BusinessMagazin

Tag: fond de investitii

  • Profi a deschis două noi magazine

    Magazinul din Botosani este ultimul din cele cinci preluate de PROFI in toamna anului trecut de la reteaua de magazine locala Pita. Situat pe strada George Enescu nr 4, bl. T94, acesta este cel mai mare dintre cele cinci, avand o suprafata totala de 1002 mp, din care sala de vanzari acopera 690 mp.

    Magazinul care se va deschide maine la Giurgiu vine la numai o saptamana dupa ce PROFI a inaugurat prima sa unitate din localitate. Situat in Piata Comertului nr. 48, magazinul este tot in format standard si are o suprafata totala de 513 mp si o sala de vanzari de 420 mp.

    Cu aproximativ 5000 de angajati care activeaza in magazine in format standard, City si Mall, ProfiI Rom Food eprezent in 107 localitati din 38 de judete. Compania, deţinută de fondul de investiţii Enterprise Investors, a raportat o cifră de afaceri de 1,15 miliarde lei.

  • BOG’ART, contractor general pentru construcţia turnului Bucharest One

     BOG’ART este una dintre cele mai mari companii de construcţii din România, responsabilă, între altele, de construcţia Tower Center International, Charles de Gaulle Plaza şi City Gate.

    Globalworth a finalizat achiziţia Bucharest One în decembrie 2013 şi anticipează că proiectul va fi finalizat în trimestrul al treilea al anului 2015.

    Globalworth Real Estate Investments este un fond de investiţii fondat de investitorul şi dezvoltatorul Ioannis Papalekas, pentru a valorifica oportunităţile din România şi alte ţări din sudul, estul şi centrul Europei.

    Fondul deţine şapte proiecte imobiliare din Bucureşti, fiind listat pe piaţa secundară de la Londra, de unde a reuşit să atragă 53 de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a bătut palma cu Rompetrol

    De asemenea, The Rompetrol Group se angajează ferm să achiziţioneze un număr de acţiuni emise de Rompetrol Rafinare Constanţa, reprezentând 26,6959% din capitalul social, în schimbul a 200 mil. dolari, şi obligaţia corelativă a părţii române de a oferi spre vânzare aceste acţiuni.

    Ca atare, grupul Rompetrol a anunţat că va relua programul de investiţii în România. “Apreciem decizia şi determinarea autorităţilor pentru găsirea şi adoptarea unei soluţii mutual benefice. Este un semnal pozitiv pentru mediul de afaceri, care are nevoie de un climat economic clar şi previzibil, dar şi de sprijin pentru atragerea şi realizarea de noi investiţii”, a declarat într-un comunicat Azamat Zhangulov, senior vicepreşedinte al grupului Rompetrol.

    Totodată, sunt reglementate principiile referitoare la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unui fond de investiţii în sectorul energetic sub forma unei societăţi pe acţiuni la care aportul The Rompetrol Group va fi de 150 mil. dolari şi o cotă de participare la capital de 80%, statul român urmând să deţină o participaţie de 20%.

    “Acest fond va funcţiona în acord cu cele mai bune practici în domeniu şi va respecta interesul celor două parţi – statul român şi grupul Rompetrol. Fondul va avea o durata de investiţii de 7 ani, nivelul investiţional vizat în acest interval ridicându-se la 1 miliard de dolari”, se arată în comunicatul Rompetrol.

    Grupul precizează că a identificat deja două proiecte, de aproximativ 350 milioane de dolari, care vor fi implementate prin fondul de investiţii. Cele două proiecte vizează realizarea unei centrale de cogenerare pe platforma Petromidia şi extinderea reţelei de benzinării pe piaţa locală.

  • Cel mai mare fond de investiţii din lume pariază pe obligaţiuni de stat

     Astfel, obligaţiunile de stat reprezentau la finele lunii decembrie 45% din activele Total Return Fund, administrat de Bill Gross, faţă de 37% în luna noiembrie, potrivit datelor companiei, citate de Bloomberg.

    Fondul administrează active în valoare totală de 237 miliarde de dolari.

    De asemenea, ponderea creditelor ipotecare în portofoliul fondului a urcat uşor, de la 34% la 35%.

    Investiţiile fondului în credite de pe piaţa SUA s-au menţinut la 10% din portofoliu.

    Pacific Investment Management Co., cu sediul în California, este o divizie a companiei germane de asigurări Allianz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai sigura metoda de investitii, la ora actuala. Nu e nici aurul, nici valuta

     GMO, condusa de investitorul Jeremy Grantham, manageriaza 112 miliarde de dolari. Grantham nu crede in stimulii oferiti de guvern ori in cumpararea de actiuni, insa pariaza pe lemn. Motivul este interesul foarte mare pe care China il manifesta in directia acestui produs.

