BusinessMagazin

Tag: epidemie

  • Bilanţul epidemiei de Ebola a ajuns la 5.689 de morţi, din 15.935 de cazuri înregistrate – OMS

    Bilanţul precedent al OMS, publicat vineri, era de 5.459 de morţi din 15.351 cazuri. Noul bilanţ prezintă date înregistrate până la 23 noiembrie.

    OMS consideră că datele acestor bilanţuri sunt subestimate.

    Epidemia, cea mai gravă de la identificarea virusului în 1976, s-a declanşat în Guineea, la sfârşitul lui decembrie 2013. De atunci şi până la 23 noiembrie 2014, epidemia de Ebola a provocat moartea a 1.260 de persoane în această ţară, din 2.134 de cazuri.

    De asemenea, s-au înregistrat 3.016 morţi în Liberia, din 7.168 de cazuri.

    În Sierra Leone, OMS a înregistrat 1.398 de decese din 6.599 de cazuri declarate.

    Aproximativ 600 de cazuri au fost înregistrate în doar o săptămână în cele trei ţări cele mai afectate de epidemia de Ebola. OMS apreciază situaţia ca fiind stabilă în Guineea, stabilă sau în declin în Liberia şi “fără îndoială în creştere” în Sierra Leone, care a înregistrat încă 385 de cazuri în ultimele şapte zile.

    În Mali, ultima ţară afectată de virus, OMS a semnalat opt cazuri care au provocat şase decese.

    Bilanţul din Nigeria şi Senegal a rămas neschimbat de peste 57 de zile, cu 20 de cazuri dintre care opt mortale în Nigeria şi un caz în Senegal, un student din Guineea a cărui vindecare a fost anunţată de către autorităţi la 10 septembrie. Aceste două state au fost retrase de pe lista cu ţările grav afectate de epidemia de Ebola.

    Bilanţul privind decesele înregistrate în rândul personalului sanitar s-a agravat, cu 340 de morţi din 592 de contaminări.

    În Statele Unite, au fost înregistrate patru cazuri, dar numai un pacient liberian, revenit din ţara sa, a murit din cauza bolii, potrivit bilanţului din 16 noiembrie.

    Spania a înregistrat un caz de contaminare cu virusul Ebola, o asistentă care a îngrijit doi misionari infectaţi şi repatriaţi la Madrid, unde aceştia au decedat în august şi septembrie. Infirmiera a fost între timp declarată vindecată.

  • Cifrele din spatele Ebola: costul economic al fricii de virusul care a ucis 4.400 de oameni

    CEL MAI CREDIBIL MODEL, ÎN ACEST MOMENT, SUGEREAZĂ UN IMPACT ECONOMIC POTENŢIAL DE PÂNĂ LA 33 MILIARDE DE DOLARI PÂNĂ LA SFÂRŞITUL LUI 2015, DACĂ EPIDEMIA SE VA EXTINDE ÎN ŢĂRILE DIN VECINĂTATEA STATELOR LIBERIA, GUINEEA ŞI SIERRA LEONE, POTRIVIT UNUI STUDIU RECENT EFECTUAT DE BANCA MONDIALĂ.

    Această estimare este considerată cel mai grav scenariu, dar nu ia în considerare costurile care ar putea fi înregistrate dincolo de 18 luni şi nici declanşarea unei pandemii.
    Subiectul Ebola a fost în centrul atenţiei la reuniunea Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale care a avut loc la jumătatea lunii octombrie la Washington, liderii mondiali, reprezentanţi ai băncilor centrale şi ai unor companii de pe Wall Street având mai multe întâlniri şi dineuri pe această temă.

    Christine Lagarde, directorul general al FMI, a purtat o insignă inscripţionată cu ”Izolaţi Ebola, nu ţările„ şi a implorat audienţa: ”Trebuie să avem grijă să nu îngrozim planeta, din respect pentru întreaga Africă„.

    Asta din cauza costului economic al fricii, mult mai mare decât costurile medicale.

