Tag: Eurostat

  • Cât muncesc şi cât produc românii. O statistică rece care ne arată locul în Europa

    Luxembourg este ţara în care se inregistreaz un procent de 180,8% la capitolul productivitate/oră de muncă, cel mai ridicat nivel din UE, deşi angajaţii petrec doar şapte ore/zi, 1.909 pe an, la birou, conform datelor din 2015. Luxemburghezii se situează pe primul loc şi în ceea ce priveşte valoarea salariului minim brut pe economie, care este de 1.922 euro/lună.

    De departe, cei din Franţa au cel mai mult timp liber din Europa, petrecând, în medie, doar 6,33 de ore/zi la birou, iar într-un an 1.646, bifând o uşoară coborâre faţă de cât munceau în 2005, respectiv 1.661 ore pe an.

    Află aici cât muncesc şi cât produc românii. O statistică rece care ne arată locul în Europa

     
  • 5 din 10 oameni care au murit în spitalele din România puteau fi salvaţi. Avem cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa.

    România are cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa, iar Franţa cea mai scăzută, potrivit unui studiu Eurostat dat publicităţii în urmă cu două zile. Ţara noastră se situează pe primul loc în topul celor mai multe cazuri de deces în spitale din cauze care ar fi putut fi evitate, la persoane sub vârsta de 75 de ani, cu o rată de 49,4%, urmată de Letonia (48,5%) şi Slovacia (44,6%). La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (29,1%), Danemarca (27.1%) şi Franţa (23,8%).

    Potrivit Eurostat, 1,7 milioane de europeni cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în 2013. Dintre acestea, aproximativ 577.500 cazuri de deces ( 33,7%) pot fi considerate drept premature, deoarece puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale.

    Atacurile de cord domină cauzele de deces (184.800 de decese, aproximativ 32%), urmate de accidentele vasculare cerebrale (16%), cancerele colorectale (12%), cancerele de sân (9%), bolile cauzate de hipertensiunea arterială – (5%) şi pneumoniile (4%).
     

  • 5 din 10 oameni care au murit în spitalele din România puteau fi salvaţi. Avem cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa

    România are cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa, iar Franţa cea mai scăzută, potrivit unui studiu Eurostat dat publicităţii în urmă cu două zile. Ţara noastră se situează pe primul loc în topul celor mai multe cazuri de deces în spitale din cauze care ar fi putut fi evitate, la persoane sub vârsta de 75 de ani, cu o rată de 49,4%, urmată de Letonia (48,5%) şi Slovacia (44,6%). La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (29,1%), Danemarca (27.1%) şi Franţa (23,8%).

    Potrivit Eurostat, 1,7 milioane de europeni cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în 2013. Dintre acestea, aproximativ 577.500 cazuri de deces ( 33,7%) pot fi considerate drept premature, deoarece puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale.

    Atacurile de cord domină cauzele de deces (184.800 de decese, aproximativ 32%), urmate de accidentele vasculare cerebrale (16%), cancerele colorectale (12%), cancerele de sân (9%), bolile cauzate de hipertensiunea arterială – (5%) şi pneumoniile (4%).
     

  • Studiu: Jumătate din decesele din spitalele româneşti ar fi putut fi evitate

    România are cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa, iar Franţa cea mai scăzută, potrivit unui studiu Eurostat. Ţara noastră se situează pe primul loc în topul celor mai multe cazuri de deces în spitale din cauze care ar fi putut fi evitate, la persoane sub vârsta de 75 de ani, cu o rată de 49,4%, urmată de Letonia (48,5%) şi Slovacia (44,6%). La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (29,1%), Danemarca (27.1%) şi Franţa (23,8%).

    Potrivit Eurostat, 1,7 milioane de persoane cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în 2013. Dintre acestea, aproximativ 577.500 cazuri de deces ( 33,7%) pot fi considerate drept premature, deoarece puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale.

    Atacurile de cord domină cauzele de deces (184.800 de decese, aproximativ 32%), urmate de accidentele vasculare cerebrale (16%), cancerele colorectale (12%), cancerele de sân (9%), bolile cauzate de hipertensiunea arterială – (5%) şi pneumoniile (4%).
     

  • Eurostat: Rata noilor angajaţi, cel mai ridicat nivel din 2009 încoace

    Rata noilor angajaţi din România, indicator care măsoară ponderea persoanelor care ocupă locul de muncă actual de mai puţin de 12 luni în totalul populaţiei ocupate, a ajuns la 7,2% în 2015, atingând cel mai ridicat nivel din 2009 încoace, potrivit unei analize a Eurostat, scrie Mediafax

    Faţă de anul anterior, rata noilor angajaţi din România a crescut cu 1,5 puncte procentuale însă, în continuare, România este la coada clasamentului Uniunii Europene în privinţa acestui indicator.

    Astfel, rata de 7,2% a noilor angajaţi în România din 2015 este la jumătate faţă de media Uniunii Europene, care a fost de 14,5% anul trecut. În acest indicator intră atât noii angajaţi, cât şi cei care şi-au schimbat locul de muncă în ultimul an.

    “Angajaţii din alte ţări sunt mult mai mobili decât românii, îşi schimbă mai uşor zona în care lucrează. Şi la noi au început să fie tot mai dese proiectele de relocare a candidaţilor din Moldova şi din Oltenia în zonele în care există producţie (mai ales în zona muncitorilor – n.red.)”, a spus Bogdan Drăgoescu, operations manager în cadrul firmei de recrutare şi închirirere de forţă de muncă în regim temporar Lugera.

