BusinessMagazin

Tag: fiu

  • Un om sărac a intrat în restaurant: “Ce pot cumpăra cu 2 lei?”. Vezi ce răspuns a primit

    Michelle Resendez este mama lui Matthew. Ea fiind mândră de fiul său, i-a distribuit poza, alături de bacşişul primit. Băiatul a primit banii de la un client, care a fost martor la o întâmplare care are loc rar în zilele noastre. Matthew a fost recompensat pentru o faptă cu adevărat bună.

    „Momentul de mândrie al mamei. Matthew era la serviciu în această după-amiază, când în restaurant a intrat un om al străzii şi a întrebat dacă există ceva în meniu ce ar putea cumpăra cu doar 50 de cenţi (echivalentul a 2 lei, n.r.). Băiatul l-a întrebat ce şi-ar fi dorit să-şi comande dacă ar avea bani, iar răspunsul a fost simplu: orice pentru a linişti foamea. Atunci Matthew a comandat nişte porţii consistente şi a plătit cu cardul său pentru acel bărbat. El i-a dat nota şi l-a rugat să se aşeze şi să se relaxeze. Povestea se putea sfârşi atunci şi chiar foarte bine, dar o femeie l-a urmărit pe fiul meu în timp ce acesta plasa comanda. Acea femeie a scris companiei despre angajatul lor, care a dat dovadă de o grijă deosebită faţă de clienţi şi în acelaşi timp l-a răsplătit cu un bacşiş generos. Sunt atât de mândră să fiu mama lui şi pentru faptul că am crescut un om cu inimă mare”.

  • Cum arată acum fiul lui Michael Jackson? Are 20 de ani şi a făcut un gest impresionant pentru a-şi onora tatăl

    El şi-a făcut un tatuaj pe picior, reprezentând o imagine iconică a Regelui Pop. Totul a durat 9 ore, iar detaliile sunt incredibile, scrie Prince pe Instagram unde a postat un filmulet cu noul tatuaj, scrie gandul.info

  • Cum s-a angajat fiul lui Tudorel Toader la Universitatea la care tatăl său este rector. Ministerul Educaţiei face o anchetă

    Jurnaliştii ieşeni au dezvăluit că Ionuţ Alexandru Toader s-a angajat ca asistent la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, în condiţiile în care codul de etica al Universităţii interzice angajarea rudelor.

    Tatăl lui, Tudorel Toader, este rectorul instituţiei, chiar dacă e suspendat pe perioada în care conduce ministerul Justiţiei.

    În plus, au arătat, jurnaliştii, Senatul Universităţii a schimbat metodologia de concurs astfel încât Alexandru Toader să se poată înscrie. Pentru postul de asistent universitar la Drept Civil, Toader junior avea nevoie de doctorat în Drept Civil, nu în Drept Penal. Conditia a fost eliminată însă de Senatul Universităţii. Fiul ministrului Justiţiei a candidat singur şi a câştigat.

    “Nu pot participa la concursuri de angajare persoane ale căror rude exercită funcţii de conducere. Pe perioada concursului, prof. univ. dr. Tudorel Toader nu a exercitat funcţia de rector al Universităţii, fiind suspendat. La nivel naţional, Legea Educaţiei nu are prevederi care să restricţioneze accesul la posturi didactice membrilor familiei”, a precizat Universitatea din Iaşi.

    Cititi mai multe pe www.stiriletvr.ro

  • De la 1 mil. de lei la 1 mil. de euro în doar 2 ani. Doi fraţi din Bucureşti au transformat experienţa de pe vasele de croazieră într-o afacere de succes

    Anul trecut, compania Ivan Delivery SRL, firma care administreaza restaurantul Ivan’s Grill, a avut o cifră de afaceri de pete 4,6 mil de lei (1 milion de euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    „Ce aplic din ce am învăţat pe vasele de croazieră este că stau foarte mult de vorbă cu clienţii, încerc să le fiu prieten, să ţin cont de părerile lor culinare şi să încerc să nu îi las să plece niciodată nefericiţi. În plus, fiind şi aici un volum de muncă mare, atunci când apar mici incidente, trebuie să fiu aici, la fel ca pe vapor“, explică Tudor Ivan, managerul restaurantului Ivan’s Grill, câteva din lecţiile de business învăţate în perioada în care era angajat pe vase de croazieră. 

