BusinessMagazin

Tag: faliment

  • Instanţa a prelungit până la 11 aprilie termenul până la care creditorii City Insurance, companie intrată în faliment, pot depune cererile pentru recuperarea datoriilor

    CITR, parte a Impetum Group, în calitate de lichidator judiciar în falimentul City Insurance, a obţinut în instanţă prelungirea până la 11 aprilie a termenului până la care creditorii (companii, persoane fizice, instituţii păgubite) pot depune cererile pentru recuperarea datoriilor.

    În plus, data primei şedinţe a adunării generale la care pot participa creditorii a fost stabilită pentru 6 mai 2022.

    „Falimentul City Insurance este cu siguranţă cel mai mare de pe piaţa asigurărilor din România şi probabil cel mai complex faliment al unei companii româneşti de până în prezent. De la preluare mandatului ca urmare a deciziei Tribunalului, eforturile noastre s-au concentrat asupra gestionării efectelor negative şi contribuim la asigurarea unei tranziţii cat mai line într-o piaţă în care cel mai mare asigurator, cu o cotă de piaţă peste 43% a dispărut şi a lăsat în urmă multiple efecte”a spus Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

    Astfel, termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor a fost prelungit cu două săptămâni, la data de 11 aprilie. Termenul de verificare a creanţelor şi de publicare a tabelului preliminar cu creanţele acceptate în urma analizei specialiştilor CITR a fost prelungit până la 29 aprilie 2022. Acesta va fi publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.

    Termenul de definitivare a tabelului creanţelor a fost prelungit până la data de 24 mai 2022.

    City Insurance are peste 70.000 creditori, reprezentând  companii, instituţii şi persoane fizice, care au fost notificate de deschiderea procedurii de faliment, conform prevederilor legale. Din totalul notificărilor,

    41.014 au fost trimise pe cale electronică şi peste 30.000 de notificări prin servicii poştale.

     

  • Dan: Compania Municipală Străzi Poduri Pasaje intră în faliment. Creditorii îşi vor primi banii

    „Ne-am întâlnit ieri după-amiază cu reprezentanţii celor 60 de firme creditoare ale Companiei Municipale Străzi Poduri Pasaje, care va intra în faliment la sfârşitul acestei luni. I-am asigurat pe creditori că îşi vor primii banii pe care îi aşteaptă de 2 ani. Utilajele pe care compania le-a achiziţionat vor fi recuperate de municipalitate şi folosite în viitoarele noastre proiecte de infrastructură”, a anunţat pe Facebook Nicuşor Dan.

    Acesta susţine că decizia de închidere a acestei companii municipale a fost luată de la începutul mandatului, dar procedurile judiciare au durat până acum.

    „Înfiinţarea companiilor municipale şi angrenarea lor în proiecte pentru care municipalitatea nu avea bani a fost una din marile erori ale administraţiei precedente, iar noi consumăm acum resurse importante pentru a reveni la normalitate. Mai mulţi reprezentanţi ai firmelor prezente la întâlnirea de ieri mi-au transmis că apariţia companiilor municipale a generat o distorsiune importantă pe piaţă”, spune primarul general.

  • City Insurance intră în faliment. Tribunalul Bucureşti a admis cererea ASF

    Decizia de miercuri a magistraţilor Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, dar este executorie.

    „Admite cererea Autoritatea de Supraveghere Financiară şi în temeiul art. 250 raportat la art. 262 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, dispune deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei societatea de asigurare – reasigurare City Insurance SA”, este decizia Tribunalului Bucureşti.

    De asemenea, se dispune dizolvarea societăţii debitoare şi ridică administratorilor societăţii de asigurare/reasigurare debitoare dreptul de a reprezenta societatea, de a administra bunurile acesteia şi de a dispune de ele.

    Totodată, acţionarii nu pot vinde acţiunile, potrivit deciziei Tribunalului Bucureşti, iar băncile la care City Insurance are bani în conturi nu pot dispune de aceste sume fără aprobarea judecătorului sindic, a lichidatorului judiciar sau al ASF.

    Falimentul City Insurance, cel mai mare asigurător de pe piaţa lo­cală, a creat dezechilibre pe piaţa lo­cală. Preţurile poliţelor RCA au crescut deja de două ori, chiar de trei ori de la anunţul ASF privind des­chi­derea procedurii de faliment a City Insurance şi retragerea autori­za­ţiei de funcţionare din 17 septem­brie 2021. â

    City Insurance avea peste 3,1 mi­lioane de clienţi, din care, cel puţin până acum, s-au instrumentat peste 191.000 dosare de daună.

  • Cu ce probleme se confruntă şoferii după anunţul falimentului City Insurance

    ♦ În timp ce FGA ar trebui să facă aproximativ 200 de plăţi pe zi, după cum au spus reprezentanţii ASF în luna decembrie 2021, păgubiţii City Insurance se confruntă în continuare cu aceeaşi problemă, respectiv întârzieri ale plăţilor ♦ Ce spun şoferii păgubiţi?