    Si, desi cumpararea unei paduri nu este tocmai cel mai la indemana lucru, investitia are toate sansele sa-si arate roadele bogate in viitorul apropiat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul care vrea să cumpere seminţe de pe cele 200 hectare de cânepă ale IKEA din România

    DINTRE TOATE AFACERILE PE CARE LE-AM FĂCUT, ACEASTA ÎMI ESTE CEA MAI DRAGĂ„, spune Dan Lăzărescu despre Canah, fabrica de procesare a seminţelor de cânepă pe care a deschis-o în urmă cu şapte ani la Salonta, în judeţul Bihor. Canah este al treilea business pe care îl dezvoltă Dan Lăzărescu, după Rombel (laboratorul de servicii medicale care a stat la baza dezvoltării Medicover în România) şi  după Totalsoft (înfiinţat împreună cu foştii săi colegi de la Energomontaj).

    Povestea Canah, un business care îi va aduce în 2013 venituri de peste 4 milioane de euro, a început după ce Lăzărescu a citit o carte despre beneficiile cânepei („Totul despre cânepă„) şi a început să aprofundeze subiectul. A aplicat prin programul SAPARD pentru construcţia unei fabrici de procesare a seminţelor de cânepă în valoare de 1,7 milioane de euro, pe care a construit-o în 2006 şi a pregătit-o să producă din 2007.

    Planul scris pentru proiectul SAPARD nu s-a potrivit însă cu realitatea de la Salonta, localitatea unde omul de afaceri a decis să facă business din agricultură – cu menţiunea că nu a avut niciodată în plan să şi cultive cânepă, ci doar să o proceseze. „Încă din nota de fundamentare a proiectului, ideea a fost să construim fabrica într-o zonă cu tradiţie în cultivarea cânepei, aşa că ne-am îndre-ptat atenţia către Ardeal şi Banat, unde înainte de ‘89 erau cele mai multe topitorii de cânepă„, povesteşte omul de afaceri, care a aflat din documentarea pentru proiect că România ajunsese să cultive 160.000 de hectare de cânepă în anii ‘80, în special pentru tulpină, deci pentru utilizare industrială.

    Procesarea seminţelor de cânepă, care este o altă direcţie de business, avea mai multă tradiţie în Moldova, dar Dan Lăzărescu s-a îndreptat către regiunea cu cel mai bun mix între tradiţie în cultivare şi acces cât mai rapid la piaţa vest- europeană.

    INAINTE DE A TRIMITE PROIECTUL PENTRU ANALIZĂ, omul de afaceri a făcut o conferinţă la primăria din Salonta, unde au venit mai mult de 60 de persoane interesate să cultive cânepă pentru Canah. Când a trimis proiectul, avea potenţiali parteneri pe proprietarii a 260 de hectare, ce urmau a fi cultivate cu cânepă.

    Când a sosit vremea primei recolte şi a onorării primelor contracte de vânzare, a dat piept cu realitatea: unul dintre fermieri obţinuse pe cele opt hectare ale sale o producţie de 1.200 kg/hectar, peste media care se obţine în domeniu, iar la celălalt pol un alt fermier, care intrase în parteneriat cu 60 de hectare, nici nu cultivase seminţele. „Ne-am trezit astfel într-o apă foarte foarte rece şi a trebuit să găsim soluţii„, spune omul de afaceri, care în primul an de producţie, din cele 50 de tone de cânepă pe care le aştepta, a primit 10. S-a reorientat către importuri, în special din Franţa şi din China, unde se cultivă multă cânepă în special pentru tulpină.

    China, unde omul de afaceri a mers de câteva ori pentru a vedea cum se cultivă cânepa, este cel mai mare producător mondial, cu peste 70% din producţie. Din spate vine tare Canada, dar cânepa se mai cultivă şi în câteva ţări din Europa, dar şi în Chile sau Coreea de Nord.

  • Povestea românului care a vândut compania pe care voia să o ducă la un miliard de dolari

     “Avangate este confirmarea unui track record personal şi românesc. Se poate să ai succes şi să nu fie ceva întâmplător. Se poate să creezi companii, să le dezvolţi şi să finalizezi proiectele. Această tranzacţie arată că se pot începe, construi şi finaliza proiecte care vin din România”, a spus Radu Georgescu. Cu vânzarea Avangate, fondatorul Gecad este la al treilea exit internaţional dintr-o companie pornită de la zero în România, după vânzarea antivirusului RAV către Microsoft şi a integratorului de soluţii de plăţi electronice gecad ePayment către Naspers. Cititi mai multe pe despre tranzactie pe www.zf.ro

    Iată povestea completă a lui Radu Georgescu, redată în iunie 2012 în Business Magazin: 

    Antreprenorul, cu A mare. A creat produse pe care le-a vândut, a creat afaceri pe care le-a vândut, a creat echipe de specialişti, a angajat expaţi şi a mutat o afacere românească, una din puţinele afaceri româneşti cu anvergură internaţională, peste ocean. Vrea, doar pentru a-şi dovedi că poate, să creeze şi să fie implicat într-o companie de software care să valoreze un miliard de dolari la bursa americană.

