BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Guvernele Europei reacţionează după ce Putin a oprit complet gazele

    Suedia va acorda sprijin de urgenţă producătorilor de electricitate, în condiţiile în care premierul a avertizat că decizia Rusiei de a opri livrările de gaze către Europa ar putea pune sistemul său financiar sub o presiune severă, scrie FT, citat de ZF.

    Magdalena Andersson a declarat sâmbătă că guvernul va oferi finanţare de sute de miliarde de coroane producătorilor de energie electrică, care au văzut cum valoarea garanţiilor pe care trebuie să le depună la bursele de valori creşte ca răspuns la creşterea preţurilor la gaze şi energie şi la volatilitatea tot mai mare.

    De asemenea, miniştrii energiei din UE vor lua în considerare luarea de măsuri pentru a atenua lipsa de lichidităţi pentru companiile energetice din întregul bloc, în cadrul unei reuniuni de urgenţă care va avea loc vineri, potrivit a doi oficiali informaţi cu privire la discuţii.

    Andersson a avertizat că, dacă nu este controlată, creşterea cererilor de garanţii pentru producătorii de energie electrică ar putea afecta piaţa principală Nasdaq Clearing din Stockholm şi, în cel mai rău caz, ar putea declanşa o criză financiară.

    Comentariile sale au fost făcute după ce Rusia a declarat vineri că nu va mai furniza gaze prin conducta Nordstream 1. Acest anunţ a fost făcut după ce pieţele de energie s-au închis în weekend.

    “Anunţul de ieri nu numai că riscă să ducă la o “iarnă de război”, dar ameninţă şi stabilitatea noastră financiară”, a declarat Andersson, alături de autoritatea de reglementare financiară a Suediei, guvernatorul băncii centrale şi ministrul de finanţe, la o conferinţă de presă de urgenţă sâmbătă.

    Ministrul finlandez de finanţe Annika Saarikko a declarat pe Twitter că ţara sa va acţiona, de asemenea,. “Îngrijorarea este împărtăşită. Pregătiri similare sunt deja în curs de desfăşurare în Finlanda”, a scris Saarikko pe Twitter.

    Acţiunile dramatice au subliniat gravitatea situaţiei cu care se confruntă Europa, care se străduieşte să asigure suficientă energie înainte de iarnă şi încearcă să evite răspândirea dificultăţilor în rândul producătorilor de energie electrică.

    După ce în urmă cu opt zile preţurile la gaze şi electricitate au atins un nivel record în urmă cu opt zile, preţurile s-au răcit uşor în această săptămână, contractele de referinţă pentru gazul european şi pentru energia electrică din Germania scăzând amândouă cu aproximativ o treime – deşi rămân de aproximativ 10 ori mai mari decât nivelurile istorice. Dar oprirea prelungită a Nord Stream 1 ar putea creşte volatilitatea şi ar putea impulsiona preţurile la redeschiderea tranzacţiilor luni.

     

     

     

  • Guvernul a venit cu o nouă schemă de compensare a facturilor la energie, care continuă să fie extrem de controversată

    ♦ Mediul de afaceri: „O ordonanţă de urgenţă despre care nu ştia nimeni cu 2-3 zile înainte nu are cum să fie in interesul tuturor, atâta timp cât nimeni nu a fost consultat“ ♦ Virgil Popescu, ministrul energiei: „Modelul de impozitare al producătorilor nu este inventat de noi, ne-am inspirat foarte mult din proiectul colegilor din Grecia, proiect care a fost prezentat la Comisia Europeană.“

    Guvernul a adoptat o nouă schemă de compensare a preţurilor la energia electrică şi gaze naturale. Dacă pentru consumatorii casnici se schimbă foarte puţine,  cum ar fi limita de consum pentru compensare, pentru consumatorii industriali şi pentru piaţa de energie sunt schimbări majore, care au stârnit mai multe controverse şi reacţii. Principala reclamaţie este apariţia „peste noapte“ a modificărilor, fără consultarea pieţei.

