BusinessMagazin

Tag: Erdogan

  • Erdogan promite să pedepsească un jurnalist care a publicat o înregistrare video compromiţătoare

    Cotidianul Cumhuriyet a publicat o înregistrare video pe site-ul său de Internet, vineri, despre care susţine că arată cum ofiţeri din cadrul jandarmeriei şi poliţiei deschid lăzi amplasate în spatele a trei camioane aparţinând MIT, care conţin arme şi muniţii.

    “Individul care a anunţat acest lucru ca un reportaj exclusiv va plăti un preţ mare”, a declarat Erdogan într-un interviu acordat duminică televiziunii publice TRT. “Nu voi trece cu vederea acest lucru“, a adăugat el.

    Reuters a anunţat la 21 mai că martorii oculari şi procurorii ar fi mărturisit că MIT a ajutat la furnizarea de arme către părţi din Siria aflate sub controlul rebelilor islamişti la sfârşitul lui 2013 şi începtul lui 2014, citând un procuror şi mărturii în faţa tribunalului ale ofiţerilor de jandarmerie.

    Cumhuriyet a afirmat că înregistrarea video datează din 19 ianuarie 2014 dar nu a precizat cum a obţinut-o.

    Erdogan a declarat că acele camioane aparţineau MIT şi transportau ajutor către turcmenii din Siria. El a precizat că procurorii nu au autoritatea de a percheziţiona vehiculele MIT şi fac parte din ceea ce el numeşte “statul paralel”, condus de fostul său aliat devenit inamic Fethullah Gulen.

    “Aceste acuzaţii împotriva agenţiei naţionale de informaţii şi această operaţiune ilegală reprezintă un fel de activitate de spionaj. Acest ziar este implicat acum în acest spionaj”, a declarat Erdogan, adăugând că i-a cerut avocatului său să intenteze un proces.

    Agenţia de stat Anadolu a declarat vineri că procurorul din Istanbul a lansat o anchetă împotriva redactorului-şef al Cumhuriyet în baza legii antiterorism. Reuters nu l-a putut contacta pe Dundar pentru comentarii.

  • Erdogan: Bărbaţii şi femeile nu pot fi trataţi în acelaşi fel pentru că este împotriva naturii umane

    “Religia noastră (islamul) a definit un loc pentru femei (în societate): maternitatea”, a spus Erdogan la Istanbul, în faţa unui public alcătuit în mare parte din femei, la un summit pe tema justiţiei şi femeii.

    “Anumite persoane pot înţelege acest lucru, altele nu. Nu poţi să explici acest lucru feministelor, pentru că ele nu acceptă ideea-însăşi de maternitate”, a adăugat şeful statului turc.

    El a dat asigurări că bărbaţii şi femeile nu pot fi trataţi în acelaşi fel, “pentru că este împotriva naturii umane”.

    “Caracterul, obiceiurile şi fizicul lor sunt diferite (…). Nu poţi pune pe picior de egalitate o femeie care-şi alăptează copilul şi un bărbat”, a insistat el.

    “Nu poţi cere unei femei să facă toate tipurile de muncă pe care le face un bărbat, ca în regimurile comuniste”, a mai spus preşedintele Erdogan. “Nu poţi să le ceri să iasă şi să sape pământul, este contrar naturii lor delicate”, a adăugat el.

    Partidul lui Erdogan, care se află la conducerea Turciei din 2002, este acuzat cu regularitate de către critici de o derivă autoritaristă şi că vrea să islamizeze societatea turcă, în special prin limitarea drepturilor femeilor.

    Actualul preşedinte, care a condus Guvernul timp de 11 ani înainte să fie ales la conducerea statului în august, a provocat în multe rânduri furia unor mişcări feministe turceşti din cauza încercării de a limita, fără succes, dreptul la avort şi pentru că le-a recomandat femeilor să nască cel puţin trei copii.

