Tag: eveniment

  • Un deputat PSD susţine REPETAREA referendumului pentru redefinirea familiei. Cu ce eveniment important l-ar cupla

    „Din punctul meu de vedere, acest referendum se poate repeta şi ar fi în ordine. Da, aş susţine să se repete acest referendum odată cu europarlamentarele”, a declarat, luni, la Parlament, deputatul PSD Elvira Şarapatin.

    Deputatul social-democrat a spus că i se pare „de neînţeles” rezultatul înregistrat la referendum şi că PSD poartă o parte din vină.

    „E de neînţeles oarecum. Nu îmi explic acest fenomen. Publicitatea agresivă făcută de cei de la USR şi mai mulţi să ştiţi că a prins în rândul populaţiei. Şi noi suntem vinovaţi, ceilalţi, nu a fost destul de bine…noi nu prea am făcut multă campanie de informare. Păi de ce? Pentru că, din punct de vedere politic, ni s-a interzis aşa ceva. Nu ni s-a interzis, m-am exprimat eu greşit, dar nu trebuia să ne asumăm politic şi atunci timpul nostru, al parlamentarilor, a fost foarte scurt pentru aşa ceva, eu personal am fost şi am informat atât cât mi-a permis timpul (…) Trebuia să ne asumăm nu politic, dar să ne asumăm o campanie foarte puternică de informare şi noi membrii de partid”, a declarat Şarapatin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Referendumul pentru familie: Cum se poziţionează politicienii faţă de evenimentul din weekend

    Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi, pe 6 şi 7 octombrie, la referendumul naţional pentru redefinirea familiei. Majoritatea liderilor partidelor parlamentare şi-au anunţat intenţia referitoare la acest referendum.

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat duminică seara, într-o emisiune televizată, că va vota la referendum pentru familia tradiţională deoarece a fost educat „ortodox, la ţară”.

    „Dacă mă întrebaţi ce fac eu, merg la referendum şi educaţie mea ortodoxă, educaţia mea de copil crescut la sat, la ţară, înconjurat de familia tradiţională, mă face să spun <Da> cu toată hotărârea la acest referendum, pentru că aşa văd eu societatea românească, continutatea acestui popor”, a afirmat Dragnea la România TV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis: La capitolul reprezentarea femeilor în sectorul digital, ţara noastră se află pe locul doi

    “Digitalizarea, inovarea tehnologică şi asigurarea unei dezvoltări durabile reprezintă bazele economiei viitorului, iar evenimentul organizat astăzi, la Bucureşti, în marja Summitului «Iniţiativa celor Trei Mări», demonstrează că România este puternic ancorată în direcţia creşterii substanţiale a sectorului digital. Forumul Internaţional România Digitală este un proiect pe care l-am susţinut încă de la momentul lansării, în 2016, iar tema celei de-a treia ediţii, «Women leadership in Industry 4.0», este una nu doar actuală, dar şi extrem de importantă. Vorbim, în primul rând, despre impactul major pe care digitalizarea îl are asupra economiei şi societăţii, dezvoltarea României de mâine fiind indisolubil legată de valorificarea oportunităţilor de pe piaţa digitală, iar în al doilea rând, avem în vedere respectarea principiului egalităţii de gen în acest domeniu”, se arată în mesajul preşedintelui Iohannis, transmis prin consilierul prezidenţial Andrei Muraru, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis, luni MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AMCHAM România: Parteneriatul Strategic SUA – România reprezintă un cadru favorabil pentru intensificarea relaţiilor bilaterale în plan economic

    “România este un partener şi aliat valoros pentru Statele Unite, şi colaborarea excelentă de care ne bucurăm în plan politic şi diplomatic se reflectă în creşterea investiţiilor americane în România. O prezenţă şi mai mare a companiilor americane în România este întotdeauna binevenită, şi, în acest sens, misiunea noastră, alături de parteneri precum AmCham, continuă să promoveze nevoia unui climat de afaceri stabil şi predictibil” a declarat Ambasadorul SUA Hans Klemm.

    “O agenda ambiţioasă pentru relaţiile bilaterale în plan economic a fost una prin priorităţile mandatelor noastre ca Ambasadori, şi în continuare este nevoie de eforturi susţinute de promovare a oportunităţilor de investiţii pe care Romania le oferă. Astfel de iniţiative, deopotrivă publice şi private, trebuie să includă pe de o parte o mai bună comunicare cu investitorii americani, şi pe de altă parte, instrumente de facilitare a unui acces direct al antreprenorilor români pe piaţa americană” a declarat Ambasadorul României în SUA, George Maior.

    Şefii celor două misiuni diplomatice au reafirmat angajamentul reciproc pe care SUA şi România îl demonstrează prin acţiuni ce susţin obiectivele agendei şi colaborării transatlantice.