    Tudor Ivan şi fratele său, George Ivan, au pus bazele restaurantului Ivan’s Grill în 2011, în zona Arenei Naţionale din Bucureşti. Anterior, cei doi şi soţiile lor au lucrat împreună pe vase de croazieră.„Am văzut locuri pe care nu aş fi putut să le văd altfel, dar era ca şi cum ai lucra în sufragerie şi ai dormi în dormitor. Lucram opt luni, fără zile libere, cam 14 ore zilnic, iar atunci când aveam norocul să am o zi liberă, acest lucru însemna de fapt că am permisiunea să nu lucrez în timpul mesei de prânz“, îşi aminteşte el. Ivan povesteşte despre respectarea unor reguli similare cu cele din armată: „Fiecare angajat avea un safety role, un rol de salvare şi trebuia să ştie ce să facă în cazul unor incidente“.

    Pentru acest lucru, pe lângă munca zilnică, echipajul participa săptămânal la exerciţii de simulare a unor accidente. Au existat însă şi incidente reale de care îşi aminteşte. „Într-o noapte, la două noaptea, au pornit sirenele de alarmă ce anunţau foc, un depozit de lenjerie se aprinsese, căpitanul a dat alarmă generală, toţi pasagerii au fost treziţi şi duşi în zona de eliberare a vaporului“, descrie el unul dintre cele mai tensionate episoade din activitatea pe vas. Ivan a prins cinci contracte pe compania europeană şi pe Princess Cruises, totalizând aproape cinci ani de muncă pe vasele de croazieră, reuşind să promoveze în funcţia de ospătar încă de la primul contract. A văzut toată Europa de Nord, Marea Baltică, Marea Nordului, Mediterana, Africa, Marea Caraibelor, Alaska, Hawaii şi o parte din America Centrală.

    După ce s-a întors în ţară, în 2006, Tudor Ivan şi-a spus că nu vrea să mai aibă de-a face cu restaurantele şi şi-a deschis o afacere de reparaţii de telefoane mobile. A renunţat însă la aceasta şi, împreună cu fratele său, George, şi cu soţiile lor, au revenit la a face ceea ce ştiau mai bine şi au deschis un restaurnat de cartier, în 2011. Anterior, investiseră banii în imobiliare şi, la momentul deschiderii restaurantului, în 2011, au hotărât să le vândă, în scopul obţinerii banilor pentru investiţia iniţială de peste 100.000 de euro. Au înregistrat de atunci creşteri anuale ale veniturilor de 20-30%.

    „Am pornit de la şase angajaţi şi am ajuns la 30 cu care lucrăm în continuare cot la cot, eu pe partea de servire şi fratele meu în bucătărie, atunci când este nevoie“, spune Tudor Ivan. Restaurantul cu 150 de locuri din apropiere de Arena Naţională are la bază principii de management învăţate de cei doi pe vas

  • De la 1 mil. de lei la 1 mil. de euro în doar 2 ani. Doi fraţi din Bucureşti au transformat experienţa de pe vasele de croazieră într-o afacere de succes

    Business Magazin a stat de vorbă cu Ivan Tudor în 2015, la patru ani după ce deschisese restaurantul său din Bucureşti. Atunci firma avea o cifră de afaceri de 1,3 milioane de lei pentru anul 2014. Anul trecut, compania Ivan Delivery SRL, firma care administreaza restaurantul Ivan’s Grill, a avut o cifră de afaceri de pete 4,6 mil de lei (1 milion de euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    „Ce aplic din ce am învăţat pe vasele de croazieră este că stau foarte mult de vorbă cu clienţii, încerc să le fiu prieten, să ţin cont de părerile lor culinare şi să încerc să nu îi las să plece niciodată nefericiţi. În plus, fiind şi aici un volum de muncă mare, atunci când apar mici incidente, trebuie să fiu aici, la fel ca pe vapor“, explică Tudor Ivan, managerul restaurantului Ivan’s Grill, câteva din lecţiile de business învăţate în perioada în care era angajat pe vase de croazieră. 