  • Durul Erdogan, de neclintit la cârma Turciei

    În ciuda autoritarismului şi a scandalurilor de corupţie care au marcat guvernarea sa şi au provocat proteste antiguvernamentale de mare amploare în principalele oraşe, Erdogan a fost votat preşedinte graţie creşterii economice rapide pe care a promis-o şi a livrat-o electoratului. De la venirea la putere a AKP în 2002, sub conducerea lui Erdogan, Turcia a înregistrat o perioadă de creştere economică şi de stabilitate politică fără precedent în istoria sa.

    Un program de încurajare puternică a construcţiilor, a consumului intern şi a exporturilor a urcat ritmul de creştere a PIB la 4% în 2013, după o creştere de 2% 2012, singurul an cu creştere mai slabă după performanţa “chinezească” de 9,2% din 2010 şi 8,5% 2011. În plus, graţie forţei economice remarcabile a Turciei, guvernul Erdogan a reuşit anul trecut inclusiv să-şi achite ultima tranşă de datorie la FMI (412 mil. dolari), punând astfel capăt unei relaţii de 52 de ani cu Fondul.

    Inclusiv poziţia dură a premierului Erdogan la adresa criticilor săi, inclusiv a reprezentanţilor pieţelor financiare, i-a fost de folos, consolidându-i imaginea de lider curajos, patriot şi care conduce cu mână de fier economia. După alegerea sa ca preşedinte, lira turcească a scăzut la minimul ultimelor cinci săptămâni faţă de dolar, ca efect al estimării pieţelor financiare că noul preşedinte şi-ar putea folosi puterea spre a face presiuni asupra băncii centrale să scadă ratele dobânzilor, ca să stimuleze economia. Erdogan a criticat public ceea ce a numit “lobby-ul dobânzilor”, adică investitorii străini, bancherii, economiştii şi jurnaliştii care au cerut o politică monetară mai restrictivă, pentru a contracara avansul inflaţiei, situată în prezent la peste 9%, dublu faţă de ţinta oficială.

    OECD a majorat estimarea de creştere a PIB în Turcia la 3,3% anul acesta şi 4% la anul, în timp ce agenţia Standard&Poor’s şi-a majorat estimarea la 2,9% pentru 2014, respectiv 3% pentru 2015, dar a atras atenţia că principalul risc, la fel ca în cazul tuturor economiilor emergente din Europa, este legat de o eventuală escaladare a conflictului ruso-ucrainean.

  • Turcia inaugurează prima legătură TGV Ankara-Istanbul

     Întârzierile succesive ale inaugurării au alimentat numeroase glume în ultimii ani. Dar vineri seara, glumeţii vor fi reduşi la tăcere când Erdogan va intra triumfător în Istanbul la bordul primului tren de mare viteză.

    Inaugurarea liniei are loc cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor prezidenţiale din 10 august, la care Erdogan este candidat şi a cărui campanie s-a concentrat pe eforturile de ameliorare a transporturilor în Turcia.

    Din nefericire, trenul nu se va opri în centrul Istanbulului. El nu va ajunge decât pe malul asiatic al Bosforului, pentru a-şi încheia cursa în îndepărtata periferi Pendik, la două ore distanţă de malul european în timpul ambuteiajelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un lider de extremă dreapta din Austria îi cere lui Recep Tayyip Erdogan să “stea acasă”

     “Nu avem nevoie de Erdogan la Viena. Îi voi spune imediat: Erdogan, rămâi acasă”, a declarat Heinz-Christian Strache pentru cotidian, declarându-se împotriva sosirii premierului turc pentru a face o “campanie de propagandă pentru Erdoganistanul său”.

    Erdogan, care nu şi-a anunţat oficial candidatura pentru alegerile prezidenţiale din august, este aşteptat la 19 iunie în capitala austriacă pentru a face campanie în rândul alegătorilor turci expatriaţi.

    Austria are aproximativ 100.000 de alegători turci.