    AmCham Romania, împreună cu organizaţiile partenere din cadrul reţelei AmChams in Europe promoveză dezvoltarea relaţiilor economice transatlantice şi susţine eforturile României de a avea o contribuţie mai ridicată în dinamica schimburilor economice dintre cele mai importante blocuri comerciale la nivel global.


     

  • Nunta fiului lui Dragnea | Sute de politicieni au fost invitaţi, iar mii de protestatari şi-au anunţat intenţia de a participa la eveniment

    Încă de când au apărut toate detaliile nunţii fiului liderului PSD, protestatarii s-au mobilizat şi au creat un eveniment pe Facebook prin care invită cetăţenii să manifesteze în faţa Bisericii Sfântul Elefterie din Capitală, unde va avea loc cununia religioasă. Aproape aproape 5.000 de oameni şi-au exprimat interesul, pe pagina evenimentului, de a participa la acest protest.

    Aceste mii de oameni intenţionează să scandeze mesaje împotriva liderilor PSD-ALDE prezenţi la eveniment, iar din lista invitaţilor nu vor lipsi: fostul ministru al Educaţiei, Liviu Pop, preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu, Codrin Ştefănescu, Daniel Chiţoiu, miniştrii, primarii municipiilor reşedinţă de judeţ, liderii organizaţiilor din judeţe.

    Invitaţia de nuntă trimisă invitaţilor arată că duminică, la ora 17:30, va avea loc cununia religioasă la Biserica Sfântul Elefterie, iar petrecerea va începe mai târziu, la 19:30, la Palatul Snagov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum vrea această tânară să facă milioane de euro din lipsa de inspiraţie a românilor

    Cadourile inutile, nedorite sau nepotrivite nu sunt, cu siguranţă, un lucru necunoscut pentru oricare dintre noi. La fel de bine, cel puţin o dată în viaţă ne-am confruntat cu dificultăţi în alegerea celUi mai potrivit cadou pentru o ocazie sau altA. Plecând de la această idee, s-a lansat platforma GiftShare.ro, care îşi propune să elimine riscul cadourilor neinspirate sau inutile. Conform previziunilor, până la finalul lui 2019, Românii ar urma să îşi cumpere cadouri de 5 milioane de euro prin GiftShare.ro.

    Alegerea celei mai potrivite soluţii pentru a face o surpriză frumoasă celor dragi, indiferent că vorbim de zile de naştere sau alte evenimente, cum sunt aniversări, petreceri de casă nouă, cununii, petreceri cu ocazia venirii pe lume a unui nou membru al familiei sau orice tip de ocazie specială, se poate dovedi, de acum, un lucru care să nu mai dea numeroase bătăi de cap. „Platforma dă ocazia celor cărora le sunt oferite cadourile să aleagă exact ceea ce îşi doresc – produse, servicii sau experienţe“, declară Adina Carapencea, cofondatoare a GiftShare. Tot ea explică mecanismul concret: oricine poate crea, în doar câteva minute, un eveniment prin care anunţă ce anume sărbătoreşte. Pe această pagină poate să adauge o fotografie şi un mesaj pentru cei care vor să contribuie la cadou, iar apoi îi poate anunţa despre eveniment.

    „Astfel, ei pot participa cu bani exact pentru cadoul pe care sărbătoritul şi-l doreşte, direct pe platforma GiftShare.ro. Plata cu cardul se face rapid şi sigur, fără niciun cost suplimentar, la fel ca în cazul oricărei achiziţii dintr-un magazin online. Apoi, cei care au ales să primească un cadou prin GiftShare au posibilitatea să transforme banii strânşi în vouchere cadou de la magazinele partenere şi să-şi aleagă cadoul dorit sau chiar să doneze suma strânsă drept cadou unei cauze sociale în care cred, fără niciun cost”, spune Adina Carapencea.

    Aproape 25% dintre români ar prefera, în loc de cadouri, să primească bani, iar aproximativ 22% spun că s-ar bucura să primească şi unul sau mai multe vouchere la diverse magazine, pentru a avea posibilitatea să-şi aleagă singuri cadoul, arată un studiu derulat de GiftShare. În plus, 18% dintre respondenţii studiului declară că şi-ar dori să primească un singur cadou, mai consistent. „Acum, acest lucru este posibil pentru că un grup mai larg, care poate include familia, prietenii şi colegii, de pildă, poate participa la bugetul alocat pentru un dar anume”, explică reprezentanta GiftShare. În prezent, 59% dintre respondenţii studiului afirmă că primesc, atunci când sărbătoresc un moment special, între două şi cinci cadouri, iar 14% primesc între cinci şi zece cadouri. Doar 22% spun că primesc de obicei un singur cadou, dar consistent, din partea unui întreg grup.