    Potrivit actului normativ, preţurile la energie şi gaze pentru consumatorii casnici vor fi plafonate până la finalul verii 2023. La gaze rămâne preţul plafonat de 0,31 lei/Kwh. La energie însă, persoanele care consumă mai mult de  255 kWh în medie pe lună, vor plăti preţul pieţei pentru tot ce depăşeşte acest plafon. Clienţii casnici care consumă mai puţin de 100 kWh pe lună plătesc 0,68 lei/Kwh.

    De asemenea, majoritatea companiilor nu vor mai beneficia de preţul plafonat la 1 leu/kWh, ci doar furnizorii de servicii sociale, spitale, creşe, şcoli grădiniţe etc. IMM-urile şi instituţiile publice, în afară de cele enumerate, vor primi o compensarea pentru 85% din consum. La gaze rămâne plafonul din legea anterioară, de 0,37 lei/kwH, pentru companiile care consumă mai puţin de 50.000 MWh pe an.

    Potrivit actului normativ, traderii de energie pot avea un profit de maxim 2%, restul mergând către stat. De asemenea, tot lanţul de energie este suprataxat, iar companiile de stat trebuie să vină cu o strategie de  vânzare a energiei pe termen lung, pe o perioadă de 5 ani.

    Mediul de afaceri a reacţionat la noile modificări. Radu Burnete, preşedintele Concordia, cea mai mare confederaţie patronală din România, a criticat adoptarea fără consultări a noilor modificări.

    „Este incredibil că avem din nou Ordonanţe de Urgenţă adoptate fără să le vadă nimeni, fără o minimă con­sultare publică sau un aviz al Consiliului Economic şi Social. Suntem la a 3-a încercare de a găsi o rezolvare pentru o problemă care priveşte pe toată lumea. O Ordonanţă de Urgenţă despre care nu ştia nimeni cu 2-3 zile înainte nu are cum să fie in interesul tuturor, atâta timp cât nimeni nu a fost consultat“, a spus Radu Burnete.

    Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), condusă de Dumitru Chiriţă, deputat PSD, a trimis un aviz negativ al legii către guvern, avertizând, în principal, că ordonanţa încalcă regulile europene privind comerţul cu energie şi că ar putea să scoată unii furnizori din piaţă.

    În replică, Rareş Bogdan, prim-vicepreşedinte PNL şi europarlamentar,  a cerut demisia lui Dumitru Chiriţă de la şefia ANRE, pe motiv că „subminează statul român şi credibilitatea premierului.

    „Subminează statul român şi loveşte în credibilitatea prim-ministrului şi a coaliţiei de guvernare. Necesită o reacţie rapidă atât din partea PNL, cât şi a celor di PSD şi UDMR, cu o discuţie extrem de clară care să ducă până la revocarea întregului Consiliu.“

    „Duminică după-amiaza sau luni solicit, în calitate de prim-vicepreşedinte al partidului de guvernământ, o întrunire de urgenţă a coaliţiei şi punerea pe ordinea de zi de săptămâna viitoare, de către Parlamentul României, a revocării întregului Consiliul de Conducere al ANRE“, a spus Rareş Bogdan, vineri, citat de Mediafax.

    Tot vineri, ministrul energiei Virgil Popescu a spus că modelul de impozitare a producătorilor este agreat de Comisia Europeană şi că va prezenta noile măsuri la reuniunea miniştrilor de energie din UE.

    „Modelul de impozitare al producătorilor nu este inventat de noi, ne-am inspirat foarte mult din proiectul colegilor din Grecia, proiect care a fost prezentat la Comisia Europeană. Vorbim de lucruri care există, care au fost aprobate“, a declarat Virgil Popescu.

    Într-o scurtă analiză a modificărilor, Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, spune că ordonanţa are şi părţi bune, şi părţi rele. Printre aspectele pozitive se numără expunerea financiară mai mică a statului, dar şi impozitarea pe lanţ  a jucătorilor din energie a „câştigurilor nejustificate.“ Pe de altă parte, în opinia sa, noile măsuri facilitează exportul de energie din România la preţuri mici. De asemenea, acuză că piaţa nu a fost consulatată.

