, vicepreşedinte al Băncii Naţionale a României, în contextul declaraţiilor recente ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care afirma că banca centrală are “rezerve de cadre” pe care le poate furniza pentru un cabinet de tehnocraţi. Totodată, Isărescu a admis, luni, că premierul ar putea proveni de la banca centrală, cu condiţia să fie tânăr.

    Liviu Voinea, în vârstă de 40 de ani, în prezent viceguvernator şi membru al Consiliului de Administraţie (CA) al BNR, din octombrie 2014, a fost ministru delegat pentru Buget în Guvernul Ponta II, din decembrie 2012 şi până în august 2014, când a fost votat ca membru în CA al BNR.

    În primul guvern format de Victor Ponta fusese secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, în perioada mai-decembrie 2012, iar înainte de Finanţe a fost membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Eximbank, din aprilie 2009.

    El s-a arătat în ultimii ani adeptul introducerii impozitării progresive şi al creştereii impozitului pe proprietăţi.

    Liviu Voinea a absolvit, în 1997, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din ASE, iar în 1998 a obţinut titlul de Master în Administrarea Afacerilor (MBA) la Stockholm University School of Business. El are o specializare în “sociologia bunăstării”, la Universitatea Bucureşti şi o diplomă în statistică în ştiinţele sociale la University of Essex, Marea Britanie.

    Numele lui Liviu Voinea a fost vehiculat şi în 2009 pentru funcţia de premier, presa speculând atunci că Mircea Geoană l-ar fi desemnat să conducă Guvernul dacă ar fi câştigat alegerile din 2009.

    În 2009, Liviu Voinea a devenit membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Eximbank, instituţie condusă de Ionuţ Costea, cumnatul candidatului la prezidenţiale la acea vreme Mircea Geoană.

    Voinea a fost şi director executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), precum şi preşedinte al Voinea Business Development. Totodată, din octombrie 2013, el predă ca profesor universitar la Academia de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, facultate la care a fost profesor asociat în perioada octombrie 2009-septembrie 2013. De asemenea, din februarie 2005 şi până în septembrie 2013, el a fost conferenţiar universitar la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

    Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, din iunie 2015, viceguvernatorul BNR are un teren intravilan în sectorul 1 din Bucureşti, cu o suprafaţă de 284 metri pătraţi, din anul 2011, precum şi unul de 276,2 metri pătraţi în Pipera (Voluntari – Ilfov), cumpărat în acest an, pe care-l deţine împreună cu soţia şi pe care este construită o casă de locuit cu o suprafaţă de 131,97 metri pătraţi.

    Totodată, Voinea are un apartament de 76,81 metri pătraţi în Capitală şi o casă în curs de construire pe terenul din sectorul 1.

    Pe numele soţiei sale mai figurează două autoturisme – un Renault Megane din 2005 şi un Land Rover Freelander 2 din anul 2008.

    Voinea a mai declarat icoane, tablouri şi obiecte decorative în valoare de circa 10.000 euro, dobândite în anul 2013, precum şi verighete de aur, de 6.700 lei, din acelaşi an.

    El deţine în conturi bancare circa 43.000 lei şi acumulase aproximativ 80.000 lei în fondul de pensii private. Soţia lui figurează cu un împrumut acordat în nume personal de 100.000 de lei.

    Potrivit declaraţiei sale de avere, Voinea are un credit ipotecar contractat în aprilie de la Banca Transilvania, în valoare de 599.447 lei, scadent în septembrie 2019. Totodată, a împrumutat în 2013 de la Maria Voinea 11.000 euro şi 20.000 lei.

    Liviu Voinea a încasat anul trecut 41.564 lei din funcţia de ministru delegat pentru Buget, 13.412 lei ca profesor universitar la ASE, iar Laura Florentina Voinea (soţia) a câştigat 44.800 lei de la Deloitte Consultanţă, din poziţia de consultant în management. Totodată, din vânzarea de titluri la SIF-uri, Voinea a încasat aproape 12.000 lei.

  • De ce cabinetul premierului canadian, Justin Trudeau, este format în proporţie de 50% din femei. Raspunsul premierului – VIDEO

    Justin Trudeau, liderul liberal, a fost a fost învestit în funcţia de premier al Canadei, după aproape un deceniu de guvernare conservatoare. Decizia sa de a numi un număr egal de bărbaţi şi femei în fruntea ministerelor a fost una controversată, potrivit India Times.

    Când a fost întrebat de ce este importantă o asemenea balanţă , Trudeau a răspuns simplu: “Pentru că suntem în 2015.”

    De asemenea, Justin Trudeau a promis o „guvernare a Cabinetului“ mai puţin autoritară, după aproximativ zece ani de guvernare conservatoare sub conducerea lui Stephen Harper. În plus, Trudeau a promis că va prelua 25.000 de refugiaţi sirieni până la sfârşitul anului, o idee respinsă de predecesorul său.

    Justin Trudeau, în vârstă de 43 de ani, fost profesor şi membru al Parlamentului din anul 2008, a devenit cel mai tânăr premier din istoria Canadei. Tatăl său a ocupat această funcţie în perioada 1968-1984.