    După anunţul falimentului City Insurance pe 17 septembrie 2021, Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) a preluat frâiele în ceea ce priveşte plata despăgubirilor şi analiza dosarelor de daună. Cu toate acestea, şoferii păgubiţi sunt în continuare nemulţumiţi, unii având dosare deschise de dinainte de falimentul City Insurance şi nu au primit până acum nicio sumă despăgubită.

    Pe lângă problemele pe care FGA pare să le aibă în gestio­na­rea plăţilor sau mai de­grabă a prioritizării cere­ri­lor şi dosarelor, service-urile dau dovadă în conti­nua­re de lipsă de în­credere în ceea ce pri­veşte plata despăgu­birilor în baza poliţelor City Insurance. Astfel, unele service-uri nu acceptă să facă reparaţii decât dacă plăteşte clientul, ulterior urmând să recupereze banii de la FGA.

    „Am auzit că unele service-uri solicită pla­ta reparaţiilor de la client, după care clientul se adresează la FGA pentru a-şi recupera banii. Cred că s-au speriat service-urile pentru că nu se plătesc dosarele. Am un dosar de daună de două-trei luni care nu a fost încă plătit. În cazul nostru se procedează ca la o poliţă RCA nor­mală şi ne asumăm acest risc, iar plata se face de la FGA“, a explicat Eugen Lungu, direc­torul service-ului AutoK9, pentru ZF.

    În ceea ce priveşte recuperarea banilor de către păgubiţi, după ce îşi repară maşinile pe banii lor, aceştia susţin că au dosare din lunile iunie – august şi nu au primit nicio sumă de bani de la FGA, con­form unor postări pe re­ţea­ua de socializare Facebook dedicată pro­ble­melor privind dosa­re­le de daună City Insurance.

    Una dintre per­soa­nele ne­mulţumite susţi­ne că a avut un accident în luna iunie 2021, iar ulterior dosarul de despăgubire i-a fost aprobat de către City Insurance. După fali­mentul City Insu­rance, această persoană a făcut cerere de pla­tă la FGA în lu­na noiembrie, iar până acum nu a primit nici mă­car un număr de înregistrare. Ace­eaşi problemă a fost întâmpinată şi de alte trei persoane care au confirmat că se află într-o situaţie similară.

    Până pe data de 19 ia­nuarie 2022, FGA a făcut plăţi de 41,9 mil lei în contul a 6.052 dosare de daună, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) pentru ZF spre finalul lunii ianuarie 2022. Plata despăgubirilor pentru păgubiţii City Insurance a început pe data de 29 noiembrie 2021. FGA a plătit până la data de 17 decembrie 2021 suma de 10,3 mil. lei în contul a 2.152 cereri de plată. De pe data de 9 decembrie, până pe 17 decembrie, FGA a mai plătit despăgubiri în valoare de 5,56 mil. lei pentru 702 cereri de plată.

     

  • Cum a ajuns o fabrică de zahăr construită acum 133 de ani, privatizată după 1990, intrată apoi în faliment să îşi redeschidă acum porţile după o pauză de câţiva ani

    ♦ Primarul comunei Bod din judeţul Braşov: Noi ne dorim industrie, mai mult decât să construim blocuri.

    A supravieţuit şi a funcţionat în timpul celor două războaie mondiale, dar nu a supravieţuit în faţa scăderii preţului zahărului, ca urmare a importurilor şi a dispariţiei cotelor de zahăr de la nivelul UE începând cu ianuarie 2017, însă fabrica de zahăr Bod din judeţul Braşov dă semne că reînvie. 

    Pornită în urmă cu 133 de ani, în 1889, fabrica de zahăr din Bod, o co­mună cu circa 4.000 de locuitori, aflată la numai 15 minute distanţă de ora­şul Braşov, a fost înfiinţată de societatea austro-ungară Czell, care a primit ajutor şi de la alţi investitori din Germania şi Ungaria, capitalul de start ridicându-se la 6 milioane de guldeni, se arată pe site-ul primăriei lo­calităţii Bod. Apoi, au adus spe­cialişti în prelucrarea zahărului din Moravia (o regiune din estul Cehiei) şi din Slovacia şi au discutat cu 200 de agricultori să cultive sfeclă pe cele 400 de hectare – proprietatea fabricii.

    În perioada 1892-1893, producea peste 650 de vagoane de zahăr, fiind una dintre cele mai importante fabrici de zahăr din Europa Centrală. Mai mult, în 1922 fabrica avea 220 de muncitori stabili şi 1.100 de muncitori sezonieri şi putea produce între 400 şi 1.000 de vagoane de zahăr, conform sursei menţionate anterior.

    După 1990 a fost privatizată şi a ajuns în mâinile mai multor oameni de afaceri români, iar în 2018 a intrat în faliment, având multe datorii, şi a închis porţile, fiind în insolvenţă din 2011, potrivit informaţiilor publicate de ZF la acel moment, pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    Anul acesta, grupul francez Tereos, care deţinea o fabrică de zahăr în oraşul Luduş (jud. Mureş), a anunţat că o va închide, invocând efectele negative aduse de libera­lizarea pieţei şi eliminarea cotelor de zahăr.