    Site-ul oferă o gamă variată de idei de cadouri, de la vacanţe, gadgeturi sau produse pentru bebeluşi şi copii şi până la experienţe de petrecere a timpului liber sau momente de relaxare. Printre magazinele partenere se numără, în prezent, iStyle, Tudor Tailor, Happy Tour, Il Passo, Cărtureşti, Miss Grey, The 5th Element sau Baby Needs, listă care este extinsă permanent, ca parte a strategiei GiftShare de a oferi utilizatorilor o gamă cât mai largă de opţiuni în a-şi alege cadoul dorit.

    Conform aceluiaşi studiu, 44,7% din cadourile care nu sunt folositoare sau pe placul celor care le primesc sunt dăruite altora, chiar dacă aceştia nu se bucură de ele, atunci când se iveşte ocazia, circa 2,9% dintre respondenţi afirmă că le donează unor organizaţii caritabile, iar 1,3% spun că pur şi simplu le aruncă. Totuşi, aproape 49% dintre darurile neinspirate sunt păstrate de cei care le primesc.

    În ceea ce priveşte tipurile de cadouri primite cu ocazia unui moment special, participanţii la studiul GiftShare afirmă că în cele mai multe cazuri primesc haine şi încălţăminte (47%), produse de beauty sau înfrumuseţare (33%), bijuterii şi accesorii (21%), bani cash (19%) sau produse pentru casă (15%).

    Întrebaţi despre motivele pentru care nu primesc cadourile potrivite, 47,7% dintre respondenţi consideră că aceia care le dăruiesc fac alegeri fără să fie interesaţi de ceea ce doresc; aproape o treime (32,8%) afirmă că le este greu să spună ce anume îşi doresc pentru că le este teamă să nu coste mai mult decât ceea ce şi-au propus cei dragi să cheltuiască pentru cadou. Restul (aproape 9%) nu ştiu cum să comunice că îşi doresc un cadou mai consistent pe care ar putea să îl cumpere, în comun, un grup mai mare de apropiaţi. Cât priveşte valoarea pe care o au, în medie, cadourile primite de respondenţii sondajului GiftShare, 38% apreciază că fiecare dar costă sub 100 de lei, iar 47% cred că fiecare cadou costă între 100 şi 250 de lei. Mai puţin de 1% dintre participanţii la studiu declară că primesc cadouri cu valoare de peste 1.000 de lei, fiind vorba, de regulă, despre un dar primit din partea unui grup. În plus, întrebaţi cât consideră că ar trebui să cheltuiască cineva pentru cadoul pe care îl oferă cu prilejul unui moment special, cei mai mulţi (61%) au răspuns „fiecare cât poate, gestul contează.“

    Bugetul de investiţii GiftShare.ro se ridică, în primul an de funcţionare, la aproximativ 60.000 de euro, bani folosiţi pentru dezvoltarea platformei şi promovare. „Pentru a oferi o experienţă cât mai plăcută utilizatorilor, vom lucra în continuare la dezvoltarea unor funcţionalităţi noi în cadrul platformei, ceea ce ar putea dubla investiţia.“ Adina Carapencea mai spune că GiftShare pune gratuit la dispoziţie platforma celor care aleg să fie responsabili social şi să se implice activ în comunitate pentru a crea o lume mai bună. „Astfel, prin intermediul platformei pot fi strânşi bani pentru proiectele ONG-urilor care influenţează în bine comunităţile. De asemenea, bugetul strâns cu ocazia unei zile de naştere, de pildă, poate fi donat celor mai puţin norocoşi“, adaugă reprezentanta GiftShare.

    Despre potenţialul afacerii, antreprenoarea spune că GiftShare îşi propune ca până la finalul anului viitor 1% din populaţia din mediul urban cu vârste cuprinse între 20 şi 40 ani să aibă cel puţin un eveniment în platformă, „fie că vorbim de eveniment de aniversare, cununie, petrecere de casă nouă sau baby shower. Cu o valoare medie de 500 de lei cadou per eveniment, bugetul pentru cadouri cumpărate prin GiftShare din magazinele partenere va depăşi astfel 5 milioane de euro.“

  • Bucharest Street Food Carnival, un eveniment dedicat gurmanzilor, are loc între 6 şi 9 septembrie

    La eveniment vor participa invitaţi speciali din rândul chef-ilor cunoscuţi din gastronomia mondială, precum Elena Arzak şi Edorta Lamo, şi vor avea loc demonstraţii culinare ale celor mai renumiţi bucătari români, precum Adi Hădean, Nico Lontras, Joseph Hadad, Nicolau Tand şi mulţi alţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată una dintre cele mai cunoscute competiţii de tehnologie din lume. Atrage în fiecare an 40.000 de tineri ambiţioşi

    Imagine Cup este una dintre cele mai mari competiţii de tehnologie pentru studenţi din lume, care atrage la start în fiecare an aproape 40.000 de tineri ambiţioşi. Anul acesta, la finala desfăşurată în campusul Microsoft din Redmond, Washington, a participat şi o echipă formată din trei studenţi timişoreni.