    „Ne decuplăm de UE adoptând măsuri într-o manieră ciudată, fără a enunţă obiectivele măsurilor, impactul acestora şi fără o consultare reală a opiniei publice şi a părţilor interesate. Încălcăm regulamente europene şi, surprinzător, nu aşteptăm câteva zile să vedem propunerile de reforma a pieţei de energie europene de care părem dezinteresaţi“, a scris Răzvan Nicolescu pe o reţea de socializare.

    Asociaţia Centrul Român al Energiei, condusă de Corneliu Bodea, spune de asemenea că actorii din piaţă nu au fost consultaţi.

    „Regretăm lipsa de comunicare şi consultare autentică cu reprezentanţii industriei energetice, atât mediul de afaceri cât şi mediul asociativ. Estimăm că aplicarea ordonanţei va produce disfuncţionalităţi grave şi ireversibile la nivelul pieţei de energie şi implicit riscuri privind securitatea energetică şi a competitivităţii economice a României.

     

    Care sunt principalele prevederi din noua schemă de compensare a preţului energiei

    Pentru consumatorii casnici:

    ► Preţ plafonat la 0,68 lei/kWh pentru consum mediu lunar de energie electrică de maxim 100 kWh;

    ►Preţ plafonat la 0,8 lei/kWh pentru consum mediul lunar de maxim 255 kWh;

    ►Dacă consumul casnic trece de 255 kWh, până la această valoare se plăteşte preţul plafonat şi ce trece peste se plăteşte la preţul pieţei;

    ►Preţ plafonat la 0,31 lei/kWh pentru gaze naturale.

    Pentru consumatorii industriali:

    ►Beneficiază de preţ plafonat la 1 leu/kWh indiferent de consum doar şcolile, grădiniţele, spitalele, furnizori de servicii sociale;

    ►IMM-urilor şi altor instituţiilor publice în afară de furnizorii de servicii sociale beneficiază de preţul plafonat de 1 leu/kWh pentru 85% din consum;

    ►Preţ plafonat la gaze naturale de 0,37 lei/kWh pentru consumatorii care, anual, consumă sub 50.000 MWh.

    Pentru piaţa de energie:

    ►Suprataxarea pe tot lanţul, de la producători la traderi, traderii au profitul plafonat la 2%;

    ►Companiile de stat trebuie să vină până la 1 noiembrie cu o strategie de vânzare a energiei pe 5 ani;

    ►Furnizorii nu mai primesc decontare de la bugetul de stat pentru preţuri care depăşesc 1.300 lei/MWh;

    ►Producătorii de gaze sunt obligaţi să vândă la un preţ maxim de 150 lei/MWh la producătorii de energie termică (plafonul era la 250 de lei iniţial).

  • Guvernele Europei reacţionează după ce Putin a oprit complet gazele: Suedia anunţă o schemă de sprijin de urgenţă pentru producătorii de electricitate din ţară

     Suedia va acorda sprijin de urgenţă producătorilor de electricitate, în condiţiile în care premierul a avertizat că decizia Rusiei de a opri livrările de gaze către Europa ar putea pune sistemul său financiar sub o presiune severă, scrie FT. 

    Magdalena Andersson a declarat sâmbătă că guvernul va oferi finanţare de sute de miliarde de coroane producătorilor de energie electrică, care au văzut cum valoarea garanţiilor pe care trebuie să le depună la bursele de valori creşte ca răspuns la creşterea preţurilor la gaze şi energie şi la volatilitatea tot mai mare.

    De asemenea, miniştrii energiei din UE vor lua în considerare luarea de măsuri pentru a atenua lipsa de lichidităţi pentru companiile energetice din întregul bloc, în cadrul unei reuniuni de urgenţă care va avea loc vineri, potrivit a doi oficiali informaţi cu privire la discuţii.