  • De ce cabinetul premierului canadian, Justin Trudeau, este format în proporţie de 50% din femei. Raspunsul premierului – VIDEO

    Justin Trudeau, liderul liberal, a fost a fost învestit în funcţia de premier al Canadei, după aproape un deceniu de guvernare conservatoare. Decizia sa de a numi un număr egal de bărbaţi şi femei în fruntea ministerelor a fost una controversată, potrivit India Times.

    Când a fost întrebat de ce este importantă o asemenea balanţă , Trudeau a răspuns simplu: “Pentru că suntem în 2015.”

    De asemenea, Justin Trudeau a promis o „guvernare a Cabinetului“ mai puţin autoritară, după aproximativ zece ani de guvernare conservatoare sub conducerea lui Stephen Harper. În plus, Trudeau a promis că va prelua 25.000 de refugiaţi sirieni până la sfârşitul anului, o idee respinsă de predecesorul său.

    Justin Trudeau, în vârstă de 43 de ani, fost profesor şi membru al Parlamentului din anul 2008, a devenit cel mai tânăr premier din istoria Canadei. Tatăl său a ocupat această funcţie în perioada 1968-1984.

  • Efectele negative pe care le are instabilitatea deja încep să se vadă. Strada cere să plece toată clasa politică. PSD vrea să păstreze guvernarea. Fără majoritate, PNL cere alegeri anticipate

     Euro a crescut la 4,446 lei, cel mai ridicat nivel din ultimele 4 luni.  În schimb Bursa de la Bucureşti a rămas rece la plecarea premierului. Investitorii de la Londra au pus stop pe România până văd cine preia conducerea guvernului.

    Preşedintele Klaus Iohannis, con­frun­tat cu prima criză politică majoră, a refuzat să intre „în detalii tehnice“ pri­vind viitorul guvern, după demisia pre­mierului Victor Ponta sub presiu­nea străzii. Potrivit schiţei de calendar prezentată de preşe­dinte, în această săptămână se va termina o primă rundă de consultări politice, apoi vor fi anunţate concluzii.

    Deşi Ponta a plecat de la Palatul Victoria alături de hulitul mi­nistru de interne Gabriel Oprea, strada nu s-a li­niştit şi cere mai mult: o nouă clasă politică, per­sonaje noi, care să nu fie corupte.

    Nu există însă soluţie în afara clasei politice şi în afara partidelor tradiţionale, niciun partid nu a mai răzbit pe scenă în ultimii ani, partid care să însemne astăzi alternativa la aceste partide tradiţionale.

    Prin urmare, un nou guvern se va forma din nou din partidele din Parlament în condiţile în care alegerile anticipate sunt greu de organizat.

    Preşedintelui îi revine sarcina să propună o per­soa­nă pentru funcţia de prim-ministru, după ce se con­sultă cu partidele parlamentare, proce­dură care în­cepe astăzi sau cel mai târziu mâine, potrivit preşedintelui.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Efectele negative pe care le are instabilitatea deja încep să se vadă. Strada cere să plece toată clasa politică. PSD vrea să păstreze guvernarea. Fără majoritate, PNL cere alegeri anticipate

     Euro a crescut la 4,446 lei, cel mai ridicat nivel din ultimele 4 luni.  În schimb Bursa de la Bucureşti a rămas rece la plecarea premierului. Investitorii de la Londra au pus stop pe România până văd cine preia conducerea guvernului.

    Preşedintele Klaus Iohannis, con­frun­tat cu prima criză politică majoră, a refuzat să intre „în detalii tehnice“ pri­vind viitorul guvern, după demisia pre­mierului Victor Ponta sub presiu­nea străzii. Potrivit schiţei de calendar prezentată de preşe­dinte, în această săptămână se va termina o primă rundă de consultări politice, apoi vor fi anunţate concluzii.

    Deşi Ponta a plecat de la Palatul Victoria alături de hulitul mi­nistru de interne Gabriel Oprea, strada nu s-a li­niştit şi cere mai mult: o nouă clasă politică, per­sonaje noi, care să nu fie corupte.

    Nu există însă soluţie în afara clasei politice şi în afara partidelor tradiţionale, niciun partid nu a mai răzbit pe scenă în ultimii ani, partid care să însemne astăzi alternativa la aceste partide tradiţionale.

    Prin urmare, un nou guvern se va forma din nou din partidele din Parlament în condiţile în care alegerile anticipate sunt greu de organizat.

    Preşedintelui îi revine sarcina să propună o per­soa­nă pentru funcţia de prim-ministru, după ce se con­sultă cu partidele parlamentare, proce­dură care în­cepe astăzi sau cel mai târziu mâine, potrivit preşedintelui.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • PSD a votat în unanimitate sprijinul pentru Guvernul Ponta

    Comitetul Executiv al PSD a votat luni, în unanimitate, sprijinul pentru menţinerea la guvernare cu Victor Ponta premier, acesta precizând că va rămâne la Palatul Victoria atâta vreme cât va avea sprijinul coaliţiei de guvernare.

    “Mergem mai departe”, a declarat Victor Ponta la finalul şedinţei Comitetului Executiv al PSD.

    El a mai spus că “este important să avem stabilitate”.

    Ponta a precizat că opinia majoritară a celor din partid a fost că trebuie continuată guvernarea, pentru că “este o guvernare bună”, pe care nici măcar Opoziţia nu o contestă din punctul de vedere al rezultatelor economice.