Tag: extindere

  • Mutare strategică: Retailerul online de fashion Answear se extinde prin achiziţia a două business-uri de încălţăminte din Polonia – SneakerStudio şi PRM

    Compania poloneză Answear, specializată în comercializarea online de produse fashion şi prezentă şi pe piaţa din România din 2015, a anunţat achiziţia a două businessuri din portofoliul Fashion Trends Group Sp. z. o.o. – SneakerStudio şi PRM. Ambele businessuuri comercializează încălţăminte, atât prin intermediul magazinelor online cu acelaşi nume, cât şi prin două magazine offline din Cracovia şi Varşovia. Magazinul online SneakerStudio operează şi pe piaţa din România prin site-ul sneakerstudio.ro.

    Cu afaceri de aproape un miliard de zloţi polonezi (peste 208 mil. euro) anul trecut, generate de cele 11 pieţe pe care activează în total, Answear vede un poteţial de creştere pe segmentul de sneakers şi streetwear premium.

    “Ne plac brandurile care ies în evidenţă în primul rând prin oferte unice de sneakers şi streetwear premium. Odată cu această fuziune, ne extindem aria de afaceri şi avem oportunitatea de a ajunge la noi grupuri de clienţi cu linii de produse dedicate, inclusiv Gen Z sau clienţi interesaţi de produse premium şi de lux. Toate previziunile presupun o creştere dinamică a pieţei de produse premium, în care credem şi noi şi, de asemenea, credem că această tranzacţie ne va permite să intrăm şi mai rapid în acest segment şi să ne dezvoltăm eficient”, a declarat Krzysztof Bajołek, CEO Answear.

    Sneakerstudio este un brand matur din segmentul sneakers şi lifestyle în rândul comunităţii tinerei generaţii de pe pieţele din Europa Centrală şi de Est. Oferă produse de la mărci precum Adidas Originals, New Balance, Carhartt şi Veja. Retailerul este prezent prin magazinele sale online în ţările din Europa Centrală şi de Est, dar comercializează produsele sale şi pe pieţele din Europa de Vest prin intermediul unui website global activ în limba engleză. Brandul s-a născut în 2015 în districtul Kazimierz din Cracovia, într-un boutique ce a devenit o destinaţie cult pentru fanii locali ai pantofilor sport şi ai culturii stradale.

    PRM, pe de altă parte, este un concept nou, care este în concordanţă cu tendinţele actuale ale pieţei şi oferă produse streetwear şi fashion de lux. În ciuda stadiului său incipient de dezvoltare, a reuşit deja să atragă multe mărci binecunoscute şi respectate în Europa de Vest, precum Y-3, A.P.C., Marni, A-Cold-Wall, MISBHV şi Rick Owens. Vânzările se fac printr-un website global, iar boutique-ul mărcii este situat în Varşovia.  

    “Suntem foarte încântaţi să ne unim forţele cu un jucător atât de apreciat precum Answear, care a dovedit de mai multe ori că este o companie bine organizată, aşa cum se vede din rezultatele pe care le obţine. Cu o logistică fiabilă şi sisteme excelente de e-commerce, deserveşte clienţii la cel mai înalt nivel. Sunt convins că prin combinarea acestor domenii, împreună cu brandurile unice pe care le-am creat în ultimii ani, acesta va fi un pas important în dezvoltarea noastră şi ne va ajuta să ajungem în top. Avem o echipă ambiţioasă şi creativă, care are know-how-ul potrivit şi ştie să ajungă la clienţii din nişa în care îşi desfăşoară activitatea brandurile noastre, deoarece în multe cazuri este vorba de oameni care au fost întotdeauna interesaţi de streetwear şi sneakers. Prin îmbinarea echipelor noastre, nu numai că ne vom dezvolta în continuare mărcile, dar vom aduce şi valoare adăugată în strategia Answear prin schimbul de experienţă”, a spus Łukasz Lepczynski, fondatorul brandurilor Sneakerstudio şi PRM.

    Answear preia, pe lângă magazinle online şi offline ale Sneakerstudio şi PRM, şi contractele de brand şi echipele de vânzări şi marketing ale celor două businessuri din cadrul Fashion Trends Group Sp. z. o.o.