    Andersson a avertizat că, dacă nu este controlată, creşterea cererilor de garanţii pentru producătorii de energie electrică ar putea afecta piaţa principală Nasdaq Clearing din Stockholm şi, în cel mai rău caz, ar putea declanşa o criză financiară.

    Comentariile sale au fost făcute după ce Rusia a declarat vineri că nu va mai furniza gaze prin conducta Nordstream 1. Acest anunţ a fost făcut după ce pieţele de energie s-au închis în weekend.

    “Anunţul de ieri nu numai că riscă să ducă la o “iarnă de război”, dar ameninţă şi stabilitatea noastră financiară”, a declarat Andersson, alături de autoritatea de reglementare financiară a Suediei, guvernatorul băncii centrale şi ministrul de finanţe, la o conferinţă de presă de urgenţă sâmbătă.

    Ministrul finlandez de finanţe Annika Saarikko a declarat pe Twitter că ţara sa va acţiona, de asemenea,. “Îngrijorarea este împărtăşită. Pregătiri similare sunt deja în curs de desfăşurare în Finlanda”, a scris Saarikko pe Twitter.

    Acţiunile dramatice au subliniat gravitatea situaţiei cu care se confruntă Europa, care se străduieşte să asigure suficientă energie înainte de iarnă şi încearcă să evite răspândirea dificultăţilor în rândul producătorilor de energie electrică.

    După ce în urmă cu opt zile preţurile la gaze şi electricitate au atins un nivel record în urmă cu opt zile, preţurile s-au răcit uşor în această săptămână, contractele de referinţă pentru gazul european şi pentru energia electrică din Germania scăzând amândouă cu aproximativ o treime – deşi rămân de aproximativ 10 ori mai mari decât nivelurile istorice. Dar oprirea prelungită a Nord Stream 1 ar putea creşte volatilitatea şi ar putea impulsiona preţurile la redeschiderea tranzacţiilor luni.


     

  • Gazprom anunţă oprirea completă a livrărilor de gaze către francezii de la Engie

    Gazprom urmează să oprească toate livrările de gaze către compania franceză Engie începând de joi, invocând un litigiu de plată, ceea ce sporeşte îngrijorările legate de livrările ruseşti către Europa, în timp ce Franţa şi vecinii săi caută alternative, conform Financial Times.

    Grupul de gaze deţinut de statul rus a declarat marţi seara târziu că va suspenda integral livrările către Engie începând cu 1 septembrie până la rezolvarea disputei, afirmând că nu a “primit plata integrală pentru gazul furnizat către Engie în luna iulie în baza contractelor existente”.

    Engie, care este cel mai mare furnizor francez de gaze pentru gospodării şi companii, avertizase anterior că livrările sale din Rusia vor fi reduse, invocând un dezacord “privind aplicarea unor contracte”.

    Reducerea completă a livrărilor vine după ce, în ultimele săptămâni, fluxul de gaze ruseşti către Europa a scăzut, ceea ce a determinat avertismente din partea politicienilor europeni că livrările ar putea fi oprite complet.

    “Rusia foloseşte gazul ca pe o armă”, a declarat ministrul francez al Energiei, Agnès Pannier-Runacher, la începutul zilei de marţi, la postul de radio France Inter.

    Franţa a fost mult timp într-un şcenariu în care a fost mai puţin dependentă de gazul rusesc faţă de Germania, dar s-a grăbit totuşi să găsească alternative, mărind importurile de la alţi furnizori.

    Engie, care a declarat că a luat deja măsuri pentru a asigura aprovizionarea cu gaze a clienţilor săi, este în discuţii cu Sonatrach din Algeria pentru a stimula livrările de gaze prin contracte pe termen mediu, după vizita preşedintelui francez Emmanuel Macron în această ţară săptămâna trecută.