    Radu Georgescu a venit la Meet the CEO în blugi, dar cu sacou, un antreprenor lipsit de stresul corporatist, cu voce clară, cu idei bine conturate şi uneori surprinzătoare. Este cunoscut pentru că a făcut afaceri cu Bill Gates într-o perioadă în care România nu prea făcea afaceri în general. Cel mai recent pariu depăşeşte nu numai graniţele, ci şi oceanul: vrea să listeze compania Avangate, copilul prodigios al momentului, pe piaţa americană NASDAQ. Eventual înainte ca viitoarea bulă tehnologică, prefigurată de evoluţia nefericită a acţiunilor Facebook la recenta listare, să explodeze.

    Să nu pui ouăle într-un singur coş
    Cum a ajuns inginerul să se implice în software? A terminat TCM, dar spune că s-a îndrăgostit de calculatoare în ultimul an de facultate, a făcut proiect pe calculatoare, iar profesorul i l-a cumpărat. “De fapt nu l-am vândut, l-am licenţiat, am păstrat eu dreptul de proprietate intelectuală. Am înţeles atunci că businessul cu software este o chestie senzaţională, pentru că este unul dintre puţinele businessuri din lume în care faci o dată, dar vinzi de mai multe ori, şi asta a fost ceva ce mi-a sucit mintea cu faţa în spate şi aşa a rămas”, glumeşte Georgescu.

    Radu Georgescu a venit la Meet the CEO în blugi, dar cu sacou, un antreprenor lipsit de stresul corporatist, cu voce clară, cu idei bine conturate şi uneori surprinzătoare. Este cunoscut pentru că a făcut afaceri cu Bill Gates într-o perioadă în care România nu prea făcea afaceri în general. Cel mai recent pariu depăşeşte nu numai graniţele, ci şi oceanul: vrea să listeze compania Avangate, copilul prodigios al momentului, pe piaţa americană NASDAQ. Eventual înainte ca viitoarea bulă tehnologică, prefigurată de evoluţia nefericită a acţiunilor Facebook la recenta listare, să explodeze.

    Să nu pui ouăle într-un singur coş
    Cum a ajuns inginerul să se implice în software? A terminat TCM, dar spune că
    s-a îndrăgostit de calculatoare în ultimul an de facultate, a făcut proiect pe calculatoare, iar profesorul i l-a cumpărat. “De fapt nu l-am vândut, l-am licenţiat, am păstrat eu dreptul de proprietate intelectuală. Am înţeles atunci că businessul cu software este o chestie senzaţională, pentru că este unul dintre puţinele businessuri din lume în care faci o dată, dar vinzi de mai multe ori, şi asta a fost ceva ce mi-a sucit mintea cu faţa în spate şi aşa a rămas”, glumeşte Georgescu.

    În ’94 a început patru produse software, antivirusul care a ajuns la Microsoft şi încă trei care au eşuat. Primul a fost o clonă de Norton Commander, care a suferit pentru că apărea într-o zonă pentru care piaţa îşi pierduse interesul. Al doilea, RACS, era un arhivator cu o tehnologie “senzaţională”, dar conceput de un singur programator, de excepţie, care a plecat în SUA, iar produsul a murit (“morala, să nu pui toate ouăle într-un singur coş”). Al treilea a fost un sistem de management al documentelor, venit pe o piaţă bună, dar care a eşuat pentru că a fost conceput de programatori; de aceea nu s-a mulat pe cerinţele pieţei, “făcea chestii extraordinare de care nu avea nimeni nevoie”.

    “RAV a ieşit în schimb pe piaţa internaţională, Microsoft l-a vrut pentru a-l integra în produsele sale, şi în ziua de astăzi toţi colegii mei care s-au dus la Redmond sunt tot acolo, ei conduc tot ce înseamnă “security” în Microsoft. A fost un deal foarte reuşit”, spune Georgescu.