    Astfel, grupul austriac Agrana, producătorul brandurilor Mărgăritar şi Coroniţa, rămâne singurul jucător de pe piaţă, cu două fabrici în România. Fabricile sale se află în Roman, judeţul Neamţ şi în Buzău, judeţul Buzău. La Roman se pro­cesează zahăr din sfeclă şi zahăr brut din trestie, iar la Buzău se face doar rafinare de zahăr brut din trestie, potrivit informaţiilor furnizate anterior de reprezentanţii companiei pentru ZF.

    În acest context, un antreprenor român a văzut oportunitatea de a cumpăra fabrica de zahăr din localitatea Bod, scoasă la licitaţie de lichidatorul judiciar pentru circa 6 mi­lioane de lei, pentru a o repune în funcţiune.

    „Închiderea fabricii a însemnat căutarea altor locuri de muncă pentru angajaţi, căutarea altor clienţi pentru agricultorii care cultivau sfeclă de zahăr şi scăderea colectării taxelor şi impozitelor. Acum, am discutat cu noii proprietari şi suntem alături de ei în procesul de re­deschidere a fabricii, pentru că vor să producă. Intenţiile lor converg cu ale noastre, pentru că noi ne dorim industrie, mai mult decât să construim blocuri“, a spus pentru ZF Sergiu Arsene, primarul comunei Bod din judeţul Braşov.

    El a adăugat că specialiştii care au lucrat înainte la fabrică au prilejul să se reîntoarcă, pe de o parte, iar fermierii vor putea să cultive din nou sau să crească suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr şi „firma aceasta vrea să facă lucrurile ca la carte, pentru a avea profit şi a plăti impozite şi taxe, căci în trecut celelalte care au avut fabrica au mers pe pierdere şi nu am colectat bani“.

    Cumpărătorul şi cel care va redeschide unitatea este firma Best Achiziţii, cu cod CAEN de activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, este deţinută de Mihai Vlad Alexandru Cristescu (27 ani), arată datele Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.

    „Am cumpărat 60% din tot ce a însemnat fabrica de zahăr Bod – terenuri, locuinţe pentru angajaţi, dispensar – şi urmează să închidem procesul, cumpărând tot ce va scoate lichidatorul la vânzare. Astăzi (26 ianuarie – n.red.) ne-am întâlnit cu 80 de fermieri, cultivatori de sfeclă, pentru a discuta contractele pentru anul agricol curent“, a spus pentru ZF Mihaela Neagu, director general al Best Achiziţii, firma care este noul proprietar al unităţii. În urmă cu câţiva ani, Neagu a condus Clubul Sportiv Olimpia din Bucureşti, unul dintre cele mai mari din România.

    Best Anchiziţii a avut în 2020 o cifră de afaceri de 241 de milioane de lei, de şapte ori mai mare decât în anul precedent, şi un profit de peste 62 de milioane de lei, de cinci ori mai mare decât în 2019, cu un număr mediu de 57 de angajaţi, arată datele Confidas.ro. Best Achiziţii mai este acţionar în compania Diamond Real Estate (70%), cu cod CAEN de dezvoltare imobiliară, alături de Simona Ciulavu (20%) şi Constantin Robert Ionescu (10%). Aceeaşi sursă arată că tânărul – Mihai Vlad Alexandru Cristescu – ar fi implicat în şapte companii şi anume Industrial Construct Solutions (100%), Agroflor (60%), Yam Yam Catering (50%), Akyle Security (33%), Imobiliare New Proiect (13%) şi Cristescu Alexandru Vlad Mihai Întreprindere Individuală.

    Cât despre compania Best Achiziţii, pe platforma de achiziţii publice SICAP (Sistem informatic colaborativ pentru mediu performant de desfăşurare al achiziţiilor publice) se arată că perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2022 a făcut 857 de contracte cu statul, în valoare de 6,78 milioane de lei. Ultimul contract este din data de 25 ianuarie 2022 pentru teste rapide antigen nazofaringian pentru COVID-19 pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Oradea, a căror valoare este de 25.970 de lei.

    „Din anul 2018, firma a început să desfăşoare şi activităţi de comerţ cu ridicata de produse de igienă şi alimentare. Începând cu anul 2020, firma şi-a extins portofoliul prin vânzarea de produse tip dispozitive medicale, încadrate în clasele I şi II. Pe piaţa echipamentelor medicale ne-am autorizat la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale Din România (ANMDM), la ISO/13485 – import, comercializare si distribuţie de dispozitive medicale“, se arată pe site-ul companiei Best Achiziţii.

    Astfel, cum o nouă provocare în business a devenit un obicei o dată la doi ani, în 2022, reprezentanţii Best Achiziţii şi-au propus să intre pe piaţa zahărului şi chiar să realizeze în acest an 25% din necesarul de consum al românilor, potrivit Mihaelei Neagu.

    „În timp ce în România o fabrică de zahăr se închide, noi vrem să redeschidem una. Am făcut o evaluare cu specialişti şi ne va costa peste 1 milion de euro. O să mergem să discutăm cu ministrul Agriculturii despre un posibil ajutor de stat şi luăm în calcul şi accesarea fondurilor europene, pentru că, pe lângă costurile cu retehnologizarea, o să avem costuri mari şi cu producţia şi salariile, angajând circa 200 de persoane, din care 20 am angajat deja. Majoritatea sunt din Bod, foşti angajaţi care au vrut să se reîntoarcă“, a explicat Mihaela Neagu.