    Livrările de gaze ruseşti ale Engie, care în mod normal reprezintă aproximativ 17% din aprovizionarea sa anuală, scăzuseră deja la aproximativ 4%, sau la un nivel lunar de 1,5 terawaţi oră, în urma invaziei ruseşti din Ucraina din februarie şi a sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei.

    Criza energetică a Europei s-a agravat în ultimele săptămâni, deoarece preţul gazului a continuat să urce spre noi culmi.

    Preţurile la electricitate au crescut şi ele vertiginos, în principal din cauza preţului la gaze şi a restricţiilor de pe piaţă cauzate de numărul mare de centrale nucleare franceze care sunt oprite.

    Acest lucru a transformat Franţa, care, în mod normal, se bazează foarte mult pe producţia sa nucleară, într-un importator de energie electrică, ceea ce a obligat ţările vecine să crească consumul de gaz şi cărbune pentru a satisface cererea.

    UE a declarat luni că pregăteşte măsuri de urgenţă pentru a reduce preţul energiei electrice prin separarea acestuia de costul tot mai mare al gazului. Companiile de utilităţi şi bursele au avertizat că preţurile record necesită un sprijin guvernamental suplimentar, deoarece nevoia de a depune garanţii suplimentare a crescut vertiginos.

    Macron urmează să organizeze vineri un consiliu naţional de apărare pentru a aborda aprovizionarea cu gaze şi planificarea energiei electrice pentru iarnă, a relatat agenţia de ştiri AFP.

    Nivelurile de stocare a gazului francez pentru iarna viitoare au atins 90% din capacitate, iar Franţa exporta gaze către Spania şi Germania, a declarat Pannier-Runacher.

     

  • Se stinge lumina în Europa: Dacă Vladimir Putin va continua să strângă şi mai tare robinetul de gaz continentul va fi aruncat în haos. Raţionalizarea şi penele masive de curent ar putea deveni o realitate, în timp ce o recesiune de coşmar face paşi tot mai mari către continent

    Europa se confruntă cu pericolul unor pene de curent uriaşe şi cu o recesiune severă, dacă Rusia va reduce şi mai mult livrările de gaze către continent. De asemenea, raţionalizarea energiei s-a transformat rapid de la un scenariu de coşmar la o posibilitate imediată, scrie Bloomberg.

    Nord Stream, principalul gazoduct care transportă gazele ruseşti către Europa, a fost închis miercuri, fluxurile de gaze urmând să fie blocate pentru trei zile. Acest eveniment a provocat îngrijorare puternică în rândul europenilor, care cred că Moscova caută scuze pentru a închide de tot robinetul de gaze.

    Recent, Gazprom a oprit toate livrările de gaz către gigantul energetic francez Engie, invocând un dezacord între cele două companii privind plata gazelor.

    „Aşa cum ne aşteptam, Rusia foloseşte gazul pe post de armă. Avem toate mijloacele pentru a face faţă acestei crize şi pentru a trece peste iarnă”, a declarat Agnes Pannier-Runacher, ministrul Energiei din Franţa.

    Cel mai negru scenariu pentru Europa presupune sistarea completă a livrărilor de gaze în regiune, combinată cu venirea valurilor de frig mai devreme decât se aşteaptă meteorologii. În lipsa unor surse energetice alternative, nevoia de încălzire ar arunca preţurile pentru energie în aer, ceea ce ar aduce oamenii în stradă şi ar testa hotărârea Europei privind ajutorarea Ucrainei.

    Gazprom a invocat necesitatea unor lucrări de mentenaţă privind anumite secţiuni ale gazoductului Nord Stream.

    Acesta este cel mai recent episod de acest gen, compania rusească folosind aceeaşi motivaţie în trecut pentru sistarea temporară a livrărilor, care a fost urmată de reducerea lor.

    Kremlinul arată cu degetul către Europa pentru toate problemele şi susţine că sancţiunile europene sunt singurele care stau în calea normalizării volumului de livrare al gazelor.