    Luna trecută, un miting similar celui al premierului turc în Germania a mobilizat circa 20.000 de susţinători ai acestuia. Aproximativ 40.000 de opozanţi ai lui Erdogan s-au reunit, de asemenea, calificându-l pe acesta drept “fascist” şi “antidemocratic”.

    “Dacă vrea să vină în vizită de stat, poate să o facă. Dar el nu a prevăzut întâlniri cu oameni politici în timpul vizitei sale la Viena”, a declarat Strache.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeaua de micromesagerie Twitter, blocată în Turcia

    Ştirea a fost confirmată de agenţia de ştiri Anatolia (controlată de stat), care a comunicat că autorităţile au blocat tehnic accesul la Twitter pentru că s-au ignorat mai multe decizii ale tribunalelor de a elimina anumite linkuri, relatează Yahoo.

    Reprezentanţii europeni au replicat că măsura este lipsită de temei şi va fi privită în lumea întreagă ca fiind o formă de cenzură. Blocarea accesului la Twitter vine ca urmare a unor declaraţii ale prim ministrului Recep Tayyip Erdogan. Acesta a spus că va lua măsuri pentru a închide permanent reţeaua, Twitter fiind unul dintre mediile importante de propagare a acuzaţiilor de corupţie împotriva sa.

    Multe informaţii denigratoare la adresa lui Erdogan au venit de pe un cont de Twitter numit Haramzadeler (“urmaşii hoţilor”). “Nu are nimic de-a face cu libertatea”, a declarat Erdogan. “Libertatea nu înseamnă că ai dreptul de a încălca dreptul cuiva la intimitate, sau că poţi transmite secrete de stat către publicul internaţional”.

  • Şi aşa au cântat la liră (turcească)

    Previzibil, primele afectate de decizia Fed au început să fie monedele economiilor emergente, întotdeauna vulnerabile la intrări şi ieşiri masive de capitaluri speculative, iar unda a început cu economiile deja devenite vulnerabile din cauza unor dezechilibre macro, în special legate de deficitele de cont curent, şi din cauza instabilităţii politice, ca Ucraina, Argentina şi Turcia.

    După revoltele violente din vara trecută contra regimului premierului Recep Tayyip Erdogan, Turcia continuă să se confrunte cu un şir de scandaluri de corupţie la nivel înalt, cu tot cu acuzaţii la adresa justiţiei care ar fi controlată de acelaşi premier Erdogan, astfel încât protestele violente au reînceput. Anul trecut, lira a pierdut 30% din valoare faţă de dolar, iar de la jumătatea lui decembrie până acum a mai pierdut încă 10%.

    Autoritarismul premierului s-a manifestat, mai nou, şi în cazul băncii centrale, a cărei decizie de a majora dobânzile a fost criticată puternic de Erdogan, pe motiv că destabilizează economia. Pentru orice eventualitate, Erdogan a anunţat însă că lucrează la un “plan B sau C” pentru economie şi susţinerea lirei, care va fi anunţat în curând. În acelaşi timp, banca centrală a majorat puternic estimarea de inflaţie pentru 2014, de la 5,3% la 6,6%.

    Analiştii financiari enumeră pe lista viitoarelor posibile victime ale ieşirilor masive de capital speculativ ţări ca India, Indonezia, Africa de Sud şi Thailanda.

  • Abdullah Gül se poziţionează ca o alternativă la Recep Tayyip Erdogan, în Turcia

    În şase luni, a devenit un clasic al vieţii politice turce. În timp ce Erdogan susţine discursuri lungi presărate cu numeroase invective la adresa inamicilor săi, acuzaţi că vor să îl înlăture de la putere şi să destabilizeze ţara, Gül a apărut doar pentru a face apel la calm.

    Furtuna provocată de arestarea, la 17 decembrie, a zeci de directori, oameni de afaceri sau aleşi apropiaţi ai puterii nu face excepţie de la acest scenariu.