    Directorul general al Best Achiziţii spune că au cumpărat fabrica tocmai cu scopul de a o redeschide, mai ales că a apărut oportunitatea de a intra pe o piaţă cu un singur jucător – Agrana – în urma închiderii fabricii de zahăr de la Luduş de către Tereos.

    „Unii dintre fermierii cu care ne-am întâlnit şi livrau sfecla la Luduş erau disperaţi, pentru că în judeţele Braşov şi Mureş, cel mai bine se pretează culturile de sfeclă de zahăr şi cartofi şi, în plus, unii s-au dotat cu utilaje pentru a culege sfecla de zahăr, care nu se potrivesc pentru alte culturi, maşini de 500.000 de euro, încă în leasing, care deveneau o provocare şi mai mare în afacerile lor“, a precizat Neagu.

    În primul an de activitate, antreprenoarea susţine că fabrica va funcţiona la capacitatea dată de numărul de contracte cu producătorii de sfeclă, producţia variind în funcţie de suprafaţa cultivată de aceştia. Ea îşi propune să prelucreze circa 200.000 de tone de sfeclă de zahăr în fabrică, ce pot fi recoltate de pe o suprafaţă de 4.000 de hectare şi din care ar rezulta o producţie de 28.000 de tone de zahăr aferentă anului 2022.

    „Asta e ceea ce putem face real în acest an şi ar însemna 25% din ceea ce ar avea nevoie România. Ulterior, o să mai investim în tehnologii şi vom creşte producţia. (…) Pe termen mediu şi lung poate redeveni un business de succes. Sperăm să mai crească preţul zahărului, pentru că cel din sfeclă de zahăr este net superior celui din trestie de zahăr, care vine din import ieftin“, a mai spus Neagu. În prezent, în retail, preţul unui kilogram de zahăr variază între 2 şi 4 lei.

     

    De la 35 de fabrici la închideri care se ţin lanţ

    Înainte de anii ’90, România avea 35 de fabrici de zahăr, iar fabrica de la Bod a fost cea de a patra fabrică de zahăr ca vechime din ţară, după cele din Sascut (jud. Bacău), Chitila (jud. Ilfov) şi Târgu-Mureş, conform datelor de pe site-ul primăriei Bod.

    Acum, România importă anual zahăr şi produse zaharoase în valoare de 270 de milioane de euro, conform datelor de la INS aferente anului 2020, similare cu cele din 2019.

    Producţia de zahăr din sfeclă de zahăr a fost de 114.500 de tone în 2020, în scădere cu 17,5% faţă de anul precedent, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la INS. România a mai realizat circa 130.000 de tone de zahăr rafinat din zahăr brut din import, mai arată datele de la INS.

  • Deva Mall, un centru comercial scos de mai mulţi ani la vânzare şi intrat în faliment, a fost cumpărat de o firmă din Oradea cu 13,3 mil. lei

    Centrul comercial Deva Mall, scos la vânzare în urmă cu mai bine de cinci ani, a fost vândut cu 13,3 milioane de lei către Farales SRL, o firmă din Oradea. Licitaţia a avut loc astăzi, iar preţul de pornire a fost de aproximativ 11,1 milioane de lei.

    „În vederea adjudecării acestui activ, s-au înscris doi ofertanţi. Ambii au oferit preţul de pornire a licitaţiei. Activul reprezentând Deva Mall, în bloc cu bunurile mobile-stocuri, a fost adjudecat la preţul total 13.315.658,94 lei, preţ cu TVA inclus pentru stocuri, de către societatea Farales SRL cu sediu în Oradea. Reamintim, deschiderea procedurii de insolvenţă împotriva Dor Pluricomprest SRL a fost dispusă la data de 21.11.2011 în dosarul nr. 7372/97/2011, aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara. Deşi s-a încercat redresarea economică a societăţii, prin implementarea unui plan de reorganizare, ce a prevăzut inclusiv vânzarea Deva Mall, acest lucru nu a fost posibil, iar în cele din urmă, la data de 29.10.2020, Tribunalul Hunedoara a dispus deschiderea procedurii de faliment a societăţii”, se arată într-un anunţ al casei de insolvenţă Expert Insolvenţă, administratorul judiciar al firmei Dor Pluricomprest, prin care este operat Deva Mall.

    Compania Farales este deţinută integral, potrivit datelor de pe platforma Confidas.ro, de Papp Ferenc Jozsef şi a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de puţin peste 1 milion de lei. Firma are activitate în domeniul acvaculturii, arată aceeaşi sursă.

    Dor Pluricomprest, compania care deţine centrul comercial Deva Mall din judeţul Hunedoara, scos la vânzare în urmă cu mai mulţi ani, a intrat în faliment în octombrie 2020, după ce proiectul nu şi-a găsit un nou proprietar în mai multe runde de licitaţii. Valoroficarea mallului s-a încercat o vreme îndelungată, în perioada aprilie 2016 – octombrie 2020, preţul de pornire a licitaţiilor fiind de 21,2 milioane de lei fără TVA.