    Epicentrul dezastrului energetic se află în Germania, acolo fiind locul prin care Nord Stream se conectează la reţeaua europeană de gaz. În ciuda acestei crize şi a depedenţei germane de gazul rusesc, politicienii susţin că ţara este pregătită pentru a face faţă acestui blocaj.

    „Depoziteloe noastre sunt pline în proporţie de 85% şi avem posibilitatea să stocăm gaz şi în timpul iernii” a declarat Klaus Mueller, preşedintele Agenţiei Federale a Reţelelor.

    Cea mai mare economie a Europei trebuie să-şi reducă consumul de gaz cu cel puţin 20% şi să îşi asigure rezerve suplimentare, pentru a trece cu bine iarna.

    Depozitele de gaz germane se umplu rapid, dar chiar şi dacă ţara atinge ţinta de 95% privind acumularea, ţara ar putea oferi mai puţin de trei luni de încălzire, în scenariul în care Rusia opreşte definitiv livrările de gaz.

    Commerzbank, a doua cea mai mare bancă din ţară, a avertizat că dacă Rusia închide de tot robinetul, Germania va fi lovită în plin de o recesiune severă, a cărei unde de şoc s-ar extinde în final pe tot continentul.

  • China ajută Europa în criza energetică cu revânzări de GNL

    Temerile Europei privitoare la posibile penurii de gaze în iarnă au fost probabil atenuate graţie unui ajutor venit dintr-un loc neaşteptat: China, scrie Financial Times.

    Cel mai mare cumpărător de GNL din lume îşi revinde excedentul de gaze din cauza cererii locale reduse, Europa profitând de ofertă în pofida preţurilor mai mari.

     

  • Facilităţile de stocare a gazelor din Germania se umplu mai repede decât era prevăzut – ministru

    Instalaţiile de stocare a gazelor din Germania se umplu mai repede decât era planificat, a declarat ministrul german al Economiei, Robert Habeck, ceea ce dă speranţe că cea mai mare economie europeană ar putea evita o penurie acută de gaze în această iarnă, scrie Reuters.

    “Depozitele se umplu mai repede decât era specificat”, a declarat Habeck, citat de revista Der Spiegel, adăugând că obiectivul guvernului de a atinge 85% din capacitatea de stocare până în octombrie ar putea fi atins la începutul lunii septembrie.

    Germania se află în faza a doua a unui plan de urgenţă în trei etape, formulat după reducerea fluxurilor de gaze din Rusia, principalul său furnizor.

    Doar 9,5% din consumul de gaze al Germaniei în luna august a provenit din Rusia, a relatat Spiegel, citând date ale asociaţiei industriei energetice BDEW. Anul trecut, gazul rusesc a reprezentat aproximativ 55% din consumul total al ţării.

    Guvernul a avut ca obiectiv un nivel de stocare a gazelor de 75% până la 1 septembrie, dar nivelul de stocare este deja de 82,2%, au arătat datele grupului operatorilor europeni GIE.

    “Companiile vor putea apoi să retragă gaze din instalaţiile de stocare, aşa cum era planificat, pe parcursul iernii, pentru a aproviziona şi industria şi gospodăriile”, a declarat Habeck.

    De asemenea, se aşteaptă ca gazul natural lichefiat (GNL) să ajungă în Germania prin Franţa, după ce cele două ţări au rezolvat probleme organizatorice şi tehnice pentru a facilita aprovizionarea, a relatat Spiegel, citând un document al Ministerului Economiei.

  • Citatul săptămânii. Premierul Nicolae Ciucă: Avem cantităţile de gaz necesare să putem să trecem iarna dintre anii 2022 – 2023,

    În momentul de faţă continuăm să înmagazinăm gaze în depozitele proprii şi am reuşit să atingem un procent de 70%, ceea ce este foarte încurajator pentru realizarea obiectivului astfel încât să ne asigurăm că avem cantităţile de gaz necesare pentru iarna 2022-2023 şi sunt convins că, aşa cum ne-am asumat prin demersurile pe care Ministerul Energiei continuă să le facă, vom avea garanţia unei aprovizionări continue în perioada următoare şi putem în felul acesta să transmitem un mesaj cât se poate de clar că pentru cetăţenii ţării noastre, pentru economia românească avem cantităţile de gaz necesare să putem să trecem iarna dintre anii 2022 – 2023,

    a spus recent premierul Nicolae Ciucă

     