    „Ştiţi de ce i se spune lacul Bill?“, întreabă Kathy, o doamnă pe la 50 şi ceva de ani, la finalul celor trei zile de Imagine Cup, delegaţia de jurnalişti internaţionali prezenţi la eveniment, din care făceam şi eu parte. „La începutul companiei, prin anii ‘80, toate lansările aveau loc aici. Şi, la finalul fiecărei prezentări de produs, Bill Gates sărea în lac.“, povesteşte ea.

    Bill Gates nu mai face parte, formal, din familia Microsoft; alte lucruri au rămas la fel, aşa cum este şi competiţia Imagine Cup, ajunsă anul acesta la cea de-a 16-a ediţie.

    Evenimentul organizat de compania care a revoluţionat computerele personale mi-a dat ocazia să înţeleg modul în care generaţiile tinere  indiferent de litera atribuită perioadei în care s-au născut  văd lumea de azi şi ce pot să facă pentru a o îmbunătăţi.

    Una dintre surprizele plăcute de anul acesta a fost prezenţa unei echipe din România, VisionX, formată din trei studenţi de la Universitatea Politehnică din Timişoara. Proiectul timişorenilor constă într-un sistem care detectează anomalii sau boli cu mare acurateţe şi reduce astfel în mod substanţial munca radiologilor. Concret, VisionX analizează radiografiile obişnuite utilizând tehnologii Azure precum Machine Learning sau Azure Functions.

    Ştefan Iarca, Cristian Avramescu şi Bogdan Bogdan au câştigat deja mai multe competiţii de profil, Imagine Cup fiind însă cel mai mare concurs de tehnologie la care au participat până în prezent. „Primul concurs la care am participat a fost Big Idea Challenge, organizat de Microsoft“, povesteşte Ştefan Iarca în interviul acordat exclusiv publicaţiei Business Magazin, în timpul competiţiei. „Apoi am fost la Paris, la Morpheus Cup, un concurs între studenţii români unde am reuşit să câştigăm locul întâi. Am câştigat premiul pentru Best Business la Innovation Labs, competiţia din România, şi am mai fost la câteva concursuri”, descrie el câteva dintre reuşitele de până acum.

    În ceea ce priveşte colaborarea cu Universitatea din Timişoara, aceasta i-a ajutat atât cu transportul la câteva dintre evenimente, cât şi prin mentorat.

    Cei trei sunt colegi din anul I de facultate; s-au strâns încă de atunci şi au început să dezvolte proiecte. „În timp, ne-am unit şi am reuşit să rămânem în aceeaşi formulă până am ajuns să găsim un proiect care să fie câştigător”, a povestit timişoreanul.

    Cei trei au construit o aplicaţie care poate să diagnosticheze în mod automat radiografii pe baza inteligenţei artificiale. „Se uită la radiografie, îţi spune dacă există o anomalie în ea sau nu şi, dacă există, îţi spune exact ce boală o cauzează şi unde e aceasta situată“, explică Ştefan Iarca. El spune că nu a fost o idee pornită de la zero, şi că mai există şi alte proiecte similare: „Ştiam că s-au făcut progrese mari în ceea ce priveşte reţelele neuronale pe detectarea de imagini şi am căutat să dezvoltăm un proiect care să aducă mai mult bine umanităţii. Aşa am ajuns la această idee“.

    Modelul de business e unul bine stabilit, bazat în principal pe vânzarea sistemului către instituţii din sistemul medical. „Începem uşor-uşor, deja avem un partener, colaborăm cu clinici şi am vrea să integrăm astfel sistemul.”

    Şi-au propus să ajungă la cât mai multe colaborări de acest tip pe plan local; ulterior vizează extinderea în Europa, în ţările care au probleme cu numărul de radiologi, precum Germania şi Marea Britanie. „E o parte a modelului de business, de interes pentru noi sunt şi CRO-urile (Clinical Research Organisations – n.red.), ele fac teste clinice pe care noi putem să le automatizăm, dar şi pacientul, care are o radiografie şi poate vrea o a doua opinie pe ea.”

    Proiectele prezente în competiţie au acoperit subiecte extrem de diverse  printre acestea, o metodă de testare a cât de dulce e un ananas fără a preleva o mostră din fruct, realizată de o echipă din Malaezia; perfecţionarea unei aplicaţii pentru cei care nu pot comunica decât prin limbajul semnelor, proiect al unei echipe de moldoveni, precum şi realizarea unui sistem de antrenament pentru pompieri într-un mediu sigur, în realitatea virtuală, al unei echipe din Marea Britanie.

    Mi-a atras atenţia şi Interview Bot, proiect prezentat de o altă echipă britanică: e vorba de un sistem bazat pe inteligenţă artificială ce putea fi folosit de candidaţi pentru a se pregăti în vederea interviurilor de angajare. Mai exact, prin intermediul acestuia, candidaţii primesc imediat un feedback referitor la modul în care au vorbit şi în care şi-au prezentat abilităţile.