    Dor Pluricomprest este deţinută, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, de Simona Suciu, o pondere sub 1% din acţiuni având şi Bogdan Alexandru Suciu. În 2019, anul anterior intrării în faliment, Dor Pluricomprest a avut o cifră de afaceri de 2,4 milioane de lei (similar cu 2018), profit de 2,8 milioane de lei şi 21 de angajaţi, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Deva Mall a fost dezvoltat prin firma locală Simal Exim, deţinută integral de Simona Suciu, şi a fost deschis în decembrie 2008, în urma unei investiţii de 15 milioane de euro, într-o perioadă în care dezvoltatorii imobiliari pariau pe centre comerciale, bazându-se pe avansul consumului. La acel moment, printre chiriaşi se regăseau retaileri precum Meli Melo, Orsay, Diverta sau Benvenuti. Proiectul fusese finanţat din fondurile proprii ale acţionarilor, dar şi prin credite de la băncile Italo-Romena şi Bancpost.

    În spaţiul în care a fost deschis Deva Mall fusese anterior Complex Comercial Central, un spaţiu comercial construit în perioada comunistă.

    Deva Mall, situat în centrul oraşului de 56.000 de locuitori, are o suprafaţă utilă totală de aproape 12.000 mp, împărţiti în demisol, parter şi cinci etaje.

    Tot în Deva, în anul 2014, sud-africanii de la NEPI Rockcastle au deschis Shopping City Deva, o investiţie de 14 milioane de euro făcută în extinderea unui proiect deja existent.

    Deschiderea Deva Mall a avut loc într-o perioadă nefastă pentru piaţa imobiliară locală, astfel că mai multe malluri au urmat calea falimentului, printre acestea regăsindu-se şi Tiago Mall Oradea sau City Mall din Capitală.

     

  • Şefii ASF, plătiţi cu 10.000-12.000 euro pe lună, stau ascunşi şi nu ies să dea explicaţii despre falimentul City Insurance, ci trimit la înaintare pe cei din linia a doua

    Euroins îşi consolidează poziţia pe piaţa RCA, dar nu creşte foarte mult, iar următoarele două poziţii pe podium sunt ocupate de Groupama şi Allianz-Ţiriac, după cum reiese din informaţiile prezentate astăzi de Valentin Ionescu, director în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), responsabil cu sectorul asigurărilor.

    “Monitorizăm săptămânal ce se întâmplă cu cotele de piaţă, atât pe RCA, cât şi pe garanţii. Pot să vă spun care sunt noii lideri pe RCA, topul provizoriu pe săptămâna 29 noiembrie-5 decembrie, pentru că săptămânal monitorizăm şi lucrurile se ajustează. De câteva săptămâni avem următorul top 3: Euroins – care îşi consolidează poziţia, dar nu creşte foarte mult, pentru că a oferit comisioane mici intermediarilor din dorinţa de a nu creşte cota, iar următoarele două surprize plăcute sunt Groupama (conform raportului primit de la toate companiile de asigurări, care se ajustează săptămânal) în funcţie de primele distribuite prin brokerii de asigurări în ultima săptămână), iar pe locul 3 este Allianz-Ţiriac. Au fost şi schimbări în ultimele două săptămâni între locurile 2 şi 3”, a declarat Ionescu, la prima conferinşă organizată de ASF după falimentul City Insurance.

    La această conferinţă au fost prezenţi doar directorii de departamente din ASF şi au lipsit Nicu Marcu, preşedintele ASF, Cristian Roşu, vicepreşedinte al ASF responsabil de sectorul asigurărilor, precum şi ceilalţi membri ai Consiliului ASF.

    Şefii ASF, plătiţi cu 10.000-12.000 euro pe lună, au preferat să stea ascunşi şi nu au venit la conferinţa de presă organizată marţi, preferând să trimită la înaintare managerii din linia a doua.

    Piaţa RCA este una dintre cele mai tensionate, mai ales în contextul falimentului City Insurance, care a dus la o creştere semnificativă a preţurilor la poliţe, dar şi perspective de creştere a contribuţiilor asigurătorilor pentru a alimenta resursele Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA). în prezent piaţa RCA mai are 7 jucători activi, din 9 câţi avea înainte de anunţul falimentului City Insurance, în condiţiile în care Uniqa a ieşit de pe acest segment.

    Celelalte companii din topul RCA prezentat de Valentin Ionescu de la ASF sunt Asirom – pe locul 4, Grawe – pe locul 5, Omanisig – pe cloul 6 şi Generali – pe locul 7.

    “Topul săptămânal în funcţie de primele distribuite prin intermediari, prin brokerii de asigurări, se modifică, dar nu radical”.

    Pe zona asiguărărilor RCA, volumul subscrierilor a ajuns la 3,66 mld. lei, înregistrând un avans de 18% la finalul primelor nouă luni din 2021, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor ASF.

     

  • ASF îi îndeamnă pe români să denunţe poliţele City Insurance, aflat în proces de faliment. Unde se vor duce cei peste 3 milioane de şoferi care vor poliţe RCA?