    Tudor Ivan şi fratele său, George Ivan, au pus bazele restaurantului Ivan’s Grill în 2011, în zona Arenei Naţionale din Bucureşti. Anterior, cei doi şi soţiile lor au lucrat împreună pe vase de croazieră.„Am văzut locuri pe care nu aş fi putut să le văd altfel, dar era ca şi cum ai lucra în sufragerie şi ai dormi în dormitor. Lucram opt luni, fără zile libere, cam 14 ore zilnic, iar atunci când aveam norocul să am o zi liberă, acest lucru însemna de fapt că am permisiunea să nu lucrez în timpul mesei de prânz“, îşi aminteşte el. Ivan povesteşte despre respectarea unor reguli similare cu cele din armată: „Fiecare angajat avea un safety role, un rol de salvare şi trebuia să ştie ce să facă în cazul unor incidente“.

    Pentru acest lucru, pe lângă munca zilnică, echipajul participa săptămânal la exerciţii de simulare a unor accidente. Au existat însă şi incidente reale de care îşi aminteşte. „Într-o noapte, la două noaptea, au pornit sirenele de alarmă ce anunţau foc, un depozit de lenjerie se aprinsese, căpitanul a dat alarmă generală, toţi pasagerii au fost treziţi şi duşi în zona de eliberare a vaporului“, descrie el unul dintre cele mai tensionate episoade din activitatea pe vas. Ivan a prins cinci contracte pe compania europeană şi pe Princess Cruises, totalizând aproape cinci ani de muncă pe vasele de croazieră, reuşind să promoveze în funcţia de ospătar încă de la primul contract. A văzut toată Europa de Nord, Marea Baltică, Marea Nordului, Mediterana, Africa, Marea Caraibelor, Alaska, Hawaii şi o parte din America Centrală.

    După ce s-a întors în ţară, în 2006, Tudor Ivan şi-a spus că nu vrea să mai aibă de-a face cu restaurantele şi şi-a deschis o afacere de reparaţii de telefoane mobile. A renunţat însă la aceasta şi, împreună cu fratele său, George, şi cu soţiile lor, au revenit la a face ceea ce ştiau mai bine şi au deschis un restaurnat de cartier, în 2011. Anterior, investiseră banii în imobiliare şi, la momentul deschiderii restaurantului, în 2011, au hotărât să le vândă, în scopul obţinerii banilor pentru investiţia iniţială de peste 100.000 de euro. Au înregistrat de atunci creşteri anuale ale veniturilor de 20-30%.

    „Am pornit de la şase angajaţi şi am ajuns la 30 cu care lucrăm în continuare cot la cot, eu pe partea de servire şi fratele meu în bucătărie, atunci când este nevoie“, spune Tudor Ivan. Restaurantul cu 150 de locuri din apropiere de Arena Naţională are la bază principii de management învăţate de cei doi pe vas

  • Donald Trump jr. a publicat conversaţiile cu un oficial rus despre compromiterea lui Clinton

    Pe 3 iunie 2016, un email primit de Donald Trump jr. arată clar că unul dintre foştii parteneri de afaceri ai tatălui său fusese contactat de un oficial rus de rang înalt care se oferea să furnizeze echipei de campanie a lui Donald Trump date compromiţătoare despre Hillary Clinton.

    Documentele “ar incrimina-o pe Hillary şi legăturile ei cu Rusia şi ar fi foarte utile pentru tatăl tău”, se arată în emailul trimis de un intermediar de încredere, care adăuga: “În mod evident, sunt informaţii de nivel foarte înalt şi sensibile, dar este o parte a susţinerii Rusiei şi Administraţiei Rusiei pentru domnul Trump”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum câştigă un puşti de 15 ani 50.000 de lire sterline pe an. A pornit doar cu 5 lire şi în prezent are 11 angajaţi