    Un eveniment global

    Fiecare echipă înscrisă la începutul anului în competiţie trebuie să treacă printr-o etapă naţională, una regională şi abia ulterior la faza finală găzduită de companie la sediul de lângă Seattle. Din cele 49 de echipe prezente anul acesta la Redmond, juraţii au ales 15 semifinaliste, iar o fază de wild card (locuri acordate suplimentar – n.red.) a desemnat alte trei echipe calificate în penultima fază. Acestea trei au fost alese pe baza voturilor acordate chiar de echipe.

    Cele 18 grupuri calificate în cea de-a doua zi au prezentat proiectele în faţa juriului, iar acesta a desemnat cele trei echipe care au mers în finala desfăşurată în prezenţa lui Satya Nadella în Seattle.

    Pe lângă marele trofeu, în valoare de 100.000 de euro, Microsoft a mai acordat trei premii în valoare de 15.000 de euro, pentru cele mai bune proiecte la categoriile Inteligenţă Artificială, Big Data şi Realitate Mixtă. Câştigătorii au fost desemnaţi SochWare din Nepal (o aplicaţie care ajută fermierii să depisteze boli ale plantelor), Drug Safe din India (soluţie pentru a identifica dacă un medicament e original sau contrafăcut) şi Pengram din Statele Unite (program de realitate virtuală şi augmentată care permite muncitorilor din diferite industrii să experimenteze condiţiile de muncă).

    La final au urcat pe scenă Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, şi Chloe Kim, cea care a câştigat la doar 17 ani medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Phenian.

    Finala a fost una cât se poate de disputată, juraţii fiind alţii decât cei prezenţi la celelalte faze ale competiţiei. Toate cele trei echipe au avut câte trei minute pentru a prezenta proiectul şi au răspuns, apoi, la câte o întrebare din partea fiecărui jurat. Deşi proteza celor de la SmartArm  pe care am văzut-o în funcţiune în primele două zile  nu a mers exact la ultima prezentare, proiectul canadienilor a avut destule elemente ca să îi convingă pe juraţi.

    Ideea acestora are un potenţial uriaş: proteze de braţ care folosesc sisteme de machine learning şi senzori musculari pentru a distinge între mai multe feluri de prindere.

    SmartArm au fost aşadar câştigătorii; grecii de la Italk2Cry s-au clasat pe locul al doilea, podiumul fiind completat de o echipă din Japonia, Mediated Ear. „Pentru noi a fost o şansă să cunoaştem pe cineva afectat şi să lucrăm alături de acea persoană. Am înţeles atunci că vrem să aducem acea bucurie multor oameni care nu îşi permit să plătească costurile de acum, care sunt foarte mari“, a spus Samin Khan, unul dintre cei doi studenţi canadieni.

    Dacă cei de la SmartArm au ridicat cecul de 100.000 de dolari, celelalte două echipe nu au plecat acasă cu mâna goală, pentru că Microsoft a oferit o sumă de bani fiecărui finalist şi credite pentru soluţii Azure în valoare de 30.000 de dolari.

    La finalul competiţiei, în cadrul unei sesiuni de Q&A alături de finalişti, una din principalele teme de discuţie a fost legată de atractivitatea STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – n.red.) în rândul studenţilor. „STEM nu se referă doar la folosirea tehnologiei, e mai mult un cadru ce poate fi aplicat pentru a rezolva orice problemă. Mai exact,  te ajută să încadrezi problema şi să generezi cele mai bune soluţii“, au explicat celor din public canadienii de la SmartArm.

    Ei au adăugat că în statul nord-american domeniile din STEM sunt puternic susţinute de guvern, astfel că principalul lor obiectiv este realizarea de parteneriate cu guvernul şi autorităţile locale. Pe de altă parte, cei de la Mediated Ear au fost de părere că sistemul educaţional japonez din zona STEM a rămas puţin în urmă faţă de alte state, nefiind suficient de mulţi profesori care să poată preda materiile respective. În încheiere, câştigătorii Imagine Cup 2018 au avut un mesaj simplu pentru studenţii care vor participa la ediţiile următoare: „Dacă aveţi vreun proiect care vă pasionează, oricât de nebunesc ar fi, găsiţi pe cineva care să vă sprijine şi mergeţi cu el până la capăt“.

    Microsoft în era Nadella

    Kathy ne spunea povestea de la început în timp ce ne plimbam în jurul clădirii 1, primul spaţiu de birouri Microsoft construit de Bill Gates. Astăzi, campusul din Redmond, Washington găzduieşte 122 de clădiri. „Atunci când avem un nou angajat, îl trimitem la clădirea numărul 7. E un fel de botez, pentru că lui Bill Gates nu i-a plăcut numărul 7 şi a decis să sară peste el, construind direct clădirea cu numărul 8.“ Kathy, ghidul nostru, lucrează la Microsoft de 18 ani.