    ♦ Allianz-Ţiriac, Groupama şi Euroins sunt principalii candidaţi pentru preluarea şoferilor de la City Insurance ♦ Bătălia cea mai mare va fi în ianuarie-februarie 2022, când o bună parte din poliţele RCA City expiră, conform unor surse din piaţă.

    Asiguraţii au posibilitatea de a denunţa contractele de asi­gurare încheiate cu societatea City Insurance, cât şi drep­tul de a recupera primele de asigurare, potrivit unui anunţ pu­bli­cat în presă de Autoritatea de Supraveghere Fi­nanciară (ASF).

    City Insurance, companie care a fost liderul pieţei asi­gurărilor cu afaceri de 500 mil. euro şi jucător dominant pe seg­mentul RCA, cu circa 45% cotă de piaţă, a urmat ace­eaşi soartă precum Astra şi Carpatica, alte două companii care au practicat, mai mult sau mai puţin, aceeaşi strategie de captare a pieţei RCA fără a putea să o ducă la capăt.

    Deşi marii jucători din piaţa asigurărilor consideră că decizia privind City Insurance s-a luat prea târziu, unii actori ai pieţei sunt de părere că ar fi fost şanse ca această ac­ti­vitate no­ci­vă a asigu­ră­torului să con­tinue dacă nu ar fi fost anun­ţa­tă vânzarea com­pa­niei către I3CP, un fond de investiţii olan­dez despre care ni­meni nu ştia nimic.

    Pe de altă parte, ac­tivitatea defectuoasă a asigurătorului a tre­cut neobservată timp de 5-6 ani pe piaţă, fi­ind prezentate aceleaşi do­vezi false ale capi­ta­lu­rilor şi fondurilor companiei. Astfel, gaura lăsată de City Insurance în piaţă ar fi putut fi evitată când societatea nu era cel mai important jucător din piaţă.

    Cu toate acestea, începutul anului 2022 se anunţă unul zbuciumat, având în vedere că o bună parte din poliţele RCA ale City Insurance vor expira, ceea ce înseamnă că principalii candidaţi care vor câştiga teren pe piaţa RCA, Allianz-Ţiriac, Groupama şi Euroins, vor duce o bătălie de captare a pieţei, conform unor surse din piaţă.

    În acelaşi timp, preţurile de pe piaţa RCA au explodat din momentul în care ASF a decis retragerea autorizaţiei de funcţionare a companiei City Insurance, împreună cu promovarea cererii de deschidere a procedure falimentului. Cât de convenabil este să denunţi o poliţă de la City Insurance, pentru care şoferii au plătit de cel puţin două ori mai puţin, pentru a achiziţiona o altă poliţă mult mai scumpă?

    Deşi singura diferenţă ar fi disponibilitatea service-urilor de a face reparaţiile în baza poliţelor RCA, în cele din urmă toţi şoferii vor ajunge în situaţia în care vor trebui să echiziţioneze poliţe la preţuri semnificativ mai mari decât au fost obişnuiţi până acum.

    Timp de cel puţin 5 ani, au fost discuţii în piaţă privind o tarifare mult mai mică decât ar trebui a poliţelor RCA. Având în vedere că cele mai ieftine poliţe până în prima jumătate a anului 2021 puteau fi găsite la City Insurance şi Euroins, acestea fiind cu cel puţin 20% sub tariful de referinţă, şocul unei reechilbrări a tarifelor este mare pentru că baza la care se raportează toată lumea este cea de dinainte, la cel mai mic preţ practicat de City.

    Cu toate că Biroul Asigurătorilor Auto din România (BAAR) poate veni în ajutorul şoferilor RCA care primesc oferte cu mult peste tariful de referinţă, în anumite cazuri, preţurile la poliţele RCA cel mai probabil vor rămâne volatile, iar abia începând cu anul 2022 s-ar putea vedea primele semne de stabilizare, odată cu o eventuală adoptare a modificărilor Legii RCA privind decontarea directă obligatorie şi tariful de referinţă la reparaţiile auto, care se află de ceva timp la Ministerul de Finanţe.

    Până atunci, primele RCA pot fi recuperate dacă au fost achitate în cadrul contractelor, proporţional cu perioada cuprinsă între momentul denunţării şi cel al expirării duratei de valabilitate a contractelor.

    Cererile de restituire a primelor trebuie înaintate la Fondul de Garantare a Asiguraţilor. Dreptul creditorilor de asigurări de a solicita plata sumelor cuvenite de la FGA este posibilă începând cu data publicării în Monitorul Oficial a deciziei ASF, privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a City Insurace, şi promovarea cererii de deschidere a procedurii de faliment, respectiv data de 27 septembrie 2021.

    De la această dată, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentulu sau de la data naşterii dreptului de creanţă, orice persoană care pretinde un drept de creanţă de asigurări împotriva asigurătorului în stare de insolvenţă poate formula o cerere de plată la FGA pentru acordarea despăgubirilor sau o cerere de restituire de primă.

    Potenţialii creditori de asigurare ai City Insurance trebuie să se adreseze FGA cu o cerere de plată sau restituire a primei, chiar dacă au formulat cererea de despăgubire la asigurător.