    A început cu doar 5 lire sterline, iar acum cifra de afaceri săptămânală a lui Nathan este în valoare de 1.150 lire. El a povestit că ideea i-a venit în timpul unei discuţii cu un milionar ce a participat la un program program de dezvoltare organizat de şcoala sa, care i-a sfătuit pe elevi cum să facă bani şi cum să muncească din greu. „De şapte ani de zile mergeam pe drumul greşit, iar apoi a apărut acest tip, pe care îl cheamă Carl. Şi atunci mi-am dat seama că vreau să fiu ca el”, a declarat tânărul. În aceeaşi zi Nathan a făcut primii paşi spre dezvoltarea afacerii care astăzi se numeşte Walking Talking Shop- a început să cumpere şi să vândă dulciuri colegilor săi. A angajat un prieten pentru a-l ajuta să vândă lucrurile în primul an, în timpul pauzelor, după care mica sa afacere s-a extins continuu. Ulterior, Nathan a angajat 10 persoane pentru a-l ajuta cu vânzările.

    El a declarat jurnaliştilor că mulţi elevi făceau comenzi de diferite dulciuri prin intermediul Snapchat şi apoi îşi ridicau produsele în timpul pauzei. Însă şcoala a aflat despre această afacere şi i-a cerut lui Nathan să oprească vânzările. Dacă ar fi continuat să facă 230 de lire pe zi, ar fi ajuns 50.000 de lire sterline într-un an. „ Voi începe să investesc în diferite lucruri,  nu pot să vând dulciuri pentru tot restul vieţii mele. Aş vrea să devin broker de acţiuni. Planul meu e să devin milionar”, povesteşte băiatul. Nathan a recunoscut că a cheltuit mult din ce a câştigat, dar a reuşit să economisească 5.000 de lire sterline.

    Mama lui, Sharon, de 43 de ani, care lucrează în industria transporturilor, a spus că unul dintre motivele pentru care Nathan a început să facă afaceri era dorinţa lui de a face bani înainte de a putea fi angajat în mod legal. „A fost dezamăgit când nu şi-a putut găsi un loc de muncă fiindcă toţi îl îndrumau să se întoarcă peste câţiva ani. Dar sunt foarte mândră de abilităţile sale antreprenoriale, E un copil foarte talentat”, a decarat aceasta.

     

  • Aroganţă sau prostie? Fiul unui miliardar chinez i-a cumpărat câinelui său 8 iPhone-uri de ultimă generaţie

    În vreme ce sute de oameni se aşezau la coadă în faţa magazinelor Apple pentru a cumpăra ultimul model de iPhone lansat de oamenii lui Tim Cook, un utilizator aştepta liniştit ca gadgetul să ajungă la el.

    Ce-i drept, e vorba de un utilizator mai puţin obişnuit: Coco este un mamut de Alaska, iar stăpânul său a decis să îl răsfeţe cu nu mai puţin de 8 iPhone-uri.

    Wang Sicong, fiul miliardarului chinez Wang Jianlin, a decis să cheltuie o mică parte din averea de 30 de miliarde de dolari a tatălui său pentru Coco. Fapta bună a fost apoi împărtăşită cu toată lumea pe pagina de Webo a câinelui.

    Nu este prima dată când Coco primeşte cadouri de asemenea fel: în 2015, stăpânul său l-a “echipat” cu două ceasuri Apple, având o valoare de aproape 37.000 de dolari. Poreclit “bărbatul naţiunii”, Wang Sicong este cel mai căutat burlac din China, asigurând-şi astfel prezenţa zilnică pe primele pagini ale ziarelor.

    Un alt exemplu de “fiu risipitor” este Travers Beynon, născut în Melbourne în 1972. El este moştenitorul unui imperiu de miliarde de dolari în industria tutunului, FreeChoice. El a urmat colegiul de băieţi Clairvaux, preluând apoi frâiele companiei care controlează peste 200 de magazine în Australia.
     
    A pozat ca model în anii ’90, iar renumele l-a ajutat să se căsătorească cu o câştigătoare de Miss World. Şi-a creat o reputaţie de playboy, dar a ajuns să dea dovadă de un misoginism dus la extrem. Autoporeclit The Candyman, Travers Beynon a strâns peste 200.000 de urmăritori pe contul său de Instagram. I se mai spune, printre altele, şi noul Hugh Hefner.
     