    Discutând cu mai mulţi manageri din cadrul Microsoft, am ajuns la concluzia că filosofia companiei s-a schimbat de când Bill Gates i-a predat frâiele lui Satya Nadella. Am auzit de mai multe ori ideea că Nadella recomandă angajaţilor să înveţe prin sistemul de trial & error, în vreme ce Gates era adeptul unui „joc“ ceva mai sigur.

    La campusul din Redmond, de lângă Virginia, lucrează peste 45.000 de oameni. E un complex uriaş, aproape imposibil de navigat fără una dintre sutele de maşini destinate exact acestui scop. Un lucru inedit: sediul din Redmond găzduieşte una dintre cele mai mari parcări subterane din Statele Unite, cu peste 10.000 de locuri.

    Una dintre zonele noi ale complexului, The Commons, e un fel de spaţiu de agrement pentru angajaţi, care include restaurante, magazine de tot felul, un teren sportiv ce poate fi folosit fără niciun cost suplimentar şi chiar instituţii publice precum bănci  totul pentru a simplifica viaţa de zi cu zi a angajaţilor.

    Printre beneficiile oferite de Microsoft angajaţilor se numără şi plata orelor pe care aceştia le petrec făcând voluntariat sau participând le evenimente organizate de ONG-uri. Mai mult, dacă un angajat donează o sumă de bani unei astfel de organizaţii, Microsoft dublează suma în cauză.

    Cea mai importantă lecţie cu care am plecat de la Imagine Cup: viitorul o să fie mult mai bun. Şi nu din punctul de vedere al tehnologiei, pentru că asta ştiam deja, ci pentru că cei mai mulţi studenţi s-au concentrat pe aspectul social.

    E fascinant să vezi cum tineri din Asia se gândesc cum să rezolve problema imigranţilor din Europa. Iar diversitatea din finală, cu trei echipe venite din Canada, Grecia şi Japonia, îmi arată că lucrurile arată bine peste tot în lume. 

  • Viitorul, văzut prin ochii noilor generaţii

    „Ştiţi de ce i se spune lacul Bill?“, întreabă Kathy, o doamnă pe la 50 şi ceva de ani, la finalul celor trei zile de Imagine Cup, delegaţia de jurnalişti internaţionali prezenţi la eveniment, din care făceam şi eu parte. „La începutul companiei, prin anii ‘80, toate lansările aveau loc aici. Şi, la finalul fiecărei prezentări de produs, Bill Gates sărea în lac.“, povesteşte ea.

    Bill Gates nu mai face parte, formal, din familia Microsoft; alte lucruri au rămas la fel, aşa cum este şi competiţia Imagine Cup, ajunsă anul acesta la cea de-a 16-a ediţie.

    Evenimentul organizat de compania care a revoluţionat computerele personale mi-a dat ocazia să înţeleg modul în care generaţiile tinere  indiferent de litera atribuită perioadei în care s-au născut  văd lumea de azi şi ce pot să facă pentru a o îmbunătăţi.

    Una dintre surprizele plăcute de anul acesta a fost prezenţa unei echipe din România, VisionX, formată din trei studenţi de la Universitatea Politehnică din Timişoara. Proiectul timişorenilor constă într-un sistem care detectează anomalii sau boli cu mare acurateţe şi reduce astfel în mod substanţial munca radiologilor. Concret, VisionX analizează radiografiile obişnuite utilizând tehnologii Azure precum Machine Learning sau Azure Functions.

    Ştefan Iarca, Cristian Avramescu şi Bogdan Bogdan au câştigat deja mai multe competiţii de profil, Imagine Cup fiind însă cel mai mare concurs de tehnologie la care au participat până în prezent. „Primul concurs la care am participat a fost Big Idea Challenge, organizat de Microsoft“, povesteşte Ştefan Iarca în interviul acordat exclusiv publicaţiei Business Magazin, în timpul competiţiei. „Apoi am fost la Paris, la Morpheus Cup, un concurs între studenţii români unde am reuşit să câştigăm locul întâi. Am câştigat premiul pentru Best Business la Innovation Labs, competiţia din România, şi am mai fost la câteva concursuri”, descrie el câteva dintre reuşitele de până acum.

    În ceea ce priveşte colaborarea cu Universitatea din Timişoara, aceasta i-a ajutat atât cu transportul la câteva dintre evenimente, cât şi prin mentorat.

    Cei trei sunt colegi din anul I de facultate; s-au strâns încă de atunci şi au început să dezvolte proiecte. „În timp, ne-am unit şi am reuşit să rămânem în aceeaşi formulă până am ajuns să găsim un proiect care să fie câştigător”, a povestit timişoreanul.