    Tehnologia antivirus RAV a apărut în 1994. Georgescu spune că s-a gândit la un produs antivirus împreună cu Claudiu Oprea, director general al companiei într-o perioadă în care făceau software pentru CAD, dar asamblau şi calculatoare. Au scris, pe hârtie, pentru că nu exista mail, celor de la McAfee, care nu au răspuns. “Am găsit pe BBS-uri (un computer logat într-un sistem prin intermediul unui program de terminal – o formă de comunicare şi transfer de date ce precede e-mail-ul şi internetul – n.r.) un tânăr de 17 ani ce făcea un antivirus, Costin Raiu; ne-am întâlnit şi a venit să dezvolte produsul pentru noi.” RAV a fost continuat de un coleg al lui Raiu, Adrian Marinescu, după plecarea acestuia la Kaspersky, compania rusă de securitate informatică. Raiu lucrează şi acum la Kaspersky, unde face cercetare în domeniu.

    Georgescu şi-a finanţat activitatea din vânzarea primului produs conceput, de proiectare asistată de calculator şi care a fost, de fapt, primul său exit. Vânzarea nu a fost de milioane de dolari, dar “adusese nişte bănuţi, suficienţi cât să mergem mai departe. Între timp asamblam calculatoare sau alergam cu mauşii prin consignaţii”.

  • Afaceristul din România care a cumpărat un bilet pentru călătoria în spaţiu

    Până acum Mordechai a investit în modă (Burberry, Sport Couture), în distribuţia de telefoane, energie regenerabilă şi imobiliare. Se fereşte să dea cifre de afaceri sau să vorbească foarte mult despre afacerea sa. Spune însă doar că are multe afaceri în România, printre care distribuţia exclusivă pe piaţa locală a brandurilor Polar, Powerbar şi Vans and Freddy. Deţine de asemenea franciza magazinelor adidas, având deschise unităţile din Centrul Vechi şi din Sun Plaza. Într-o mai mică măsură are şi investiţii pe bursa de la Bucureşti.

    Cele mai mari investiţii din întregul său portofoliu sunt pe piaţa de capital, însă nu la Bucureşti, ci în Grecia şi pe alte pieţe din lume. Mordechai investeşte pe bursă de când avea 14 ani, însă pentru că era minor o făcea în numele surorii sale mai mari. La 13 ani a început să studieze piaţa şi un an mai târziu a trecut şi la acţiune. Spiritul de antreprenor a fost însă nativ şi a început să se manifeste încă de pe vremea când era la şcoală şi se organizau diverse târguri unde el mergea să vândă haine. A reuşit să aibă vânzări de un milion de drahme, echivalentul a 3.000 de euro astăzi. Primele afaceri adevărate în nume propriu le-a făcut la 19 ani, la Londra, unde a făcut mici investiţii în domeniul imobiliar. Ulterior s-a reorientat tot spre piaţa de capital. În România a venit prima dată în 1999, însă afacerile au prins contur în 2003, iar activitatea sa a fost legată strâns până în 2008 de compania Elmec, importatorul brandului Nike pe piaţa locală.

    Atenţia sa se îndreaptă în continuare spre afaceri de consum, ca magazinul de lux Burberry deschis la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu din Capitală. Planurile de viitor ale lui Sony Mordechai includ pe lângă oportunităţi de business şi o călătorie în spaţiu pentru care deja şi-a luat bilet. Biletul, pe care a plătit câteva sute de mii de euro, după cum spune chiar el, îl ţine în biroul propriu de la Bucureşti, unde îşi petrece o mare parte din timp. Acela când nu călătoreşte. “Nu am emoţii că voi zbura în spaţiu. Am avut mai mari emoţii când am făcut skydiving”, conchide el.

  • Ginerele lui Bill Clinton vrea să investească la banca elenă Eurobank

     Conducerea Eurobank a contactat mai multe fonduri străine de investiţii în perspectiva privatizării parţiale a Eurobank în toamnă, când statul va vinde o participaţie de 25%, scrie cotidianul elen To Vima, citând directori din sectorul bancar.

    Statul elen a preluat 93,6% din acţiunile Eurobank, parte a recapitalizării băncilor elene după pierderile mari înregistrate din participarea la procesul de ştergere a peste 100 de miliarde de euro din datoria statului elen. Eurobank este singura dintre cele mai mari patru bănci din Grecia care nu a reuşit să atragă capital privat suficient în procesul de recapitalizare pentru a evita preluarea managementului de către stat. Conducerea Eurobank şi reprezentanţii statului elen au afirmat că vizează o revenire cât mai rapidă a băncii sub control privat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fond de investiţii administrat de doi foşti dealeri de bancă a câştigat 68% într-un an pariind pe deprecierea francului elveţian

    Fondul închis de investiţii Hermes, administrat de societatea Atlas Asset Management, a obţinut un randament de 68,3% în ultimele 12 luni investind în depozite bancare şi în instrumente derivate prin care a mizat pe o depreciere a francului elveţian în raport cu euro.