    “Ştim că această companie a avut o mulţime de provocări în ultimul timp, tipice companiilor de scară mai mică care operează în medii atât de imprevizibile ca acestea din ultimele luni, dar a reuşit să supravieţuiască acestei perioade şi suntem încrezători că prin sprijinul nostru, proiectul va avea succes în următorii ani. Desigur, în această etapă nu dorim să dezvăluim prea multe detalii despre planurile noastre de dezvoltare, dar putem spune că vedem mult potenţial în această categorie de produse şi în pieţele în care activează Answear în prezent, precum şi multe sinergii în produsele şi zonele operaţionale ale ambelor businessuri. Dorim să dezvoltăm în continuare mărcile achiziţionate, folosind soluţiile de e-commerce şi logistica dezvoltate de Answear. Intrarea în acest segment, care generează de obicei AOV mai mare şi, în acelaşi timp, menţinerea calităţii şi a costurilor unitare mai mici ale operaţiunilor datorită amplorii pe care Answear a atins-o deja, creează un potenţial de a obţine o bună rentabilitate a vânzărilor în magazine noi şi de a ajunge la noi grupuri de clienţi”, a adăugat Krzysztof Bajołek, CEO Answear.

     

  • STUDIU EXTINS Cine sunt campioni la empatia cognitivă: bărbaţii sau femeile?

    Empatia este o calitate importantă, deoarece guvernează modul în care oamenii interacţionează social şi are un impact asupra modului în care se dezvoltă relaţiile lor personale.

    Este, totodată, şi un soft skill vital în relaţiile de muncă. „Empatia cognitivă” este diferită de „empatia afectivă/ emoţională”.

    Indiferent de locul în care trăiesc în lume, indiferent de influenţele lor culturale sau familiale, în general, femeile sunt mai bune decât bărbaţii la empatizarea cu alte persoane, potrivit unui studiu publicat luni în revista PNAS.

    Cercetătorii de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie au declarat că studiul de acest gen este cel mai extins de până şi analizează o anumită formă de empatie – ceea ce oamenii de ştiinţă numesc „teoria minţii” sau „empatie cognitivă”.

    Pe scurt, empatia cognitivă este atunci când o persoană este capabilă din punct de vedere intelectual să înţeleagă ce gândeşte sau simte o altă persoană şi este chiar capabilă să folosească aceste cunoştinţe pentru a prezice modul în care persoana respectivă va acţiona sau se va simţi în viitor. Astfel, dacă, de exemplu, o persoană vă spune că a avut o perioadă neplăcută cu familia în timpul vacanţei, o persoană cu empatie cognitivă va înţelege cum se simte acea perioadă neplăcută, punându-se în mod intelectual în locul celeilalte persoane, ca să spunem aşa.

    Acest tip de empatie este diferită de empatia afectivă – sau emoţională – atunci când o persoană simte emoţiile alteia şi răspunde cu o reacţie sau o emoţie adecvată. De exemplu, dacă cineva plânge din cauza unei relaţii destrămate, o persoană cu empatie emoţională ar începe să se simtă şi ea tristă şi, ca urmare, ar simţi compasiune pentru acea persoană.

    Ce arată studiul pe 306.000 de persoane din 57 de ţări

    Pentru a realiza acest nou studiu, cercetătorii au folosit un test diferit – ceva numit „Reading the Mind in the Eyes Test”, sau pe scurt „Eyes Test”. Acesta ajută la măsurarea abilităţii unei persoane de a recunoaşte starea mentală sau emoţiile unei alte persoane.

    Testul le cere participanţilor să se uite la fotografii ale zonei din jurul ochilor unei persoane. Persoana face un anumit tip de expresie facială, iar participantul la studiu trebuie să identifice ce gândeşte sau ce simte acea persoană dintr-un set de posibilităţi. Oamenii de ştiinţă vor folosi adesea acest test pentru a ajuta la determinarea dacă cineva are probleme mentale sau cognitive. Cercetările anterioare au arătat că persoanele cu autism, de exemplu, obţin adesea scoruri mai mici la aceste teste; la fel şi persoanele cu demenţă şi persoanele cu tulburări de alimentaţie, printre altele.

    Pentru a vedea dacă există diferenţe culturale care au avut un impact asupra scorurilor de empatie, au fost colectate date de la echipe din întreaga lume. Autorii studiului au lucrat, în cadrul cercetării, la Universitatea Cambridge şi la Universitatea Harvard din Statele Unite, la Universitatea Bar-Ilan şi la Universitatea Haifa din Israel, precum şi în Italia, la IMT School for Advanced Studies Lucca.

