BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Fitch: Măsurile luate de Guvernul Bolojan vor pune presiune asupra creşterii economice

    Agenţia de rating Fitch anunţă, printr-un comunicat de presă citat de Reuters, că planul de consolidare anunţat de guvernul Bolojan ar putea avea un impact semnificativ la nivel fiscal, cât şi de creştere economică. În plus, agenţia de evaluare subliniază că măsurile de austeritate ar putea duce la scăderea reală a veniturilor, dar şi la creşterea inflaţiei.

    „O consolidare fiscală semnificativă va pune presiune asupra creşterii economice, iar riscurile de implementare nu pot fi excluse. Peste jumătate din veniturile suplimentare prevăzute pentru acest an provin din majorarea cu două puncte procentuale a cotei standard de TVA, la 21% şi din unificarea cotelor reduse de 5% şi 9% într-o cotă unică de 11%, începând din august. Acest lucru va genera o inflaţie mai mare, care va eroda şi mai mult veniturile reale”, precizează agenţia de evaluare.

    Fitch mai notează faptul că punerea în aplicare a celui mai recent pachet de consolidare anunţat de autorităţile de la Bucureşti se va reflecta în noile sale previziuni fiscale revizuite, care urmează să fie publicate în data de 15 august.

    Agenţia de evaluare subliniază şi faptul că „riscurile politice s-au diminuat de când guvernul anterior a introdus un pachet de consolidare la sfârşitul anului 2024, pe fondul tensiunilor sporite provocate de anularea alegerilor prezidenţiale din noiembrie”.

    În acest sens, toate cele trei mari agenţii de rating (S&P Global Ratings, Moody’s şi Fitch) au conturat o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României. Acest lucru plasează ţara noastră la un pas de un rating din categoria „junk”, rating care nu este recomandat investiţiilor.

     

     

  • Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a picat

    Moţiunea depusă de AUR a strâns 134 de voturi pentru, patru voturi contra şi zero voturi anulate, din 398 parlamentari prezenţi. Prin urmare, nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Constituţie pentru adoptarea moţiunii.

    AUR a depus moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, criticând dur măsurile de austeritate şi creşterile fiscale anunţate pentru reducerea deficitului bugetar. George Simion a fost primul semnatar al moţiunii.

  • Ce spune Ilie Bolojan despre situaţia de la Tarom

    Întrebat despre situaţia companiilor de stat care funcţionează în pierdere, şi fiind exemplificat Tarom, premierul Bolojan a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că Tarom are nevoie de o conducere mai competentă, cu o viziune strategică.

    Întrebat despre viitorul companiei Tarom, Bolojan a declarat „Nu am o soluţie pe care să vă propun aici, că altfel aş fi managerul de la Tarom, dar cred că este mult loc de mai bine”.

    Acesta a subliniat diferenţa dintre Tarom şi companii aeriene din alte state „Mă gândesc la companii care au plecat exact din situaţia Tarom în urmă cu 20 de ani. Vă rog să vă uitaţi la o ţară din vecinătate, la Polonia, unde este compania lor naţională şi cred că cei care au fost în conducerea Tarom au trebuit să se gândească unde suntem noi”.

    Acesta a criticat instabilitatea de la vârful companiei „Într-un an de zile au fost schimbaţi 3 sau 4 manageri la Tarom. Nici la o afacere mică, dacă schimbi managerul de 3-4 ori pe an, nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie”.

    Totuşi, şeful Guvernul a susţinut că se poate susţine o companie aeriană eu cred că spaţiu aerian românesc şi conectarea României cu lumea pot fi făcute şi de către o companie românească administrată profesionist cu personal dimensionat corect cu flote cumpărate cu cap şi nu cred că nu putem face lucrurile mult mai bine, dar pentru asta, v-am spus, e nevoie de un management cât mai bun de stabilitate şi de totuşi un plan şi o strategie”.

     

  • Bolojan: Parlamentul poate funcţiona foarte bine cu 300 de parlamentari

    Întrebat dacă ar fi de acord cu punerea în aplicare a referendumului pentru 300 de parlamentari, Bolojan a spus că el susţine o astfel de iniţiativă.