    Organizează petrecere extravagante cheltuind chiar şi 500.000 de dolari pe o singură petrecere la vila sa “The Candyshop Mansion”. De cele mai multe ori acesta este înconjurat de femei îmbrăcate sumar şi de câteva ori a apărut conducând mai multe femei ţinute în lesă.

  • Şefu’, am ţinut bine bilele? Pot să mă-ntorc la guvern?

    Ca să fiu sincer, nu mă dau în vând nici după ăştia de la PNL, PMP, USR, ALDE sau UDMR.

    Dar dincolo de ce îmi place mie sau nu, cred că slugărnicia nu prea place nimănui. Şi n-ai cum să-i zici altfel când vezi oameni în toată firea că-şi ridică bilele la vedere ca să le vadă şefii.

    Ce e aia, domnule, vot cu bile la vedere? Păi votul cu bile e secret, că altfel ar fi cu ridicare de mână; la ce-aţi mai pus urnele alea sus, dacă tot îi verificaţi cum votează? Bine că nu v-aţi mai trezit cu aspirine prin urmă, aşa cum se întâmpla acum 10 ani; sau cum făcea un deputat, care lua urnele în braţe când dădea cu bilele.

    Înţeleg că există ierarhie în partid, dar nu ştiam că ea se bate cap în cap cu gândirea. Nu zic să gândeşti de capul tău, aia e deja utopie, dar chiar să nu fii în stare să potriveşti alb cu alb şi negru cu negru? Chiar trebuie să-ţi confirme şefu’ că nu eşti chior? Glumesc, sigur, ştiu şi eu că nu v-a acuzat nimeni de prostie, ci doar de rea intenţie. Că altfel nu-mi explic de ce-aţi umblat cu bilele la vedere.

    E bine totuşi c-a ieşit bine şi puteţi acum să vă întoarceţi la guvern. Care guvern? Ăla din care aţi plecat săptămâna trecută, cum care? Staţi liniştiţi, că nu e nevoie de explicaţii; şi eu îmi dau demisia de fiecare dată când mă enervează şefu’, e ceva firesc. Că nu vor ăştia să vă lase e o prostie, ei n-au priceput mesajul pe care aţi vrut să-l transmiteţi. Apropos, care-i ăla?

  • Şefu’, am ţinut bine bilele? Pot să mă-ntorc la guvern?

    Ca să fiu sincer, nu mă dau în vând nici după ăştia de la PNL, PMP, USR, ALDE sau UDMR.

    Dar dincolo de ce îmi place mie sau nu, cred că slugărnicia nu prea place nimănui. Şi n-ai cum să-i zici altfel când vezi oameni în toată firea că-şi ridică bilele la vedere ca să le vadă şefii.

    Ce e aia, domnule, vot cu bile la vedere? Păi votul cu bile e secret, că altfel ar fi cu ridicare de mână; la ce-aţi mai pus urnele alea sus, dacă tot îi verificaţi cum votează? Bine că nu v-aţi mai trezit cu aspirine prin urmă, aşa cum se întâmpla acum 10 ani; sau cum făcea un deputat, care lua urnele în braţe când dădea cu bilele.

    Înţeleg că există ierarhie în partid, dar nu ştiam că ea se bate cap în cap cu gândirea. Nu zic să gândeşti de capul tău, aia e deja utopie, dar chiar să nu fii în stare să potriveşti alb cu alb şi negru cu negru? Chiar trebuie să-ţi confirme şefu’ că nu eşti chior? Glumesc, sigur, ştiu şi eu că nu v-a acuzat nimeni de prostie, ci doar de rea intenţie. Că altfel nu-mi explic de ce-aţi umblat cu bilele la vedere.

    E bine totuşi c-a ieşit bine şi puteţi acum să vă întoarceţi la guvern. Care guvern? Ăla din care aţi plecat săptămâna trecută, cum care? Staţi liniştiţi, că nu e nevoie de explicaţii; şi eu îmi dau demisia de fiecare dată când mă enervează şefu’, e ceva firesc. Că nu vor ăştia să vă lase e o prostie, ei n-au priceput mesajul pe care aţi vrut să-l transmiteţi. Apropos, care-i ăla?