  • Adio poliţe City, adio constatări City, adio plăţi City. Ce trăiesc păgubiţii români încă dinaintea falimentului celui mai mare asigurător din piaţă

    ♦ Trei persoane au dorit să îşi spună povestea şi ce au pătimit în urma unor evenimente produse de clienţi ai City Insurance ♦ Încă de la finalul anului trecut, se desfăşoară procese, sesizări şi lupte cu reprezentanţii incompetenţi ai companiei.

    Situaţia celui mai mare asigurător din piaţa locală, City Insurance, este cu­noscută de majoritatea şoferilor din Ro­mânia, dar în acelaşi timp, fiind lăsat mai bine de 5 ani să îşi crească co­ta de piaţă pe segmentul RCA, în pre­zent avem de-a face cu peste 3 milioa­ne de români, care sunt victimele unei firme de asigurări frauduloase.

    Primul caz pe ca­re l-am întâlnit este cel al Denisei, o per­soană care a avut de a face cu o poliţă emisă de City Insurance. Cu maşina parcată în faţa porţii, un şofer, care de­ţinea o poliţă City Insurance, a adormit la volanul unei maşini şi a intrat în ma­şi­na par­cată, provo­când da­u­nă totală, dar şi în gardul Denisei.

    „A fost nevoie să deschidem trei dosare de daună, unul auto şi do­uă pentru pagube ma­teriale. Toate trei au fost preluate de agenţi diferiţi. Aces­tea au fost des­chise în aplicaţia lor. Răspunsurile de la City Insurance au fost primite relativ repede, pe par­cur­sul lunilor august-septembrie. Am re­uşit să primim propunerea de sumă de pla­tă doar pentru dauna auto şi pentru gar­dul vecinului, dar nu şi pentru gar­dul meu. Aici s-a oprit toată discuţia cu cei de la City, din data de 15 sep­tem­brie 2020 nu am mai primit nici mă­car un răspuns de la ei, nici pe apli­caţie, nici pe mail“, a explicat Denisa.

    Ea a mai spus că înainte de a primi pro­punerea de plată de la asigurător a tre­buit să pună la dispoziţie foarte mul­te documente, ba chiar a fost întoar­să din drum de fiecare dată, iar fără a suna sau a trimite mesaje re­pre­zentanţilor companiei nu se ajungea nicăieri.

    „Chiar înainte să intre în faliment, am sunat la ei şi ne-au spus că fali­men­tul este un zvon şi ne-au spus să nu ne fa­cem griji. Săptămâna trecută am fă­cut cererile către FGA, iar pentru pa­gu­ba materială pentru care nu am pri­mit propunerea de sumă, am men­ţionat pe cerere suma de pe devizul de la firma de construcţii, cu speranţa că vom primi banii aceia. Paguba a fost sem­nificativă, maşina este daună tota­lă, iar gardul a fost dărâmat complet. Însă, cel mai greu este cu maşina, pen­tru că făceam naveta cu ea şi abia o cumpărasem“, a mai spus Denisa.

    Acest caz, început încă de pe data de 12 august 2020, nu a fost rezolvat un an mai târziu. Pe lângă faptul că procesul a fost demarat înainte ca societatea să intre în faliment, Denisa este doar una din miile de persoane, care au avut probleme de-a lungul timpului cu City Insurance.

    Mulţi ar fi înclinaţi să acţioneze în instanţă un asemenea caz, ceea ce Denisa a încercat să facă, dar avocatul a sfătuit-o că nu are nici un sens acum un asemenea demers.

    „Am încercat să apelăm şi la un avocat, însă acesta ne-a sfătuit să nu îi dăm în judecată pentru că ar fi un proces foarte lung şi e posibil să pierdem mai mulţi bani decât ce am fi putut câştiga. Să dai în judecată o companie care este în faliment nu prea are sens“, a mai explicat Denisa.

    În final, ea trebuie în continuare să primească aproximativ 35.000 lei, sumă care nu include şi dauna totală a maşinii. Pentru aceasta, se putea merge pe două variante. Prima era să păstreze maşina şi să nu primească nici un ban pe ea, doar valoarea poliţei calculate de către asigurător, iar a doua variantă pe care a ales-o Denisa este de a vinde maşina unui licitator, găsit de către asigurător, pentru care se primeşte bani şi pentru epavă.

    „În cazul meu, circa 4.700 euro sunt banii pe care ar trebui să îi primesc de la FGA pentru maşină, la care se adaugă 1.900 euro epava. Aşadar, s-a  considerat că maşina ar valora 6.600 euro pe piaţa auto, deşi nu se găseşte la preţul acela. Astfel, am ieşit în pierdere cu 2.000 euro din start“, a mai explicat femeia.

    Mergând la un alt caz, mai dramatic, Constantin, o altă persoană care a avut de aface cu City Insurance, ne-a povestit despre evenimentul în care a fost implicat pe data de 1 mai 2021.