    Cei trei au construit o aplicaţie care poate să diagnosticheze în mod automat radiografii pe baza inteligenţei artificiale. „Se uită la radiografie, îţi spune dacă există o anomalie în ea sau nu şi, dacă există, îţi spune exact ce boală o cauzează şi unde e aceasta situată“, explică Ştefan Iarca. El spune că nu a fost o idee pornită de la zero, şi că mai există şi alte proiecte similare: „Ştiam că s-au făcut progrese mari în ceea ce priveşte reţelele neuronale pe detectarea de imagini şi am căutat să dezvoltăm un proiect care să aducă mai mult bine umanităţii. Aşa am ajuns la această idee“.

    Modelul de business e unul bine stabilit, bazat în principal pe vânzarea sistemului către instituţii din sistemul medical. „Începem uşor-uşor, deja avem un partener, colaborăm cu clinici şi am vrea să integrăm astfel sistemul.”

    Şi-au propus să ajungă la cât mai multe colaborări de acest tip pe plan local; ulterior vizează extinderea în Europa, în ţările care au probleme cu numărul de radiologi, precum Germania şi Marea Britanie. „E o parte a modelului de business, de interes pentru noi sunt şi CRO-urile (Clinical Research Organisations – n.red.), ele fac teste clinice pe care noi putem să le automatizăm, dar şi pacientul, care are o radiografie şi poate vrea o a doua opinie pe ea.”

    Proiectele prezente în competiţie au acoperit subiecte extrem de diverse  printre acestea, o metodă de testare a cât de dulce e un ananas fără a preleva o mostră din fruct, realizată de o echipă din Malaezia; perfecţionarea unei aplicaţii pentru cei care nu pot comunica decât prin limbajul semnelor, proiect al unei echipe de moldoveni, precum şi realizarea unui sistem de antrenament pentru pompieri într-un mediu sigur, în realitatea virtuală, al unei echipe din Marea Britanie.

    Mi-a atras atenţia şi Interview Bot, proiect prezentat de o altă echipă britanică: e vorba de un sistem bazat pe inteligenţă artificială ce putea fi folosit de candidaţi pentru a se pregăti în vederea interviurilor de angajare. Mai exact, prin intermediul acestuia, candidaţii primesc imediat un feedback referitor la modul în care au vorbit şi în care şi-au prezentat abilităţile.

    Un eveniment global

    Fiecare echipă înscrisă la începutul anului în competiţie trebuie să treacă printr-o etapă naţională, una regională şi abia ulterior la faza finală găzduită de companie la sediul de lângă Seattle. Din cele 49 de echipe prezente anul acesta la Redmond, juraţii au ales 15 semifinaliste, iar o fază de wild card (locuri acordate suplimentar – n.red.) a desemnat alte trei echipe calificate în penultima fază. Acestea trei au fost alese pe baza voturilor acordate chiar de echipe.

    Cele 18 grupuri calificate în cea de-a doua zi au prezentat proiectele în faţa juriului, iar acesta a desemnat cele trei echipe care au mers în finala desfăşurată în prezenţa lui Satya Nadella în Seattle.

    Pe lângă marele trofeu, în valoare de 100.000 de euro, Microsoft a mai acordat trei premii în valoare de 15.000 de euro, pentru cele mai bune proiecte la categoriile Inteligenţă Artificială, Big Data şi Realitate Mixtă. Câştigătorii au fost desemnaţi SochWare din Nepal (o aplicaţie care ajută fermierii să depisteze boli ale plantelor), Drug Safe din India (soluţie pentru a identifica dacă un medicament e original sau contrafăcut) şi Pengram din Statele Unite (program de realitate virtuală şi augmentată care permite muncitorilor din diferite industrii să experimenteze condiţiile de muncă).

    La final au urcat pe scenă Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, şi Chloe Kim, cea care a câştigat la doar 17 ani medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Phenian.

    Finala a fost una cât se poate de disputată, juraţii fiind alţii decât cei prezenţi la celelalte faze ale competiţiei. Toate cele trei echipe au avut câte trei minute pentru a prezenta proiectul şi au răspuns, apoi, la câte o întrebare din partea fiecărui jurat. Deşi proteza celor de la SmartArm  pe care am văzut-o în funcţiune în primele două zile  nu a mers exact la ultima prezentare, proiectul canadienilor a avut destule elemente ca să îi convingă pe juraţi.

    Ideea acestora are un potenţial uriaş: proteze de braţ care folosesc sisteme de machine learning şi senzori musculari pentru a distinge între mai multe feluri de prindere.

    SmartArm au fost aşadar câştigătorii; grecii de la Italk2Cry s-au clasat pe locul al doilea, podiumul fiind completat de o echipă din Japonia, Mediated Ear. „Pentru noi a fost o şansă să cunoaştem pe cineva afectat şi să lucrăm alături de acea persoană. Am înţeles atunci că vrem să aducem acea bucurie multor oameni care nu îşi permit să plătească costurile de acum, care sunt foarte mari“, a spus Samin Khan, unul dintre cei doi studenţi canadieni.