    Combinând rezultatele lor cu eşantioane mari de pe diferite platforme online, autorii studiului au reuşit să strângă rezultate de la aproape 306.000 de persoane din 57 de ţări, printre care Argentina, Croaţia, Egipt, India, Japonia şi Norvegia.

    În 36 de ţări, femeile au obţinut, în medie, scoruri semnificativ mai mari decât bărbaţii în ceea ce priveşte empatia cognitivă. În 21 dintre ţări, scorurile femeilor şi bărbaţilor au fost similare. Nu a existat nici măcar o singură ţară în care bărbaţii să fi obţinut scoruri mai bune, în medie, decât femeile. Rezultatele s-au menţinut în opt limbi şi au fost consecvente pe tot parcursul vieţii, de la persoane cu vârste cuprinse între 16 şi 70 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Cutremurul din imobiliare se extinde: Una dintre cele mai mai puternice pieţe de real estate se prăbuşeşte şi pune în pericol economia

    Preţurile imobiliarelor suedeze şi-au accentuat declinul în noiembrie, în timp ce ratele mai mari slăbesc o piaţă de real-estate care deja a înregistrat una dintre cele mai slabe evoluţii din rândul ţărilor dezvoltate. Ceea ce se întâmplă în prezent în Suedia, sporeşte îngrijorările privind încetinira consumului şi chiar apariţia unor probleme pentru economia suedeză.

    Preţul caselor a scăzut cu 3%, peste declinul din octombrie în timp apartamentele au scăzut cu 1%, potrivit datelor publicate joi de organizaţia imobiliară suedeză Svensk Maklarstatistik.

    Piaţa de real-estate din Suedia s-a numărat în 2021 printre cele mai efervescente pieţe din lume, alimentată fiind din spate de credite ieftine şi de o ofertă insuficientă. Cu toate acestea, situaţia s-a schimbat rapid şi drastic în doar un an, pentru că banca centrală a ţării a lansat majorări semnificative ale ratei dobânzii de referinţă, până la 2,5% în octombrie, semnalând de asemenea că noi creşteri sunt pe drum.

    Dintre sub-sectoarele economiei suedeze, imobiliarele au fost indicate ca fiind un unul dintre cele mai puţin preferate active din perspectiva ratingurilor de credit.

    Conform datelor publicate de Svensk Maklarstatistik, de la începutul anului şi până în prezent, preţurile caselor au scăzut cu 13%, iar cele ale apartamentelor cu 12%, însă durerea pentru piaţa suedeză este departe de a se fi terminat.

    Prognozele indică o prăbuşire a pieţei cu până la 20%.

    Riksbank, banca centrală a Suediei, este de părere că real esatate-ul reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa stabilităţii financiare a ţării şi a îndemnat băncile să fie mai reţinute atunci când vine vorba de acordarea creditelor, afirmând că riscul apariţiei unui val de credite neperformante a crescut puternic.

     

  • China îşi extinde controlul asupra viitorului economiei europene. Ce impact au acţiunile Beijingului asupra vieţilor europenilor

    De la finanţarea războiului din Ucraina la o uriaşă fabrică de baterii în Ungaria, China îşi extinde controlul asupra vieţilor europenilor şi viitorului economiei europene.

    Al treilea mandat al preşedintelui chinez Xi Jinping i-a adus acestuia un control fără pre­cedent în Partidul Comunist, iar prin politica COVID Zero, liderul Chinei a arătat că este capabil de control în vieţile a milioane şi milioane de oameni, transmite ZF.

    Dar în acelaşi timp China lui Xi şi-a extins influenţa în ţări şi sectoare economice care pot influenţa vieţile a milioane şi milioane de oameni din alte părţi ale lumii, inclusiv din Europa. Pentru ca a doua economie a lumii să devină o superputere care să poată rivaliza cu SUA, Xi are nevoie de cât mai mult control.

    Cheltuielile Chinei pe energia rusească au crescut de la începutul războiului pornit de Rusia contra Ucrainei, adică de la finalul lunii februarie, la aproape 60 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg. Anul trecut, aceste importuri s-au situat la 35 de miliarde de dolari. Spre comparaţie, importurile Uniunii Europene de energie rusească au fost în 2021 de 99 miliarde euro.