    „Personal, fără să fiu un populist, cred că Parlamentul poate funcţiona foarte bine cu 300 de parlamentari. Dar nu uitaţi că suntem o coaliţie şi pentru a promova proiecte de legi importante, dacă nu vrem să facem acţiuni de imagine, la asta ne-am priceput. Am făcut 20 de ani asta, deci pentru proiecte care au finalitate, trebuie să existe un suport pentru ele. Când va fi acest suport şi pentru această componentă? Vă promit că veţi vedea susţinere, cel puţin din partea mea, fără niciun fel de echivoc. Dar nu-mi place să spun că unii vor, alţii nu vor. Toate lucrurile pe care le propui trebuie să aibă un suport. Şi o atitudine de bună-înţelegere într-o coaliţie mare, care nu este uşor de gestionat, cred că ţine, pur şi simplu, de o minimă responsabilitate astăzi în România”, a declarat Ilie Bolojan.

  • Bolojan anunţă noi modificări în legislaţia fiscală: Trebuie să ne creştem gradul de încasare

    Vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, şeful Executivului, Ilie Bolojan a subliniat că o metodă de reducere a deficitului bugetar este creşterea încasărilor la stat „Aşa cum pe bună dreptate aţi observat şi dumneavoastră şi cum ne-au spus şi cetăţenii, înainte de a majora taxe ar fi bine să le încasaţi pe cele pe care le-aţi stabilit deja. aici, o direcţie importantă, într-adevăr, este să ne creştem gradul de încasare”.

    De asemenea, Bolojan a subliniat dificultăţile acestui demers „Nu putem face acest lucru de pe-o zi pe alta, pentru că aici sunt nişte fenomene care s-au acumulat de ani de zile”.

    Acesta a subliniat nevoia de înăsprirea a controalelor privind munca clandestină „pentru a combate munca la negru, trebuie să faci controale, într-adevăr, serioase şi să ştiu zonele, cum sunt cele de construcţii, de exemplu, în general, micile construcţii, unde munca la negru este o constantă. Dar pentru asta trebuie să fie nişte indicatori de performanţă la cei care fac controale”.

    Despre ANAF, prim-ministrul a declarat că este nevoie de terminarea digitalizării instituţiei „E o poveste fără sfârşit”. Acesta a mai criticat reticenţa instituţiei faţă de acest demers, dar şi lipsa de eficienţă a acestuia „Nu există nici un entuziasm, aşa am constatat, sau n-a fost cel puţin, la ANAF să se facă digitalizarea. Pentru că atunci se vede din analize de risc exact unde sunt problemele. Aşa, dacă este un deşert de informaţii, vă puteţi imagina că eficienţa unor controale este foarte redusă”.

    În domeniul insolvenţei şi cesiunii de creanţe, premierul a avertizat că actuala legislaţie permite abuzuri, cum ar fi transferul creanţelor către firme fantomă, ceea ce face imposibilă recuperarea datoriilor.

    Bolojan a mai adăugat „Trebuie să limităm eşalonările, să ne întărim capacitatea de a confisca, de a executa silit. Avem nişte arierate enorme, de zeci de miliarde. Sigur, se pune întrebarea cum nu le-au văzut de s-au acumulat la acest nivel, ani de zile. Pentru asta este evident că sunt responsabilităţi importante în toată structura ANAF-ului”.

    Bolojan a mai propus şi limitarea mandatelor pentru cei cu funcţii de conducere din ANAF „Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcţii de conducere şi, în mod evident, obiective de performanţă cuantificabile, pentru că avem probleme destul de serioase în toată ţara”.

    În final, premierul a propus şi un sistem de recompensare „Sisteme de premiere a performanţei, dar nu pe sumele care sunt impuse în procese verbale, ci pe sumele efectiv încasate. V-aş da exemplu, într-o lună, sume impuse 1,3 miliarde, sume încasate 330 de milioane, deci 25%. Dacă e premiem pentru sumele impuse, n-am făcut nimic, aşa cum se vede”.

     

  • Marea Britanie în recesiune neaşteptată: Economia se contractă pentru a doua lună consecutivă, iar Guvernul Starmer se află sub presiunea imensă a unei crize economice în plină expansiune

    Economia Marii Britanii a înregistrat o contracţie surprinzătoare pentru a doua lună consecutiv în luna mai, potrivit datelor oficiale publicate vineri, alimentând îngrijorările interne pentru ministrul finanţelor Rachel Reeves, pe fondul turbulenţelor economice globale tot mai accentuate, raportează Reuters.

    Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 0,1% după o contracţie de 0,3% în aprilie, a anunţat Oficiul Naţional de Statistică.

    Economiştii consultaţi de Reuters anticipau majoritar o creştere modestă, de 0,1%, faţă de nivelul din aprilie. Deşi sectorul serviciilor a raportat o creştere uşoară, scăderile în producţia industrială şi construcţii au tras în jos performanţa totală a economiei.

    După o explozie de creştere în primele luni ale anului, economia britanică pare să se confrunte acum cu o stagnare sau chiar o creştere mai slabă decât se estima pentru perioada aprilie-iunie, spun analiştii.

    Datele recente întăresc aşteptările ca Banca Angliei să reducă dobânzile în luna următoare.

    „Lipsa de avânt a economiei britanice, reflectată în aceste cifre lente, face ca o reducere a dobânzii în august să pară inevitabilă, în pofida creşterii recente a inflaţiei,” a declarat Suren Thiru, director economic la organismul de contabilitate ICAEW.

    Guvernul laburist condus de premierul Keir Starmer a întâmpinat dificultăţi în a stimula o creştere economică consistentă în primul său an, iar majorarea taxelor pentru angajatori şi războaiele comerciale iniţiate de preşedintele american Donald Trump au pus o presiune suplimentară asupra economiei britanice.

  • Criza silenţioasă care ameninţă pieţele europene: Fondurile de pensii din Olanda declanşează un val de vânzări masive de obligaţiuni guvernamentale

    Un tsunami financiar se apropie de pieţele de obligaţiuni ale Europei. Peste 125 de miliarde de euro în titluri de stat vor fi scoase la vânzare de cele mai mari fonduri de pensii olandeze – o mutare care ar putea destabiliza serios costurile de împrumut pentru guvernele europene în plină expansiune a datoriei publice, scrie Financial Times.

    O reformă structurală majoră în sistemul de pensii din Ţările de Jos va schimba radical modul în care fondurile de pensii investesc banii contribuabililor. Între 2025 şi 2028, industria pensiilor din Olanda – în valoare de 1.500 de miliarde de euro – va renunţa la sistemul care garanta plăţile finale pentru pensionari şi va trece la un model cu contribuţii definite, în care angajatorii plătesc doar o sumă fixă, fără garanţii asupra pensiei viitoare.

    Această tranziţie va determina fondurile să reducă semnificativ deţinerile de obligaţiuni guvernamentale pe termen lung – folosite anterior pentru a acoperi promisiunile de plată pe decenii – şi să se reorienteze spre active cu randamente mai mari, precum acţiunile şi creditul privat.

    Potrivit analiştilor de la Rabobank, vânzările de obligaţiuni guvernamentale ar putea ajunge la 127 miliarde de euro, odată cu pregătirile pentru transferul activelor în noul sistem. Fondurile care administrează aproape jumătate din totalul activelor vizate se pregătesc să facă schimbarea în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă că reconfigurarea portofoliilor va începe din acest an.

    „Toţi sunt cu ochii pe capătul lung al pieţei obligaţiunilor europene”, a avertizat Pooja Kumra, strateg în cadrul TD Securities. „Vânzările masive ar putea apărea brusc la sfârşitul anului, dar reacţiile premature ale investitorilor ar putea deveni costisitoare dacă procesul întâmpină întârzieri.”

    Fondul de pensii PFZW – al doilea cel mai mare din Olanda, cu 259 miliarde de euro în administrare pentru angajaţii din sănătate şi asistenţă socială – a confirmat că va adopta noul sistem începând cu 1 ianuarie 2026. Cel mai mare fond din ţară, ABP, va face tranziţia în anul următor.

    Această mişcare vine într-un context deja tensionat: randamentele obligaţiunilor europene sunt în creştere, în timp ce guvernele – în frunte cu Germania, care pregăteşte un plan de cheltuieli publice de 1.000 de miliarde de euro – se împrumută masiv pentru a finanţa ambiţiile în apărare şi energie.

    Obligaţiunile pe termen lung au fost cele mai afectate. Randamentul titlurilor germane pe 30 de ani a sărit de la valori negative în pandemie la peste 3%, aproape de maximele din criza datoriilor euro. În Franţa, diferenţa de dobândă între obligaţiunile pe 30 de ani şi cele pe 2 ani a explodat de la zero la peste 2 puncte procentuale în doar doi ani.