    „Am fost călcat pe trotuar de o doamnă şoferiţă. În urma accidentului au rezultat 3 victime şi 3 maşini avariate. Eu am fost pieton pe trotuar, iar în urma incidentului am o dublă fractură, două tije şi şapte şuruburi. Am semnat cu o firmă care se ocupă de dosare cu despăgubiri şi menţionez că şoferiţa vinovată avea asigurare la City Insurance. Pe data de 16 iulie 2021 a fost gata dosarul şi urma ca în termen de 30 de zile să primesc suma de 39.000 lei, bani pe care nu i-am văzut nici până acum. Am înţeles că au dat faliment şi că ar urma să se reia plăţile, dar eu nu mai cred nimic“, a explicat Constantin.

    De la vătămări corporale ajungem şi la situaţii în care inspectorii de daune ai asigurătorului se ascund în birou pentru a evita neplăcerile păgubiţilor.

    Aşa ajungem la situaţia Simonei, care ne-a povestit cum maşina sa, care a ajuns epavă în urma unei daune totale, a primit o ofertă de 7.000 de lei de la City Insurance, în condiţiile în care maşina valora cel puţin de 3 ori mai mult.

    „Din păcate am acceptat oferta celor de la City, care bineînţeles a fost o bătaie de joc. Am fost la sediul lor, am discutat, dacă se poate spune aşa, cu inspectorul de daune, pe care bineînţeles l-am găsit după mai multe vizite pentru că, practic, nu a vrut să iasă din birou. Am vrut să merg în instanţă, dar datorită faptului că am trei copii mici acasă, nu am avut timpul necesar pentru a umbla după documente şi aşa am lăsat-o baltă“, a explicat Simona.

    Cazurile prezentate oferă imaginea modului în care City Insurance, liderul pieţei de asigurări, şi-a desfăşurat activitatea în ultima perioadă, dar şi a problemelor cu care se pot confrunta clienţii asigurătorului, pentru care soluţiile nu sunt deloc simple.

    De mai bine de cinci ani, City Insurance s-a aflat în aceeaşi situaţie ca în prezent, fără capitalul necesar pentru a susţine plata poliţelor pe care le-a emis de-a lungul timpului. În toată această perioadă, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a supravegheat defectuos piaţa asigurărilor premiţând ca o companie să acumuleze o cotă de piaţă enormă, practicând cel mai mic preţ din piaţă ani de zile.

    Situaţia ar fi putut fi prevenită dacă măsurile pe care ASF le-a impus în perioada 2016-2017 ar fi fost respectate, iar analiza şi ancheta privind dovezile prezentate de City Insurance la acea vreme, care erau aceleaşi ca acum, ar fi fost efectuate.

    Astfel, de la o gaură de aproximativ 50 mil. euro în urmă cu 5 ani s-a ajuns la 150 mil. euro, acesta fiind capitalul minim cerut de ASF pentru ca City să îşi continue activitatea, dar de fapt, această gaură ar putea fi dublă sau de trei ori mai mare dacă luăm în considerare şi cerinţa de solvabilitate.

    Una din măsurile pe care ASF le-a luat în 2017, respectiv limitarea subscrierii pe zona RCA la 75% din volumul subscrierilor anului anterior, ar fi fost utilă şi ar fi ajutat la restabilirea unui echilibră în piaţa RCA. Cu toate acestea, Autoritatea a fost păcălită de un extras de cont inexistent prezentat de asigurător, iar măsurile au fost ridicate. În prezent, aceeaşi Autoritate de Supraveghere a trimis compania în faliment după ce s-au făcut o parte din demersurile care ar fi trebuit să fie făcute încă de acum câţiva ani.

    Deşi FGA va prelua toate plăţile, cert este că acest şoc pe care piaţa asigurărilor îl resimte din nou, la o diferenţă de câţiva ani de la companiile falimentare Astra şi Carpatica, impactul ar putea fi mult mai mare decât al celor două companii la un loc.

    Piaţa asgurărilor este una dintre cele mai reglementate pieţe din România, dar cu toate acestea, odată la câţiva ani apar jucători, care reuşesc să activeze pe baza unor documente false, pe care ASF le trece cu vederea.

     

    Dosarul City Insurance a fost trimis de Parchetul General la DIICOT: dosarul vizează fapte de delapidare şi spălare de bani

    Parchetul General a trimis dosarul City Insurance la DIICOT, potrivit unor suse judiciare, citate de Mediafax. Sursele citate au precizat că dosarul vizează fapte de delapidare şi spălare de bani. DIICOT va reuni cauza cu ancheta privind constituirea unui grup infracţional organizat. Procurorii Parchetului General au ridicat în 23 septembrie obiecte şi înscrisuri de la sediul City Insurance. Conform unui comunicat de atunci al Parchetului, acţiunea era realizată în dosarul penal având ca obiect infracţiunile de delapidare, bancrută frauduloasă, spălare de bani, fals informatic, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uzul de fals. Mediafax

  • ASF a publicat în Monitorul Oficial decizia privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a City Insurance, constatarea stării de insolvenţă şi promovarea cererii de deschidere a procedurii falimentului

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a publicat în Monitorul Oficial decizia privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a City Insurance, constatarea stării de insolvenţă şi promovarea cererii de deschidere a procedurii falimentului. Fondul de Garantare a Asiguraţilor mai rămâne la City Insurance încă 30 de zile pentru a asigura predarea tuturor evidenţelor.