BusinessMagazin

Tag: gaze naturale

  • Şi aşa au ieşit din iarnă

    Potrivit acestuia, un preţ rezonabil ar fi de 240-250 dolari/1.000 mc, în timp ce Rusia cere 348 dolari. Oficiali din Rusia, Ucraina şi UE urmează să se întâlnească luna viitoare pentru noi negocieri pe tema livrărilor de gaze.

    Naftogaz, compania naţională de gaze a Ucrainei, şi-a diversificat sursele de aprovizionare, conform unui comunicat al companiei: în 2013, gazele ruseşti reprezentau 92% din totalul importurilor, iar cele din UE 8%, în timp ce în ianuarie-februarie 2015 ponderea gazelor din UE a crescut la 26%.

    În plus, Naftogaz precizează că rezervele de gaze din de-pozitele subterane de pe teritoriul ţării se ridică în prezent la 7,74 mld. mc, cel mai mare volum din Europa (pentru comparaţie, Germania, următoarea cla-sată, are stocuri de 7,15 mld. mc). Naftogaz a încheiat la 13 martie cu firma americană Ryder Scott un contract în valoare de 1,5 mil. dolari în virtutea căruia americanii vor face o analiză independentă a rezervelor de hidrocarburi ale companiei şi a posibilităţilor de majorare a acestora.

  • Rusia ar putea acorda Ucrainei reduceri de preţ la gaze şi după expirarea acordului actual

    Reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei şi Uniunii Europene s-au întâlnit vineri la Bruxelles pentru a discuta pe tema unui nou contract de furnizare de gaze naturale către Ucraina, relatează The Wall Street Journal.

    În urma discuţiilor, Volodimir Demchishin, ministrul ucrainean al Energiei, a afirmat că Uniunea Europeană va ajuta Ucraina pentru a face rost de banii necesari cumpărării de gaze naturale din Rusia.

    “Cred că problema finanţării se va rezolva. Este vorba despre sume destul de mari, cuprinse între 800 de milioane de dolari şi 1 miliard de dolari”, a declarat Demchishin, potrivit Sputnik News.

    Ministrul ucrainean a precizat că banii ar putea veni de la creditori internaţionali precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Mondială sau Fondul Monetar Internaţional.

    Totodată, Ucraina a arătat că plănuieşte să cumpere până în luna octombrie cantitatea de gaz necesară pentru a-şi umple stocurile înainte de venirea iernii.

    Rusia consideră că Ucraina datorează Gazprom aproape 2,5 miliarde de dolari pentru gazele naturale livrate anterior, acuzaţie pe care guvernul de la Kiev nu o recunoaşte şi pentru care a sesizat curtea de arbitraj de la Stockholm. Tribunalul urmează să se pronunţe în acest caz anul viitor.

    “În aceste condiţii, putem să lucrăm pentru un acord intermediar până când Curtea Internaţional de Arbitraj de la Stockholm dă un verdict în această dispută”, a afirmat Maros Sefcovici, comisarul european pentru energie.

    El a precizat că a fost asigurat de către reprezentanţii Rusiei şi Ucrainei asupra faptului că tranzitul gazelor naturale către statele din UE nu va fi afectat.

    În luna iunie a anului trecut, Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale către Ucraina, în condiţiile în care guvernul de la Kiev a refuzat să accepte o creştere de preţ decisă de Gazprom. Compania rusă a introdus atunci un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

    Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat în luna octombrie un acord pentru reluarea livrărilor de gaze către Ucraina. Înţelegerea a vizat un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze ruseşti până martie 2015.

    Rusia, Ucraina şi UE se vor întâlni pentru noi negocieri la jumătatea lunii aprilie, la Berlin.

  • Niculae Havrileţ, ANRE: Facturile la gaze naturale ar putea să scadă cu 1-3% în aprilie

    “Din 1 aprilie nu mai impunem import nimănui, iar din 1 ianuarie oricum nu mai există coşul de gaze pentru industrie, ci doar pentru consumatorii casnicici. Anul acesta considerăm că nu vom mai depinde de import, dar asta nu înseamnă că acordurile de import ale firmelor nu rămân în vigoare”, a declarat vineri agenţiei MEDIAFAX Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

    Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.

    FMI şi Comisia Europeană (CE) au cerut Guvernului să crească preţul gazelor pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET) de la 53,3 lei la 62 lei MWh, de la 1 aprilie. Guvernul a avansat preţul de 58 lei, neacceptat de FMI şi CE.

    Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu FMI.

    Conform calendarului convenit de Guvern în 2011 cu FMI şi CE, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.

    Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.

    Havrileţ a adăugat că ANRE a propus FMI ca preţul gazelor să fie ajustat o singură dată pe an, la sfârşitul perioadei reci, iar nu de două-trei ori pe an ca până acum.

    De asemea, se mai discută cu FMI şi varianta ca preţul gazelor din producţia internă să fie fixat în 1 iulie la 62 lei pe MWh şi să nu mai fie modificat până cel puţin în 1 aprilie 2016.

    “ANRE a cerut FMI să nu mai fie creşteri de preţ de două-trei ori pe an, ci o singură dată pe an. FMI este de acord cu asta”, a spus Havrileţ.

    Potrivit calendarului de creştere a preţului gazelor din producţia internă, în 2018 preţul ar urma să fie 119 lei pe MWh, însă este necesară revizuirea acestui plan, din cauza schimbării situaţiei din piaţă şi a scăderii consumului.

    “Conform calendarului, preţul ar urma să fie 119 lei în 2018. Vrem să închidem calendarul la preţul pieţei, care acum este de 90 lei pe MWh. Împreună cu Ministerul Energiei, ANRE va face un alt calendar, valabil tot până în 2018, dar, dacă vor fi dezechilibre între calendar şi situaţia din piaţă, cu posibilitatea extinderii până în 2021. În noul calendar vom merge pe preţul de închidere de 90 lei, în loc de 119. Posibil să fie însă mai mic, în jur de 72-75 de lei pe MWh”, a spus Havrileţ.

    El a adăugat că, teoretic, calendarul de liberalizare a preţului gazelor din producţia internă ar putea fi închis şi acum, dar creşterea preţului ar fi “abruptă”.

  • Proiectul Aegean Baltic Corridor: România şi alte trei ţări propun conectarea reţelelor de gaze din Europa Centrală şi de Est

    “Ne preocupă în mod deosebit diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, astfel să ridicăm gradul de siguranţa energetică zonală. În acest context, România, Bulgaria, Grecia şi posibil Ungaria vor forma în cadrul grupului la nivel înalt un sub-grup responsabil de construcţia Coridorului Vertical (proiectul Aegean Baltic Corridor – n.r.) care să asigure inter-conectarea în domeniul gazelor naturale a acestor state”, a declarat într-un comunicat Andrei Gerea, ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

    Gerea a participat luni la Sofia, Bulgaria, la o reuniune pe tema inter-conectării regionale în domeniul gazelor naturale, la care au mai fost prezenţi şi Maros Sefcovic, vice-preşedinte al Comisiei Europene, Miguel Arias Canete, comisar pentru Energie şi Activităţi Împotriva Schimbărilor Climatice, precum şi delegaţi din ţări central şi est europene.

    Proiectul Aegean Baltic Corridor ar avea rolul de interconecta sistemele de transport al gazelor naturale din Grecia, România, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, cu scopul de a creşte securitatea alimentării cu gaze naturale în Europa centrală şi de Est.

    La iniţiativa ministrului bulgar al energiei, reprezentanţii Bulgariei, României, Ungariei şi ai Greciei au analizat oportunitatea şi disponibilitatea celor patru state membre de a constitui un subgrup de lucru destinat promovării Coridorului Vertical (proiectul Aegean Baltic Corridor), cu intenţia declarata de a fi abordat la nivel regional şi de a fi propus spre finanţare Comisiei Europene.

    Cu exceptia Ungariei, care şi-a exprimat acordul de principiu cu privire la aderarea la Subgrupul de lucru, urmând ca decizia finală să fie comunicată ulterior, şefii delegaţiilor au fost de acord cu crearea acestui organism, o primă reuniune urmând să aibă loc la Sofia, la jumatatea lunii martie.

    Temele aflate pe agenda întâlnirii au vizat perspectivele de aprovizionare regională cu gaze naturale, precum şi soluţiile pe termen scurt în ceea ce priveşte inter-conectarea, potrivit comunicatului Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

    “România are un set de priorităţi de dezvoltare a infrastructurii de alimentare cu gaz care vizează completarea legăturilor lipsă cu statele vecine”, a adăugat Gerea în comunicat.

    Reuniunea s-a finalizat cu o declaraţie comună a reprezentanţilor Austriei, Bulgariei, Croaţiei, Greciei, Ungariei, Italiei, României, Sloveniei, Slovaciei şi ai Comisiei Europene prin care s-a anunţat crearea grupului la nivel înalt CESEC, al cărui obiectiv este stabilirea unei foi de parcurs privind infrastructura de gaze ca prioritate regională. Scopul îl reprezintă consolidarea securităţii energetice prin asigurarea accesului la cel puţin trei surse de gaz pentru fiecare stat din regiune, se mai spune în comunicat.