    Fondurile de pensii olandeze – cele mai mari din zona euro – au folosit până acum o combinaţie de obligaţiuni guvernamentale şi instrumente derivate pe dobândă pentru a-şi alinia portofoliile cu angajamentele pe termen foarte lung, uneori chiar şi de peste 50 de ani. Trecerea la un nou sistem de contribuţii riscă să creeze un vid de cerere exact în segmentul cel mai vulnerabil al pieţei obligaţiunilor.

  • Proiectul de lege pentru care şi-a asumat răspunderea Guvernul: Cine vrea să beneficieze de cota redusă de TVA la apartamente, să semneze achiziţia în avans până la 1 august 2025

    Proiectul de lege pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea prevede că acei clienţi care vor semna un contract de achiziţie de locuinţă nouă, cu plata în avans, până la 1 august 2025, vor beneficia de cota redusă de TVA de 9%, în comparaţie cu noua cotă introdusă de 21%.

    „Pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale pentru care nu se mai aplică cota redusă de TVA se prevăd dispoziţii tranzitorii, potrivit cărora, pe o perioadă de un an, se pot achiziţiona locuinţele cu cota redusă, în cazul în care au fost încheiate până la data de 1 august 2025 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe”, se arată în proiect.

    Persoanele fizice pot achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă, dacă nu au achiziţionat, începând cu 1 ianuarie 2023, o locuinţă cu cota redusă de TVA, alta decât cele prevăzute la art. III alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 16/2022, cu modificările şi completările ulterioare.

    Potrivit prevederilor tranzitorii din această Ordonanţă, în anul 2023 persoanele fizice puteau achiziţiona mai multe locuinţe cu cota redusă (pentru unităţi de până la 450.000 lei, exclusiv TVA), dacă încheiaseră anterior acte juridice între vii pentru plata în avans a acestora. Aceste achiziţii nu afectau ulterior posibilitatea de a cumpăra o singură locuinţă cu cota redusă, conform reglementărilor în vigoare începând cu 1 ianuarie 2023, se mai arată în proiect.

  • O detonare în direct: „Dacă ei pot să câştige jumătate de milion de euro, nu au nicio ezitare să lase compania de stat să piardă 20 mil. euro.“ Pot să crească impozitele, poate să crească TVA, România poate să ajungă în Junk şi să piardă miliarde de euro, numai să nu se lege cineva de companiile de stat, pentru că interesul naţional este devalizarea lor

    George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi head-hunteri de pe piaţa românească, şi care de mai bine de zece ani recrutează directori sau membri în consilii de administraţii ale companiilor de stat, s-a “detonat” săptămâna trecută la emisiunea ZF Live, explicând cum se fac recutările în conducerile companiilor de stat: selecţia finală este o farsă, dacă nu iese cine trebuie se refac licitaţiile de selecţie, partidele, prin intermediul acţionarilor din acte – ministerele, fac orice pentru a-şi impune oamenii, pe stat, adică pe acţionar, nu-l interesează criteriile de performanţă sau situaţia companiei, conducătorii îşi fac propriii indicatori de performanţă pe care să-i îndeplinească cu orice preţ, inclusiv cu preţul pierderilor companiei, numai să ia bonusurile, clauzele de reziliere de contracte sunt extrem de bănoase încât au devenit o operaţiune în sine.

    Partidele de la guvernare sau chiar partidele parlamentare îşi alocă companiile unde să-şi pună oamenii şi de acolo începe efectiv devalizarea.

    Toţi liderii politici, mai mari sau mai mici, toţi miniştrii, mai vechi, mai noi, mai influenţi sau mai puţin influenţi, invocă public interesul naţional în companiile de stat, dar în realitate sunt parte din acest proces de devalizare continuă a companiilor de stat.

    Au scăpat cât de cât companiile de stat listate la Bursă, acolo unde mai există o oarecare obligaţie de transparenţă prin rezultatele raportate trimestrial, prin rapoartele anuale, prin faptul că mai există acţionari pe lângă stat, care mai participă la adunările generale ale acţionarilor şi mai pun întrebări, sau prin faptul că scot la iveală anumite situaţii din cadrul acestor companii.