    Statele europene, cu câteva excepţii, şi-au diminuat importurile de gaze, petrol şi cărbune din Rusia, cu ţinta de a le reduce la zero, pentru a nu mai finanţa efortul de război al Moscovei. Invazia a oferit Europei prilejul de a se gândi serios la dependenţa ei de Rusia şi de a-şi rezolva această problemă.

    Dar rapid China ia locul statelor europene în poziţia de cel mai mare importator de energie rusească. Acest lucru nu înseamnă că China devine ea însăşi depen­dentă de petrolul şi gazele ruseşti. Din contră, pentru că după invazie şi-a pierdut o bună parte din clienţi, Rusia devine dependentă de banii Chinei. Iar Beijingul se transformă astfel în finanţatorul Moscovei, ale cărei decizii au adus asupra Europei o criză a energiei şi a costului vieţii.

    Nu doar importurile de energie rusească au crescut. Cele de cupru s-au majorat cu 75%, cele de nichel cu 40%, cele de aluminiu au urcat de şapte ori, cele de aur s-au dublat, iar cele de grâu au crescut de 1,6 ori. Una din temerile din Rusia faţă de China este că aceasta va invada sudul ţării pentru a pune stăpânire pe vastele resurse naturale ruseşti. Beijingul profită în schimb de situaţie şi primeşte ceea ce Rusia îi dă de bunăvoie.

    Foamea de energie a Chinei nu se rezumă doar la Rusia. După începerea războiului din Ucraina, concurenţa pentru gaze naturale lichefiate (GNL) s-a înteţit, Europa şi Germania în special având nevoie de cantităţi imense de gaze pentru a le înlocui pe cele ruseşti. Uriaşa companie de petrol şi gaze a Chinei Sinopec tocmai a semnat un contract pe 27 de ani pentru cumpărarea de GNL de la QatarEnergy. Ca durată în timp, acordul este cel mai mare de până acum. Contractele pe termen lung pentru gaze lichefiate au ajuns la mare căutare din partea cumpărătorilor după ce volatilitatea s-a accentuat, notează Reuters.

    Qatar este cel mai mare exportator de GNL din lume şi cel mai probabil va primi investiţii masive chineze pentru dezvoltarea industriei de profil, unde vor intra şi companii de stat chineze. Japonia a avertizat că piaţa pentru contractele de GNL pe termen lung este blocată până cel puţin în 2026.

    Luna trecută, China şi Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume, s-au angajat să-şi întărească cooperarea în domeniul energiei. Parteneriatul strategic, centrat pe Sinopec şi pe colosul saudit Aramco, vine natural după ce Arabia Saudită a devenit anul acesta cea mai mare destinaţie pentru investiţiile pe care China le face în cadrul Iniţiativei Belt and Road, proiectul de suflet al lui Xi prin care liderul chinez extinde influenţa ţării sale în lume prin construirea de relaţii comerciale şi infrastructură.

    Tot pentru extinderea noului Drum al Mătăsii (Belt and Road), una dintre cele mai mari companii de transport maritime din lume, Cosco (din China), şi-a cumpărat dreptul de a controla cel mai mare port de mărfuri al Greciei, Pireu. De asemenea, Cosco a cumpărat recent o participaţie semnificativă la un terminal al portului german Hamburg.

    Dar cele mai mari investiţii, sau achiziţii, ale Chinei în Europa nu vizează transportul de marfă, ci industria auto – 31% din total în perioada 2018-2021. Sectorul ocupă primul loc încă din 2008.

    Noutatea ultimilor patru ani este că companiile chineze şi-au reorientat interesul spre industria alimentară europeană, care între 2018 şi 2021 a primit 14% din investiţiile totale în regiune şi a urcat pe locul doi.

    China are puterea de a influenţa pieţele doar prin forţa cererii, ceea ce se întâmplă deja, de exemplu, pe piaţa internaţională a alimentelor.