    Dacă cei de la SmartArm au ridicat cecul de 100.000 de dolari, celelalte două echipe nu au plecat acasă cu mâna goală, pentru că Microsoft a oferit o sumă de bani fiecărui finalist şi credite pentru soluţii Azure în valoare de 30.000 de dolari.

    La finalul competiţiei, în cadrul unei sesiuni de Q&A alături de finalişti, una din principalele teme de discuţie a fost legată de atractivitatea STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – n.red.) în rândul studenţilor. „STEM nu se referă doar la folosirea tehnologiei, e mai mult un cadru ce poate fi aplicat pentru a rezolva orice problemă. Mai exact,  te ajută să încadrezi problema şi să generezi cele mai bune soluţii“, au explicat celor din public canadienii de la SmartArm.

    Ei au adăugat că în statul nord-american domeniile din STEM sunt puternic susţinute de guvern, astfel că principalul lor obiectiv este realizarea de parteneriate cu guvernul şi autorităţile locale. Pe de altă parte, cei de la Mediated Ear au fost de părere că sistemul educaţional japonez din zona STEM a rămas puţin în urmă faţă de alte state, nefiind suficient de mulţi profesori care să poată preda materiile respective. În încheiere, câştigătorii Imagine Cup 2018 au avut un mesaj simplu pentru studenţii care vor participa la ediţiile următoare: „Dacă aveţi vreun proiect care vă pasionează, oricât de nebunesc ar fi, găsiţi pe cineva care să vă sprijine şi mergeţi cu el până la capăt“.

    Microsoft în era Nadella

    Kathy ne spunea povestea de la început în timp ce ne plimbam în jurul clădirii 1, primul spaţiu de birouri Microsoft construit de Bill Gates. Astăzi, campusul din Redmond, Washington găzduieşte 122 de clădiri. „Atunci când avem un nou angajat, îl trimitem la clădirea numărul 7. E un fel de botez, pentru că lui Bill Gates nu i-a plăcut numărul 7 şi a decis să sară peste el, construind direct clădirea cu numărul 8.“ Kathy, ghidul nostru, lucrează la Microsoft de 18 ani.

    Discutând cu mai mulţi manageri din cadrul Microsoft, am ajuns la concluzia că filosofia companiei s-a schimbat de când Bill Gates i-a predat frâiele lui Satya Nadella. Am auzit de mai multe ori ideea că Nadella recomandă angajaţilor să înveţe prin sistemul de trial & error, în vreme ce Gates era adeptul unui „joc“ ceva mai sigur.

    La campusul din Redmond, de lângă Virginia, lucrează peste 45.000 de oameni. E un complex uriaş, aproape imposibil de navigat fără una dintre sutele de maşini destinate exact acestui scop. Un lucru inedit: sediul din Redmond găzduieşte una dintre cele mai mari parcări subterane din Statele Unite, cu peste 10.000 de locuri.

    Una dintre zonele noi ale complexului, The Commons, e un fel de spaţiu de agrement pentru angajaţi, care include restaurante, magazine de tot felul, un teren sportiv ce poate fi folosit fără niciun cost suplimentar şi chiar instituţii publice precum bănci  totul pentru a simplifica viaţa de zi cu zi a angajaţilor.

    Printre beneficiile oferite de Microsoft angajaţilor se numără şi plata orelor pe care aceştia le petrec făcând voluntariat sau participând le evenimente organizate de ONG-uri. Mai mult, dacă un angajat donează o sumă de bani unei astfel de organizaţii, Microsoft dublează suma în cauză.

    Cea mai importantă lecţie cu care am plecat de la Imagine Cup: viitorul o să fie mult mai bun. Şi nu din punctul de vedere al tehnologiei, pentru că asta ştiam deja, ci pentru că cei mai mulţi studenţi s-au concentrat pe aspectul social.

    E fascinant să vezi cum tineri din Asia se gândesc cum să rezolve problema imigranţilor din Europa. Iar diversitatea din finală, cu trei echipe venite din Canada, Grecia şi Japonia, îmi arată că lucrurile arată bine peste tot în lume. 

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 6 august 2018

    COVER STORY: Capitalismul ucide căsătoria?

    Statisticile arată că numărul anual al căsătoriilor a scăzut în România cu peste 50.000 în ultimii 30 de ani. În acelaşi interval de timp, vârsta medie la care se căsătoresc tinerii a crescut cu peste şase ani. De ce nu mai vor românii să se căsătorească şi care sunt consecinţele acestui fenomen?


    EVENIMENT: Viitorul, văzut prin ochii noilor generaţii


    BURSĂ: Cum s-a “topit” oferta ALRO Slatina


    BANKING: Faţă în faţă cu strategia…


    RESURSE UMANE: CV vs. personalitate
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.