    Reţeaua de gaze a României este în prezent concetată cu cea a Ungariei şi a Republicii Moldova, dar niciuna nu îi asigură un grad prea ridicat de independenţă faţă de importurile de gaze din Federaţia Rusă, întrucât din Ungaria se importă gaze, iar în Republica Moldova ar urma să se exporte.

    Comisia Europeană a alocat, în anii trecuţi, fonduri şi pentru conectarea sistemului de gaze cu cel din Bulgaria, dar această legătură nu a fost încă realizată.

    România îşi asigură din producţia proprie cea mai mare parte a consumului de gaze naturale, dar importă şi din Federaţia Rusă. Guvernul apreciază că România nu va mai avea nevoie de importuri de gaze după 2020, când speră să înceapă producţia în Marea Neagră, dar momentul începerii extracţiei depinde de operatorii concesiunilor.

  • Ungaria a reluat livrările de gaze naturale către Ucraina

    “Sunt în măsură să confirm că livrările de gaze către Ungaria şi Ucraina au început”, a declarat, într-un e-mail, pentru AFP, Edina Lakatos, o purtătoare de cuvânt a FGSZ.

    Ea a precizat că 2,6 milioane de metri cubi de gaze naturale au fost livrate sâmbătă.

    FGSZ a decis pe 25 septembrie să-şi oprească livrările către Ucraina, o măsură care a fost catalogată “neaşteptată şi neexplicată” de către Naftogaz.

    Suspendarea a intervenit la câteva zile după o întâlnire la Budapesta între Aleksei Miller, preşedintele gigantului rus Gazprom, şi preierul ungur Viktor Orban, care avertizează în mod regulat cu privire la o deteriorare a relaţiilor comerciale cu Rusia.

    Guvernul Orban a explicat suspendarea prin necesitatea creşterii rezervelor de gaze naturale în Ungaria, un angajament la respectarea căruia Bruxelles-ul îndeamnă ţările membre UE.

    Executivul a argumentat că Ungaria este necesar să fie pregătită în cazul închiderii gazoductului care vine din Ucraina şi prin care tranzitează o mare parte din livrările Gazprom.

    Potrivit operatorului ucrainean Ukrtransgaz, Ucraina a importat în 2013, în total, 600 de de milioane de metri cubi de gaze naturale din Ungaria.

    Livrările de gaze ale Ungariei către Ucraina se înscriu în cadrul eforturilor UE de a ajuta Kievul, aflat în dificultate din cauza conflictelor politic şi militar în care este implicat cu Moscova şi sepratiştii proruşi din estul ţării.

  • Kievul a cumpărat de la Gazprom gaze naturale în valoare de 378 de milioane de dolari

    Gazprom a confirmat sâmbătă această plată prin purtătorul de cuvânt Seghei Kuprianov, potrivit agenţiei de presă ruseşti Tass.

    Rusia a întrerupt în iunie livrările de gaze naturale către Ucraina, care refuza o creştere de preţ decisă de Gazprom. Conflictul le-a provocat europenilor temeri cu privire la o perturbare pe timpul iernii a aprovizionărilor lor, care tranzitează teritoriul fostei republici sovietice.

    În urma mai multor runde de negocieri, Ucraina, Rusia şi Uniunea Europeană (UE) au ajuns în octombrie la o soluţie provizorie în acest contencios. Aceste acorduri vizează plata unor datorii ale Ucrainei şi modalităţi de plată a livrărilor până în martie 2015.

    Ucraina a plătit Rusiei o parte a datoriei – în valoare de 3,1 miliarde de dolari – la începutul lui noiembrie, achitând o tranşă în valoare de 1,45 miliarde de dolari. A doua tranşă, în valoare de 1,65 de miliarde de dolari, urmează să fie achitată până la sfârşitului anului.

    Ruşii evaluează totalul arieratelor Kievului la 5,3 miliarde de dolari, dar acceptă să recurgă la Curtea de Arbitraj pentru o sumă de aproximativ 2,2 miliarde de dolari.