    În Europa, influenţa creşte şi prin producţie în sectoare strategice, unul fiind cel al fabricării şi asamblării de baterii. Acestea sunt vitale pentru dezvoltarea electromobilităţii şi înverzirii economiilor. Luna aceasta, o companie chineză, Aviation Lithium Battery Technology, a anunţat că va construi o uzină de baterii în Portugalia până în 2025. Portugalia are singura mină de litiu funcţională din Europa. China domină în exportul de litiu şi alte metale rare vitale pentru producţia de baterii.

    În septembrie, un alt producător de baterii din China, SVOLT, a anunţat că va construi o a doua fabrică în Germania. Şi CATL, tot din China şi cel mai mare producător de baterii cu litiu din lume, are o uzină în Germania, centrul industriei auto europene. În august, aceeaşi companie a anunţat extinderea în Europa printr-o altă fabrică, în Ungaria (o investiţie de 7,3 miliarde euro), devenit un satelit al industriei auto germane.

  • După un sfert de secol de activitate în Bucureşti, Jerry’s Pizza s-a extins la Cluj

    În anul aniversării a 25 de ani de activitate, operatorul de delivery şi take-away Jerry’s Pizza a inaugurat cel de-al 25 magazin, în urma unei investiţii de aproximativ 200.000 de euro. 

    Primul magazin din Cluj-Napoca este situat pe Bd. Nicolae Titulescu nr. 2 şi are o echipă formată din 25 de angajaţi. O parte a echipei a fost instruită în ultimele 6 luni în magazine din Bucureşti, dar cea mai mare parte a angajaţilor vor beneficia de training local, alături de o echipă venită în Cluj special pentru acest scop, spun reprezentanţii companiei într-un comunicat de presă. Mai mult de jumătate din personal este reprezentat de echipa de livrare, care are la dispoziţie şi o flotă proprie de 10 vehicule. 

    „Clujul este un oraş important pentru noi şi reprezintă o adevărată provocare, atât prin prisma unei noi pieţe de desfacere, dar mai ales din punct de vedere logistic şi al costurilor. Având in vedere că lucrăm cu produse şi ingrediente proaspete şi sensibile, cum este aluatul pentru pizza, trebuie sa ne asigurăm că livrarea acestora de la laboratorul de producţie din Bucureşti este făcută la timp şi in siguranţă.  În Cluj exista un potenţial mare de dezvoltare a segmentelor de delivery şi take-away, segmente care reprezintă esenţa businessului nostru, cu peste 95% din totalul activităţii noastre. Clujul face parte din strategia de dezvoltare pe termen lung a companiei în dorinţa noastră de a livra „Gustul care se ştie dintr-o felie” la uşa cât mai multor consumatori din România”, a declarat Jerry Dauteuil, General Manager Jerry’s Pizza.

    Jerry’s Pizza este prima companie care a adus în 1997, în România, pizza în stil american, tip New York Style, cu blat întins manual, pe mălai, dar şi sistemul „make your own pizza” în care clientul îşi poate alege combinaţia preferată de toppinguri. 


     

  • Lista de medicamente gratuite şi compensate, extinsă începând cu data de 1 decembrie 2022

    La solicitarea Ministerului Sănătăţii, Guvernul a aprobat miercuri proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate.

    Actualizarea listei de medicamente gratuite şi compensate prevede introducerea unui număr de 21 molecule noi destinate pacienţilor cu afecţiuni oncologice, Parkinson, insuficienţă cardiacă, boli endocrine şi metabolice, afecţiuni pulmonare cronice, angioedem ereditar şi amiotrofie spinală musculară.

    Cele mai multe medicamente nou introduse în listă, respectiv 8, sunt destinate pacienţilor cu afecţiuni oncologice.

    Această actualizare a listei, a treia în acest an, se înscrie în cadrul politicii actuale susţinute de Ministerul Sănătăţii de creştere a accesului mai rapid la medicamente inovative.

    Actualizarea listei de medicamente compensate şi gratuite intră în vigoare de la 1 decembrie 2022.

  • FAN Courier investeşte peste 10 de milioane de euro în extinderea reţelei de lockere la nivel national şi estimează că aceasta va atinge 1.000 de unităţi în prima jumătate a anului viitor

    FAN Courier, liderul pieţei de curierat din România, investeşte peste 10 milioane de euro pentru a dezvolta la nivel naţional reţeaua de lockere prin intermediul cărora clientul final nu va mai depinde de programul zilnic al curierului.