    În topul statelor europene cu cea mai mare rată a noilor angajaţi din 2015 se situează Danemarca (cu o rată de 23,1%), Suedia (21,1%), Cipru (19,7%), Finlanda (18,5%), Marea Britanie (18,1%) şi Spania (17,8%).

    La polul opus sunt, pe lângă România, state precum Bulgaria (cu o rată de 10,7% a noilor anga jaţi), Italia (10,8%) şi Grecia (10,9%), mai arată datele Eurostat.

  • Problema severă care a devenit un fenomen în România. Unul din patru români se confruntă cu ea în fiecare zi

    România  este a şaptea ţară ca mărime din Uniunea Europeană. Integrarea în urmă cu aproape zece ani în spaţiul comunitar a redat speranţa românilor. Cu toate acestea, după atâta timp, România nu a reuşit să-şi depăşească problemele, ritmul de recuperare a diferenţelor faţă de celelalte ţări fiind foarte lent.

    Astăzi, la aproape zece ani de la integrare, aproape 25 la sută dintre români se confruntă cu o problemă extrem de severă care face ca ţara noastră să fie pe locul doi în topul negativ al UE. Datele sunt oficiale şi au fost publicate recent de Institutul European de Statistică.

    Află aici care este problema severă care a devenit un fenomen în România

  • Problema severă care a devenit un fenomen în România. Unul din patru români se confruntă cu ea în fiecare zi

    România  este a şaptea ţară ca mărime din Uniunea Europeană. Integrarea în urmă cu aproape zece ani în spaţiul comunitar a redat speranţa românilor. Cu toate acestea, după atâta timp, România nu a reuşit să-şi depăşească problemele, ritmul de recuperare a diferenţelor faţă de celelalte ţări fiind foarte lent.

    Astăzi, la aproape zece ani de la integrare, aproape 25 la sută dintre români se confruntă cu o problemă extrem de severă care face ca ţara noastră să fie pe locul doi în topul negativ al UE. Datele sunt oficiale şi au fost publicate recent de Institutul European de Statistică.

    Află aici care este problema severă care a devenit un fenomen în România

  • Cele mai mici şi cele mai mari salarii din Europa

    Angajatorii români plătesc 5 euro pe oră pentru salariaţii lor. Asta înseamnă de cinci ori sub media europeană, dacă ţinem cont că mâna de lucru a avut un cost de 25 de euro anul trecut la nivelul întregii Uniuni Europene şi de 29,5 euro, dacă luam în calcul numai ţările din zona euro.

    Cei mai ieftini angajaţi din Europa sunt în Bulgaria, unde costul forţei de muncă este de puţin peste 4 euro pe oră. Urmează România cu 5 euro pe ora de muncă şi Lituania cu 6,8 euro.

    De cealaltă parte, cele mai mari venituri le au angajaţii din Danemarca: 41,3 euro pe oră şi cei din Belgia – aproape 40 de euro. Suedia este pe locul trei cu 37,4 euro.

    Anul trecut, comparativ cu 2014, costul orar cu mâna de lucru a crescut cu 2 procente în Uniunea Europeană. România stă bine la nivelul creşterii. A înregistrat un avans de 8,2%. Mai mult a reuşit doar Marea Britanie, unde vedem un plus de 15,2%.

    Cititi mai mule pe www.digi24.ro

  • În România s-a înregistrat cea mai mare rată a sărăciei copiilor într-un studiu în care au fost analizate 35 de ţări dezvoltate

    Potrivit unui raport al Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii, în care sunt analizate 35 de ţări dezvoltate, România se află pe ultimul loc dintre ţările studiate cu cea mai mare rată a sărăciei copiilor, informează Washington Post.

    Aproape 25% dintre copii români se află la pragul sărăciei, potrivit UNICEF. Ţările est europene au înregistrat cele mai proaste rezultate, iar ţările din nordul europei cele mai bune. Finlanda, urmată de Olanda şi Danemarca formează podiumul. La polul opus se află Letonia, Statele Unite şi la final România.

    În noiembrie anul trecut, potrivit unui raport Eurostat pe 2014, în Europa, aproximativ 26 de milioane de copii (sub 18 ani) riscă sărăcia şi excluziunea socială, adică 27,7% din totalul copiilor din UE.

    Potrivit aceluiaşi raport Eurostat, copiii riscă sărăcia cel mai mult în România (51%), Bulgaria (45,2%) şi Ungaria (41,4%), în timp ce procentul este mult mai mic în ţări precum Danemarca (14,5%), Finlanda (15,6%) şi Suedia (16,7%).

  • 65% dintre utilizatorii de internet din Europa au făcut cumpărături online anul trecut. Doar 18% din români cumpără online

    Dacă majoritatea britanicilor (87%) fac cumpărături online, în România situaţia este inversată, doar 18% din români cumpără online, astfel România ocupă ultimul loc din Europa la acest capitol. Potrivit aceluiaşi sondaj Eurostat, 30% dintre bulgari au achiziţionat online, iar Ungaria se apropie de un procent de 50%.

    Îmbrăcămintea şi articolele sportive sunt cele mai populare categorii în Europa. 60% dintre cumpărătorii online au achiziţionat unul sau mai multe articole din aceste categorii. La polul opus se află medicamentele şi materialele de e-learning.

    Majoritatea cumpărătorilor online (88%) au făcut achiziţii de la retaileri din propria ţară, însă procentul celor care au făcut cumpărături online de la magazine din altă ţară este în creştere, unul din trei cumpărători a realizat o achiziţie la un retailer din altă ţară.