  • Departamentul pentru Energie: Preţul gazelor româneşti pentru populaţie nu creşte până la 1 iulie

    “Până la 1 iulie 2015 preţurile gazelor naturale produse în România şi plătite de populaţie nu vor creşte. În ceea ce priveşte preţurile gazelor naturale plătite de populaţie, Guvernul va elabora cu ajutorul ANRE un nou grafic de liberalizare pentru perioada 1 iulie 2015-1 iulie 2021, care va ţine cont de trendul descrescător al evoluţiei preţurilor din regiune ale hidrocarburilor, precum şi de perioada mai lungă de aliniere agreată cu instituţiile financiare internaţionale”, se arată într-un comunicat transmis de Departamentul pentru Energie.

    Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a avut marţi, la Bucureşti, o întâlnire cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), ai Comisiei Europene (CE) şi ai Băncii Mondiale.

    Discuţiile au vizat continuarea implementării regulilor de guvernanţă corporativă în societăţile de stat din domeniul energetic, nevoia de restructurare şi de continuare a eficientizării în unele companii de stat din energie şi liberalizarea pieţei gazelor naturale.

    Liberalizarea pieţei gazelor pentru consumatorii noncasnici se va produce la termenul agreat anterior cu oficialii CE, respectiv 1 ianuarie 2015.

    În comunicat se precizează că, referitor la situaţia CET-urilor, Comisia Europeană este de acord ca regimul acestora să rămână neschimbat faţă de situaţia din prezent, adică pentru gazele naturale consumate cu scopul producerii de energie termică se va aplica acelaşi tarif ca şi pentru consumatorii casnici.

    Departamentul pentru Energie precizează că niciodată nu a existat riscul ca facturile populaţiei pentru energie termică şi gaze naturale să crească de la 1 ianuarie 2015.

    “Valorile preţurilor de referinţă pentru anul 2015 pentru energia termică produsă de CET-uri au fost deja stabilite prin ordinul preşedintelui ANRE din 29 octombrie 2014, publicat în Monitorul Oficial. Conform normelor legale în vigoare, aceste valori de referinţă sunt calculate în funcţie de evoluţiile preţurilor combustibililor din a doua jumătate a anului 2013, prima jumătate a lui 2014 şi sunt corelate cu un coeficient de variaţie în funcţie de inflaţie”, se mai spune în comunicat.

    Ministrul pentru Energie Răzvan Nicolescu şi deputatul PSD Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Servicii şi Industrie din Camera Deputaţilor, au avut miercuri, în plenul Camerei, un schimb de replici pe tema preţului gazelor naturale şi al energiei termice.

    Nicolescu i-a spus lui Iancu că nu s-a pus niciodată problema creşterii preţului energiei termice în 2015, la care Iancu i-a replicat spus că este o “intervenţie mincinoasă care sfidează Parlamentul”.

  • România se axează, în sectorul gazelor, pe Marea Neagră

    “Pentru România, cel mai important proiect de infrstructură în domeniul gazelor naturale este conducta Dobrogea-Podişor, care va aduce gazele din Marea Neagră în sistemul românesc de transport. Este un proiect de 230 milioane de euro pe care sperăm să îl finalizăm cu sprijinul financiar al Comisiei Europene”, a declarat Nicolescu pentru MEDIAFAX, întrebat ce opţiuni are România pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze în contextul în care Rusia a anunţat că stopează construcţia gazoductului de 40 miliarde de euro South Stream.

    Companiile OMV Petrom şi ExxonMobil au descoperit, în 2012, un zăcămînt de gaze evaluat la 42-84 miliarde metri cubi de gaze. Producţia gazelor este estimată să înceapă abia spre sfârşitul acestui deceniu.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat luni că Rusia nu poate continua construcţia proiectului South Stream, din cauza opoziţiei, adăugând că gazele care ar fi urmat să ajungă prin această conductă în Italia vor fi redirecţionate spre alte pieţe.

    Uniunea Europeană s-a opus construcţiei South Stream, pe fondul îngrijorărilor că proiectul ar contribui la consolidarea influenţei Rusiei în Estul Europei.

    România nu a făcut parte dintre statele implicate în realizarea South Stream, chiar dacă Bucureştiu şi Moscova au avut unele discuţii pe această temă în urmă cu câţiva ani.

    De asemenea, la sfârşitul săptămânii trecute Slovacia a lansat ideea construcţiei unei noi rute de transport al gazelor naturale către Sud-Estul Europei, ca alternativă la South Stream.

    Proiectul propus de Slovacia, denumit Eastring, ar avea o capacitate anuală de transport de până la 20 miliarde de metri cubi, mai mare decât nevesarul anual al României, de circa 14 miliarde metri cubi.

    Gazele care ar urma să fie transportate prin Eastring ar proveni din vestul Europei, traversând Slovacia, România şi Bulgaria. Eastring ar avea o lungime de 570 de kilometri, iar investiţia s-ar ridica la 750 milioane de euro.