    În cele patru colţuri ale ţării, premierul a denunţat “conspiraţia” urzită împotriva lui şi ameninţă cu vehemenţă “statul în stat” format de poliţişii şi magistraţii aflaţi la originea anchetei care îl ameninţă.

    Şeful statului pare să i se opună sistematic lui Erdogan. Cu vocea sa joasă, el a asigurat că fenomenul corupţiei “nu va fi şi nici va putea fi înnăbuşit”.

    “Trebuie să ne abţinem de la orice poziţie şi comportament care ar putea dăuna statului de drept democratic“, a afirmat la 1 ianuarie preşedintele, în plin proces de epurare masivă a poliţiei şi magistraturii.

    Multă vreme inseparabili, Gül şi Erdogan au fondat împreună Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) în 2001. Dar odată cu alegerea primului în funcţia de preşedinte, în 2007, drumurile lor au început să se separe.

    Iniţial au avut divergenţe minore, pe tema Europei sau a sistemului constituţional, iar acestea au ieşit la iveală în timpul frondei antiguvernamentale din iunie.

    “Liderii (ţării) trebuie să depună mai multe eforturi pentru a asculta atent divergenţele de opinii şi îngrijorările“, a pledat preşedintele, când şeful Guvernului trata manifestanţii drept “vandali” şi “hoţi”.

    Chiar dacă cele două personaje au evitat până în prezent orice confruntare directă, criza politică actuală a adâncit prăpastia care îi separă, consideră numeroşi comentatori.

    În timp ce şeful statului este cunoscut ca un apropiat al confreriei predicatorului musulman Fethullah Gülen, premierul o consideră vinovată de problemele judiciare care îi afectează anturajul.

    Relaţia lor a ajuns la limită atunci când Gül a făcut uz de veto împotriva a şapte dintre cei zece miniştri propuşi de Erdogan în cadrul precendentei remanieri precipitate de scandal, a subliniat profesorul Yuksel Sezgin, de la Universitatea americană Syracuse.

    Unii îi descriu chiar ca pe rivali direcţi la alegerile prezidenţiale din august, care vor fi disputate pentru prima dată prin scrutin universal direct.

    “Se poate spune că există o competiţie personală între cei doi”, consideră Nihat Ali Ozcan, de la universitatea privată TOBB din Ankara. “Această situaţie nouă a devenit o oportunitate pentru Gül”, adaugă el, “el poate obţine un avantaj real dacă problemele care îl ameninţă pe Erdogan se agravează”.

    În prezent, niciunul dintre ei nu şi-a dezvăluit intenţiile. “Toate opţiunile sunt deschise”, a declarat săptămâna trecută Abdullah Gül. Constrâns de o normă internă a partidului său de a părăsi funcţia la încheierea celui de-al treilea mandat, în 2015, Recep Tayyip Erdogan, nu face un secret din ambiţiile sale.

    Dacă unii oameni politici din cadrul AKP nu vor să creadă că preşedintele va avea îndrăzneala de a-l provoca pe premier, alţii subliniază că profilul moderat al primului i-ar putea seduce pe cei care, în tabăra prezidenţială, consideră că al doilea este incontrolabil.

    “Numeroşi membri de partid nu sunt mulţumiţi de atitudinea lui Erdogan de la începutul afacerii”, observă un diplomat occidental, “dacă o majoritate dintre ei sfârşeşte prin a-l considera un pericol, îi va fi dificil să rămână”.

    Înaintea unui eventual duel la vârf Erdogan-Gül, alegerile municipale din 30 martie ar putea servi drept arbitru.

    “Pentru moment, suntem în ceaţă. Sondajele cunoscute evaluează scorul AKP de la 36 la 52 la sută, respectiv mai mult decât la alegerile din 2011 (50 la sută)!”, constată Cengiz Aktar, profesor de ştiinţe politice la universitatea privată Sabanci din Istanbul.

    “Dar suntem siguri de faptul că aceste alegeri se vor transforma într-un referendum pentru sau contra Erdogan”, adaugă el.