Capitalismul a generat multă bogăţie pentru unii oameni, dar, în acelaşi timp, a devastat planeta şi a eşuat în a îmbunătăţii omenirea, scrie Forbes.
Anumite specii de plante şi animale o să dispară de pe pământ, la o rată de 1000 de ori mai mare decât în trecut.
Din 2000 până în prezent, şase milioane de hectare de pădure au fost pierdute în fiecare an, adică 14.826.322 de acri de pădure.
În Statele Unite 15% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei. În cazul minorilor acest procent creşte la 20%.
Populaţia planetei va creşte într-un ritm susţinut, iar în 2050 numărul de oameni de pe pământ va ajunge la 10 miliarde.
Cum putem hrăni atât de mulţi oameni când epuizăm resursele rămase?
Agricultura comercială, exploatarea lemnului şi dezvoltarea infrastructurii cauzează distrugerea de habitaturi, iar dependenţa de combustibili fosili contribuie major la schimbările climatice, încălzirea globală.
Justin Farrell, sociolog Yale, a studiat timp de 20 de ani felul în care companiile se finanţează şi a descoperit faptul că „corporaţiile şi-au folosit bogăţia pentru a amplifica puncte de vedere contradictorii legate de schimbările climatice şi au creat impresia că există o mare incertitudine ştiinţifică legată de schimbările climatice”
Capitalismul corporatist este angajat în urmărirea unei creşteri neîncetate, chiar dacă asta înseamnă distrugerea planetei şi a sănătăţii oamenilor. Avem nevoie să creăm un nou sistem: unul în care se va echilibra creşterea economică cu sustenabilitatea şi dezvoltarea umanităţii.
Creşterea importanţiei proprietăţii distribuite
Start-up-urile au început să împartă acţiunile companiei în rândul angajaţiilor. Se aplează la această metodă fie pentru a face faţă companiilor care oferă salarii mult mai mari, fie ca un stimulent financiar pentru a-şi motiva angajaţii să creeze o companie de succes.
Potrivit The Economist: „Diferenţa principală dintre companiile publice şi start-up-uri este aceea că nimeni nu ştie exact cine deţine o companie, pe când în cazul unui start-up şe ştie de la început cine sunt fondatorii şi primii recruţi.”
Companiile de succes ale viitorului se încadrează în această formă emergentă de capitalism. Vor avea structuri de proprietate mai puţin rigide, o structură egalitaristă. Companiile nu vor beneficia numai din punct de vedere financiar ci şi din punct de vedere al comunităţii.
Acest tip de proprietate la comun va duce la un management colaborativ.
Companiile noi experimentează cu modele de management alternativ. Una dintre abordările noi este „holacracy”, un sistem de organizare în care autoritatea şi deciziile sunt împărţite în rândul mai multor echipe, iar fiecare dintre aceste echipe lucrează autonom, fără un şef pisălog care să administreze singur fiecare detaliu. Companii precum Medium sau Zappos au implementat sisteme similare. Mai mult, Valve Software, compania de jocuri şi cea care deţine platforma Steam, le permite angajaţiilor să-şi aleagă singuri proiectele la care vor să lucreze.
Sunt paşi mici către un sistem care pune mai mult accent pe angajat decât pe ceea ce poate produce angajatul. Permiţându-le angajaţilor să participe la luarea deciziilor, corporaţiile vor face alegeri care să asigure un viitor al planetei şi al locuitorilor acesteia.