    România a susţinut, până în 2012, construcţia gazoductului Nabucco, văzut ca mijloc de diminuare a dependenţei de importurile de gaze ruseşti. Nabucco a fost însă abandonat însă în vara anului 2012, din cazuă că nu a reuşit să îşi asigure furnizori de gaze.

  • Cele mai inovatoare companii din România: CIS Gaz, reabilitarea conductelor cu tuburi Thermoflex

    Elementul de noutate:

    Reliningul creează un sistem de ţevi etanş de tip „ţeavă în interiorul unei ţevi”, principalul avantaj al metodei fiind rapiditatea înlocuirii conductei vechi. Tubul Thermoflex poate fi tras pe distanţe lungi în interiorul conductelor existente care trebuie înlocuite. Până la implementarea acestei tehnologii conductele erau înlocuite clasic, prin dezgroparea vechii conducte şi instalării alteia noi.

    Efectele inovaţiei:

    Reducerea drastică a costurilor, faţă de înlocuirea conductelor cu oţel, reducerea la minimum a timpului nonoperaţional şi oferirea unei soluţii anticorozive pe termen lung. Avantajul major al acestei soluţii constă în faptul că poate fi folosită atât în cazul reţelelor onshore, cât şi offshore. Reabilitarea poate fi cu 90% mai puţin costisitoare decât înlocuirea conductei cu alta nouă.

    Descriere:

    Anterior instalării, conducta era curăţată printr-o metodă mult mai greoaie, mai costisitoare. Tubul Thermoflex este uşor, utilizează fibre aramide de înaltă rezistenţă şi permite o lungime de tragere peste patru mile (6 km). Inundarea controlată a conductei existente poate creşte lungimea maximă la care poate fi aranjat tubul în interiorul conductei.

    Thermoflex este rezistent la coroziune şi este proiectat pentru a face faţă presiunilor de funcţionare a liniei de conducte. În plus, sigilarea spaţiului inelar dintre oţelul existent şi tubul Thermoflex creează un sistem secundar monitorizat de protecţie a scurgerilor.

    Fondată în 1990, CIS Gaz are activităţi în industria gazelor naturale şi este specializată în asamblare, punere în execuţie, reabilitare şi instalaţii speciale pentru toate cele trei ramuri din domeniu: extracţie, transport şi distribuţie. Compania oferă soluţii în execuţia instalaţiilor tehnologice de suprafaţă, a staţiilor de comprimare şi uscare şi a conductelor de transport gaze naturale, precum şi execuţia racordurilor şi a staţiilor de reglare-măsurare a gazelor naturale.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Republica Moldova şi-a prelungit contractul de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia

    Chişinăul şi Moscova, care întreţin relaţii tot mai tensionate, întârziau să se pună de acord asupra unui contract. Contractul actual, care datează din 2006, a expirat în 2011, iar de atunci este prelungit anual in extremis.

    Acest contract, la fel ca al altor ţări europene, este indexat la preţul petrolului. Astfel, preţul stabilit pentru primul trimestru din 2015 a scăzut la 332 de dolari pentru mia de metri cubi, de la 378 de dolari cât era anul trecut.

    Prin comparaţie, Ucraina vecină s-a confruntat, după venirea la putere a proeuropenilor, cu o creştere a preţului gazelor naturale ruseşti de la puţin peste 300 de dolari la aproape 500 de dolari. După luni de conflict, Kievul şi grupul rusesc Gazprom tocmai au semnat un acord la un preţ de 378 de dolari pe mia de metri cubi până la sfârşitul lui martie.

    “Am reuşit să garantăm stabilitatea livrărilor de resurse energetice şi securitatea energetică a ţării, ceea ce este deosebit de important în contextul regional actual”, şi-a exprimat satisfacţia ministrul moldovean al Economiei Andrian Candu.

    Numărul doi din ierarhia Gazprom Aleksandr Medvedev a subliniat, la rândul său, că acordul semnat marţi corespunde “condiţiilor de piaţă”, fiind în favoarea consumatorilor moldoveni, dar şi ai celor din ţărilor baltice, a căror aprovizionarea tranzitează în parte teritoriul moldovean.

    Republica Moldova, o fostă republică sovietică situată între Ucraina şi România, tocmai a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeană (UE) care prevede o zonă de liber-schimb.

    Ea consumă aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia. Regiunea separatistă moldoveană Transnistria, pe teritoriul căreia se concentrează esenţialul industriei moldovene, consumă aproape două miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.