    Oficialii companiei spun că primele 220 de lockere au fost deja instalate în mai multe oraşe din ţară, urmând ca până la finalul anului reţeaua să se dubleze.

    Planul de extindere prevede ca la jumătatea anului viitor să fie instalate în ţară 1.000 de unităţi.

    ”Ne dorim ca, până la finalul anului, să instalăm 400 de lockere FANbox în ţară, iar până în vara anului 2023, reţeaua să beneficieze de cel puţin 1.000 de unităţi. Investiţia totală pentru această etapă (primele 1.000 de lockere) este de peste 10 milioane de euro şi cuprinde achiziţia lockerelor, sistemelor de monitorizare, dezvoltarea de noi softuri şi aplicaţii şi toate echipamentele adiţionale”, spune Adrian Mihai, CEO şi cofondator FAN Courier.

    Primele lockere FANbox au fost instalate în Bucureşti şi judeţul Ilfov, Constanţa, Mangalia, Eforie Nord, Năvodari, Cluj-Napoca, Braşov, Arad şi Timişoara iar în săptămânile viitoare, urmează Sibiu, Piteşti şi Iaşi.

    Lockerele FANbox îndeplinesc două funcţii concomitent, respectiv pe cea de drop-off – clienţii care doresc să expedieze un colet, dar nu au timp să aştepte curierul, pot depune expediţia într-un locker, de unde va fi preluat de curier şi predat la o adresă sau într-un alt locker FANbox şi cea de pick-up – clienţii care fac cumpărături online pot alege să ridice comanda de la FANbox, după ce selectează lockerul dintr-o listă sau de pe o hartă care apare pe website-ul magazinului online.

    ”Sistemul de lockere FANbox este o soluţie ce oferă posibilitatea de a trimite expediţii şi în afara programului de lucru al angajaţilor şi de a ridica trimiterile independent de programul de lucru al curierului”, explică Adrian Mihai.

    Potrivit acestuia, lockerele FANbox se vor regăsi în toate oraşele reşedinţă de judeţ, precum şi în oraşe mai mici şi în mediul rural, adică în toate locurile de interes pentru clienţi. Intenţia FAN Courier este ca, în câţiva ani, să facă serviciul disponibil pentru toţi locuitorii ţării.

     

  • Cancelarul germanl Scholz face apel pentru o Uniune Europeană mai mare. “O Uniune Europeană cu 27, 30, 36 de state, cu peste 500 de milioane de cetăţeni liberi şi egali, îşi poate exercita greutatea şi mai puternic în lume”

    Cancelarul german Olaf Scholz a cerut sâmbătă o Uniune Europeană extinsă, spunând la o adunare a social-democraţilor europeni că aceasta ar putea astfel să-şi exercite mai bine influenţa în afacerile globale, scrie Reuters.

    De la preluarea mandatului, Scholz a făcut din extinderea Uniunii Europene pentru a include Balcanii şi alte naţiuni un element important al politicii sale externe. Acest lucru a devenit şi mai urgent de la invazia Rusiei în Ucraina, care a devenit candidat la aderarea la UE la începutul acestei veri.

    “O Uniune Europeană cu 27, 30, 36 de state, cu peste 500 de milioane de cetăţeni liberi şi egali, îşi poate exercita greutatea şi mai puternic în lume”, a declarat Scholz la congres.

    UE are în prezent 27 de membri.

    “Mă angajez în favoarea extinderii UE. Faptul că UE continuă să se extindă spre est este un câştig pentru noi toţi”, a spus el.

  • ​Sameday, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa de curierat, se extinde pe piaţa din Bulgaria, unde va instala începând cu luna noiembrie easybox-uri

    Sameday, al doilea jucător din piaţa de curierat locală, îşi extinde activitatea şi în Bulgaria, după ce în 2020 a intrat pe piaţa din Ungaria. Compania de curierat va instala în Bulgaria primele lockere începând cu luna octombrie, iar până la sfârşitul anului îşi propune să atingă un număr 250 de easybox-uri în ţara vecină.

    „Evoluţia easybox în piaţa din România în cei patru ani trecuţi de la inaugurarea primului locker îmi dă încredere în decizia pe care am luat-o privind lansarea operaţiunilor noastre în Bulgaria. Dintr-un serviciu necunoscut am reuşit să transformăm easybox într-un standard pentru industria de curierat locală şi pentru e-commerce. Am convingerea că gradul de tehnologizare al serviciului şi beneficiile nete pe care le aduce clienţilor noştri vor genera acelaşi efect pozitiv şi în piaţa din Bulgaria”, spune Lucian Baltaru, fondator şi CEO Sameday.