    În schimb, în companiile de stat închise, acolo unde instituţiile de stat  – ministere, SGG etc. – sunt singurii acţionari, este o devalizare de sus până jos.

    Bătaia este pe furnizorii de produse şi servicii, de la pază, facility management, mentenanţă, copiatoare, hârtie, benzină, până la cele mai bănoase afaceri, cele din IT.

    Digitalizarea nu înseamnă altceva decât cumpărarea unor produse şi servicii din IT extrem de scumpe, după care să urmeze contractele de mentenanţă, care se întind pe decenii şi sunt ultra bănoase.

    În spatele liderilor vizibili ai partidelor se află “clanuri” întregi de companii care se bat pe aceste contracte. Inclusiv multinaţionalele sunt parte în aceste contracte.

    Managementul companiilor de stat, selecţia independentă – teoretic – a directorilor, a membrilor consiliilor de administraţie, este un subiect atât de puternic pentru partide încât în guvernarea Ciucă-Ciolacu, adică PSD-PNL, cele două guverne mai degrabă au preferat să rateze 800 de milioane de euro, una dintre tranşele din PNRR, decât să facă o selecţie independentă în managementul companiilor de stat care să nu fie afectată de conflictul de interese.

    Partidele, cei care sunt sau cei care au fost la Palatul Victoria în prima şi a doua linie, au lăsat ca România să piardă bani europeni, preferând mai degrabă să ajungem în situaţia în care, acum, premierul Bolojan să mărească taxele şi impozitele.

    Pe acţionar, adică pe stat, adică pe guvern, adică pe minister, adică pe cei responsabili din cadrul guvernului şi al ministerelor, pe nimeni nu interesează ce se întâmplă în companiile de stat atâta timp cât sunt “vaci de muls”, atâta timp cât clanurile partidelor pot extrage bani.

    Dacă pe premier, pe un ministru, pe un secretar de stat nu-l interesează ce se întâmplă într-o companie de stat, de ce l-ar interesa pe cel care este selectat şi numit să conducă compania de stat? El ştie că se duce acolo să facă bani pentru el şi pentru cei care l-au numit.

    George Butunoiu a spus la ZF Live că dacă un manager poate să câştige personal, la o companie de stat, jumătate de milion de euro, salariu plus bonus, nu are nicio ezitare să lase compania să piardă 20 de milioane de euro, de exemplu.  

    Ce vrea să spună Butunoiu este că aceşti manageri puşi în frunte de partide nu au nicio ezitare să lase companiile de stat să se prăbuşească dacă pot să extragă ceva din asta.

    În fiecare an guvernul, indiferent de cine este la putere, injectează miliarde şi miliarde de lei în companiile de stat cu pierderi, iar pe partea cealaltă banii sunt scoşi prin contracte de livrări de produse şi servicii, prin contracte de mandat etc.. Şi dacă o companie de stat este pe profit, se întâmplă la fel.

    Atâta timp cât companiile de stat rămân cu un singur acţionar, de stat, devalizarea este la ordinea zilei. De aceea există o împotrivire feroce în a lista companiile de stat la Bursă, proces prin care această devalizare instituţională s-ar mai reduce.

    Mai bine să pierdem câteva sute de milioane de euro, dacă nu chiar miliarde, decât Guvernul să forţeze listarea companiilor de stat la Bursă.

    Forţa nevăzută din spatele partidelor este mult mai puternică decât orice.

    Pot să crească taxele şi impozitele şi mai mult, numai să nu se atingă nimeni de companiile de stat, unde se injectează miliarde de lei în fiecare an prin toate formele – bani direcţi, credite, garanţii etc..

    Nu ştiu de ce George Butunoiu s-a “detonat” explicând public ce înseamnă selecţia managementului în companiile de stat, ce înseamnă conducerea comaniilor de stat, dar aşa am aflat şi noi oficial ce se întâmplă la vârful companiilor de stat.

    Când mai auziţi un ministru, un lider politic mai mare sau mai mic bătându-se în piept cu “interesul naţional” în companiile de stat, să ştiţi că acolo se devalizează cel mai mult.

  • Guvernul trimite în Parlament proiectul Legii Austerităţii

    Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, a trimis vineri seară în Parlament proiectul Legii „Austerităţii”.