     


     


     

     

     

  • Noi asigurări de la premier că România va avea suficient gaz în depozite pentru iarnă

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat miercuri că România a atins un procent de 70% de gaze în depozitare. Astfel, vin noi asigurări de la prim-ministru că România va avea suficient gaz pentru iarna 2022 – 2023.

    „În momentul de faţă continuăm să înmagazinăm gaze în depozitele proprii şi am reuşit să atingem un procent de 70%, ceea ce este foarte încurajator pentru realizarea obiectivului astfel încât să ne asigurăm că avem cantităţile de gaz necesare pentru iarna 2022-2023 şi sunt convins că, aşa cum ne-am asumat prin demersurile pe care Ministerul Energiei continuă să le facă, vom avea garanţia unei aprovizionări continue în perioada următoare şi putem în felul acesta să transmitem un mesaj cât se poate de clar că pentru cetăţenii ţării noastre, pentru economia românească avem cantităţile de gaz necesare să putem să trecem iarna dintre anii 2022 – 2023”, a spus prmeierul.

    Acesta a amintit că a fost înfiinţat Comitetul interministerial care are ca obiect principal asigurarea rezilienţei energetice pentru perioada următoare, precum şi concretizarea investiţiilor în energie.

    „Sunt demersuri care au început să funcţioneze, am primit deja rapoartele de la Ministerul Energiei în ceea ce priveşte proiectele care urmează să fie implementate pe termen scurt şi pe termen mediu şi lung şi de asemenea, am primit analiza pieţei energetice de la Agenţia Naţională de Reglementare în Energie şi în acest moment se desfăşoară activitatea de analiză şi de identificare a soluţiilor, astfel încât până pe data de 31 august să avem încheiate toate activităţile subsecvente şi să venim cu o decizie în acest sens”, afirmă Ciucă.

  • Vânzările de calorifere electrice au crescut şi de 3-4 ori în iulie şi august versus vara lui 2021. Explozia preţului la gaze şi problemele companiilor de termoficare îi fac pe români să golească rafturile şi să se pregătească pentru o iarnă grea

    Vânzările de calorifere electrice au crescut de 3-4 ori în iulie şi august faţă de aceleaşi luni ale anului trecut, românii pregătindu-se pentru o iarnă grea, marcată de preţuri record la gaz în Europa şi în lume, dar şi de eternele probleme ale companiilor de termoficare locale.

    În România, preţul gazului este plafonat până în primăvara lui 2023, dar cu toate acestea, vânzările de produse pentru încălzit sunt pe val. „În iulie am avut un plus de peste 300% pe categoria calorifere electrice şi de 200% pe categoria de boilere“, spune Ovidiu Nicuşan, director de marketing la Flanco, unul dintre cei mai importanţi jucători din electro-IT-ul românesc.

    Galopul a continuat şi în august, adaugă jucătorii din domeniu, ritmul menţinându-se ori chiar accelerând.

    Astfel, în iulie şi august vânzările de calorifere electrice sunt de 3-4 ori mai mari decât în vara lui 2021.

    Aparatele de încălzit locuinţele, în frunte cu caloriferele electrice, se vând în magazinele de electroIT (fizice şi online), în cele de bricolaj şi, într-o mai mică măsură în hipermarketuri sau alte magazine mari cu dominantă alimentară. Piaţa totală a caloriferelor electrice rămâne încă mică, mai spun jucătorii din piaţă, marii retaileri având fiecare vânzări de câteva mii de unităţi anual.

    În total, anual, în România se vând undeva la 220.000 de aparate folosite pentru încălzit, de la radiatoare şi convectoare, la pături electrice şi calorifere electrice, arată datele companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.