    Sameday a depăşit pragul de 4.000 de easybox-uri active în România, Ungaria şi Bulgaria, dintre care 3.500 de lockere se află pe piaţa locală, iar 700 în ţările vecine. Astfel, Sameday are cea mai extinsă reţea de astfel de lockere din Europa de Sud-Est.

    Compania de curierat românească a încheiat deja parteneriate cu principalii retaileri din Bulgaria, care vor găzdui automatele de livrare Sameday. Compania a investit în închirierea şi automatizarea unui centru logistic local la Sofia, în soluţii software şi vrea să încheie anul cu 250 easybox-uri active în Bulgaria.

    Conform unui studiu realizat de Sameday în luna aprilie a acestui an, 67% dintre consumatori aleg magazinul online în funcţie de existenţa serviciului de livrare prin easybox. Acest tip de livrare are o creştere semnificativă în ultimii ani, iar românii încep să prefere din ce în ce mai mult livrarea la easybox.

    Reţeaua easybox  se află în 333 de localităţi, dintre care 190 de oraşe, astfel lockerele Sameday acoperă 72% din mediul urban.

     

     ​​
  • Bere, legume şi pâine: criza energiei se extinde în Europa dincolo de utilităţi şi industrii mari consumatoare de energie

    Producătorul belgian al berii Delirium Tremens se confruntă cu un risc real de a-şi opri producţia pentru prima dată în mai mult de un secol în condiţiile în care criza energiei din Europa creează efecte neaşteptate la nivelul întregii regiuni, scrie Bloomberg.

    De la roşiile nemţeşti la pâinea suedeză, presiunea Rusiei asupra livrărilor de gaze începe să afecteze sectoare dincolo de cel al com­panii­lor de utilităţi şi industriilor cu un consum ridicat de energie. Impactul asupra livrărilor de alimente şi bău­turi se va intensifica probabil odată ce temperaturile vor scădea, iar gos­podăriile vor avea nevoie de încăl­zire, obligând companiile şi consu­ma­torii să ia decizii dificile.

    Producătorul de bere Huyghe, din satul belgian Melle, se gândeşte să-şi închidă producţia după ce pre­ţurile dioxidului de carbon lichid au crescut de 13 ori.

    Huyghe nu este singurul produ­că­tor de bere în această situaţie. Carlsberg a anunţat că ar putea fi nevoit să-şi reducă semnificativ producţia în Polonia din cauza unui deficit de CO2. Şi alţi producători belgieni de bere suferă, iar temerile privind o posibilă extindere a crizei sunt în creştere.

    Pentru Wittenberg Gemuese GmbH, perturbarea producţiei de amoniat provocată de criza gazelor a însemnat de asemenea o pierdere de căldură şi apă fierbinte necesare pentru operarea serelor sale. Produ­că­torul german de roşii, căpşune şi ardei este afectat de decizia celui mai mare producător de amoniu al Germaniei, SKW Piesteritz, de a-şi opri producţia.

    Culturile care necesită încălzire intensivă, cum ar fi castraveţii, roşiile şi salata, sunt afectate în cel mai direct mod, notează Financial Times. Însă criza energiei afectează lanţul de aprovizionare cu alimente al Europei la scară mai extinsă, cu brutăriile, producătorii de lactate, cei de sfeclă de zahăr şi măsline, întâmpinând de asemenea probleme în a-şi plăti facturile.

    În Olanda, care reprezintă aproape o cincime din exporturile de roşii la nivel mondial, multe sere se închid. La fel se întâmplă şi în Suedia şi Danemarca.

    În Italia, aproximativ o treime din fermieri operează în pierdere.

    În Suedia, Pagen, una dintre cele mai mari brutării ale ţării, s-a alăturat altor producători de alimente pentru a avertiza cu privire la riscurile create la nivelul aprovizionării cu alimente de criza energetică, scrie Bloomberg.

    Din Belgia, premierul Alexander De Croo a avertizat că economia Europei riscă o „oprire totală“ de pe urma unui efect de domino provocat de criza energiei.