    „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanţelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, şi, pe de altă parte, prin creşterea veniturilor, astfel încât să se poată susţine, din fonduri publice, finanţarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetăţenilor”, potrivit unui comunicat de presă.

    Executivul menţionează că, prin acest pachet de măsuri, se urmăreşte atingerea următoarelor obiective. Reducerea ţintei de deficit bugetar de la 9,3% şi realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani. Recâştigarea încrederii investitorilor şi evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de ţară. Evitarea suspendării fondurilor europene şi continuarea implementării proiectelor de infrastructură şi de dezvoltare. Realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană şi posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecţia prevăzută fiind de 2.680 miliarde de Euro brut, respectiv 0.7% din PIB.

    „Pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente – măsuri pentru creşterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) şi 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) şi măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare – guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB). Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituţia României”, se menţionează în finalul comunicatului.

    Vedeţi mai jos comunicatul integral al Guvernului:

    I.    PROIECTE DE LEGE

    1.    PROIECT DE LEGE privind unele măsuri fiscal-bugetare
    Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanţelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, şi, pe de altă parte, prin creşterea veniturilor, astfel încât să se poată susţine, din fonduri publice, finanţarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetăţenilor.   
    Prin acest pachet de măsuri se urmăreşte atingerea următoarelor obiective:
    – Reducerea ţintei de deficit bugetar de la 9,3% şi realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani;
    – Recâştigarea încrederii investitorilor şi evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de ţară;
    – Evitarea suspendării fondurilor europene şi continuarea implementării proiectelor de infrastructură şi de dezvoltare;
    – Realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană şi posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecţia prevăzută fiind de 2.680 Miliarde de Euro brut, respectiv 0.7% din PIB.
    Pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente:
    – Măsuri pentru creşterea veniturilor , cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) şi 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB);
    – Măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare- guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei  în 2026 (2,82 % din PIB).
    Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituţia României.

    II.    HOTĂRÂRI DE GUVERN
    1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Actului adiţional nr. 5/2025 la Licenţa de concesiune nr. 861/1999 a activităţii de exploatare a amfibolitului in perimetrul Valea Strâmbă, judeţul Sibiu
    Prin această hotărâre, Guvernul a prelungit cu 5 ani licenţa de exploatare a amfibolitului în perimetrul Valea Strâmbă, judeţul Sibiu, până la data de 06.07.2030. Licenţa de exploatare a fost încheiată, iniţial, în anul 2000 între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi societatea INSIB SRL, având o durată de 20 de ani. În anul 2020, durata de valabilitate a licenţei a fost prelungită cu încă 5 ani, până la 06.07.2025.  
    Cheltuielile de exploatare estimate pentru următorii 5 ani se actualizează la suma de 15,5 milioane lei.
    Amfibolitul este o rocă foarte dură utilizată în construcţii şi amenajări exterioare.
    2. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Actului adiţional nr. 2/2025 la Licenţa de concesiune nr. 1124/2000 a activităţii de exploatare a nisipului silicios în perimetrul Gura Vitioarei, judeţul Prahova
    Guvernul a prelungit cu 5 ani durata licenţei de exploatare a nisipului silicios în perimetrul Gura Vitioarei, judeţul Prahova, până la data de 18.07.2030. Licenţa a fost încheiată, iniţial, în anul 2000, între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (actuala Autoritate Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon) şi Societatea Sticloval S.A. În anul 2020 durata de valabilitate a licenţei a fost prelungită cu 5 ani până la data de 18.07.2025.
    Prin hotărârea adoptată de Executiv se actualizează cheltuielile estimate de exploatare, pentru perioada 19.07.2025 – 18.07.2030, la valoarea de circa 26,8 milioane lei. De asemenea, prin actul adiţional se intervine asupra prevederilor convenite prin celelalte acte adiţionale, prin completarea anexelor licenţei privind documentaţiile de exploatare.
    3. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Actului adiţional nr. 7/2025 la Licenţa de concesiune nr. 505/1999 a activităţii de exploatare a porfirului (porfir cuarţifer) în perimetrul Dealul Iglicioara – Turcoaia, judeţul Tulcea
    Guvernul a prelungit cu 5 ani durata licenţei de exploatare  a porfirului (porfir cuarţifer) din perimetrul Dealul Iglicioara – Turcoaia, Tulcea, până la data de 06.07.2030. Licenţa a fost încheiată, iniţial, între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (actuala Autoritate Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon) şi Societatea „AMIC” S.A. (actuala Heidelberg Materials România S.A.), pe o durată de 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de maxim 5 ani. În anul 2020 durata de valabilitate a licenţei a fost prelungită până la data de 06.07.2025.
    Prin hotărârea adoptată de Executiv se actualizează cheltuielile estimate de exploatare, pentru perioada 07.07.2025 – 06.07. 2030, la valoarea de circa 71,8 milioane lei. De asemenea, prin actul adiţional se intervine asupra prevederilor convenite prin celelalte acte adiţionale, prin completarea anexelor licenţei privind documentaţiile de exploatare.
    4. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii “Extinderea reţelei de metrou Magistrala 4 de metrou, Secţiunea Gara de Nord – Gara Progresul”
    Executivul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru realizarea Magistralei 4 de metrou, Secţiunea Gara de Nord – Gara Progresul. Lungimea de traseu nou construită va avea circa 12 km, din care în exploatare cu călători – aproximativ 11 km şi în exploatare fără călători – legătură cu Depoul Progresul, circa 1,1 km.
    Tronsonul Gara de Nord – Gara Progresul va avea 13 staţii şi un depou suprateran nou construit, plus staţia Gara de Nord 2. Legătura cu Magistrala 4 de metrou existentă se va realiza în staţia Gara de Nord 2 prin continuarea axelor căilor Liniei 1 şi Liniei 2 existente.
    Valoarea totală a investiţiei este de peste 17 miliarde lei, iar finanţarea se va realiza din Fonduri Externe Nerambursabile (FEN), Programul Transport 2021-2027, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie.
    Durata de execuţie a lucrărilor este de 50 de luni.
    Extinderea liniei 4 de metrou de la Gara de Nord la Gara Progresul a fost gândită ca o joncţiune între transportul feroviar regional, naţional şi internaţional cu zona urbană. Prin construirea acestei magistrale se va realiza cea mai mare şi importantă linie de metrou pe diametrala nord-sud a oraşului, care va lega Aeroporturile Internaţionale Otopeni şi Bucureşti Băneasa cu gările de cale ferată Băneasa, Basarab, Gara de Nord şi Gara Progresul şi, implicit, interconectarea cu transportul public de suprafaţă.
    Construcţia tronsonului Gara de Nord – Gara Progresul va conduce la economii de timp la transportul urban de pasageri, la reducerea emisiilor de CO2, la reducerea poluării aerului, la reducerea riscului de accidente rutiere.
    5. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru reaprobarea indicatorilor tehnico – economici aferenţi obiectivului de investiţii ”Acces rutier complementar descărcare A3 – Comarnic”, judeţul Prahova
    Indicatorii economici reaprobaţi prin această hotărâre, pentru construirea variantei ocolitoare a oraşului Comarnic, prevăd o valoare totală a investiţiei de 470 milioane lei, comparativ cu 341 milioane lei, estimate iniţial.
    Varianta de ocolire a oraşului Comarnic va avea o lungime de 5,8 kilometri şi va contribui la decongestionarea traficului de pe DN1. Proiectul este complementar viitoarei autostrăzi A3 Ploieşti – Comarnic – Braşov.
    Finanţarea obiectivului de investiţii se va realiza din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
    6. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea stemei comunei Merghindeal, judeţul Sibiu
    Hotărârea de Guvern a fost aprobată
    7. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind repartizarea sumelor corespunzătoare cotei prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr. 9/2025, pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din judeţe, respectiv teatre, opere şi filarmonici
    Prin adoptarea acestui act normativ, unităţile administrativ-teritoriale care nu au capacitatea de a susţine toate cheltuielile legate de asigurarea funcţionalităţii şi a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii culturale vor beneficia de sprijin în acest scop, prin alocarea unei sume totale de circa 231,4 milioane lei, reprezentând 2% din impozitul pe venit încasat până la data de 31 mai 2025.
    Aceşti bani alocaţi şi repartizaţi în baza prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2025 nr. 9, vor fi folosiţi pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale solicitante, respectiv, teatre, opere şi filarmonici din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea şi Vrancea.