    ”Consecinţele economice rezultă atunci când teama şi îngrijorarea schimbă comportamentul„, a explicat David R. Kotok, preşedinte şi director de investiţii la  Cumberland Advisors, într-un raport privind posibilele scăderi economice provocate de epidemie.

    În cazul în care consumatorii şi oamenii de afaceri îşi restrâng călătoriile cu avionul, îşi schimbă planurile de vacanţă sau legăturile de afaceri în această lume globalizată, atunci ratele de creştere economică vor scădea şi nu se ştie în ce măsură sau pentru cât timp, a avertizat Kotok.

    Aceste temeri şi incertitudini au provocat deja declinul cotaţiilor acţiunilor unor companii aeriene precum United Continental Holdings şi American Airways, unii investitori fiind deja îngrijoraţi în privinţa posibilităţii interzicerii călătoriilor aeriene dinspre Africa de Vest către Europa şi Statele Unite.

    Andrew Zarnett, analist la Deutsche Bank, a scris recent un raport care analizează posibilele efecte ale Ebola, în comparaţie cu impactul economic al epidemiei SARS, care a provocat companiilor aeriene asiatice costuri de circa 6 miliarde de dolari, în 2003.

    ”Istoria ne-a arătat că dacă Ebola se va răspândi, va avea un impact semnificativ asupra sectorului aerian şi a industriei ospitalităţii„, a scris analistul.

    SARS a infectat 8.098 de oameni, a ucis 774 dintre aceştia şi s-a răspândit în 29 de ţări, cele mai afectate fiind China, Hong Kong, Taiwan, Singapore şi oraşul Toronto. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, SARS a costat ţările din estul Asiei circa 20 de miliarde de dolari, iar Statele Unite au suportat la rândul lor costuri de 7 miliarde de dolari, deşi nu s-au înregistrat decese pe teritoriul lor. Majoritatea costurilor consemnate de SUA au fost provocate de impactul asupra industriei călătoriilor, în special cel suportat de transportatorii aerieni şi hoteluri.

    Un caz mai grav a fost pandemia de gripă din 1918, care a ucis 40 de milioane de oameni în întreaga lume. Este dificil de evaluat impactul economic al epidemiei de atunci, care a avut loc în timpul Primului Război Mondial, perioadă în care statisticile erau puţine. De fapt, creşterea salariilor a fost mai mare atunci în statele unde rata de mortalitate din cauza gripei a fost mai ridicată, din cauza scăderii forţei de muncă.

    Vestea bună din prezent este că cele mai recente date şi comentarii venite din partea Asociaţiei Internaţionale a Transporturilor Aeriene arată că Ebola nu a afectat transporturile. Autorităţile din SUA şi Marea Britanie au început să ia măsuri pentru identificarea virusului în rândul călătorilor, iar IATA susţine că riscul transmiterii Ebola la bordul avioanelor este foarte scăzut.

    Nimeni nu a efectuat încă un calcul al costului din sistemul sănătăţii, respectiv al trainingului, testelor, tratamentelor, managementului deşeurilor, dar şi al tuturor paturilor care stau neutilizate în spaţii izolate.

    ”Sigur, cel mai mare pericol economic este izolarea ţărilor, care poate fi, intenţionat sau nu, un embargou economic real„, a spus Kaifala Marah, ministru de finanţe al Sierrei Leone.

    Estimările legate de costul economic al Ebola realizate de analiştii Băncii Mondiale John Panzer şi Francisco Ferreira ar putea fi cea mai profundă analiză de acest tip efectuată până acum. Raportul notează că, pe termen foarte scurt, dacă epidemia va fi ţinută sub control, costul va fi mic, de circa 359 de milioane de dolari.

  • Scoţia şi separatismul, ca simptom de epidemie geopolitică

    ANDREAS UTERMANN, DIRECTOR DE INVESTIŢII LA ALLIANZ GLOBAL INVESTORS, consideră că mişcările de independenţă s-ar putea extinde ca focul în Europa, unde vocile care susţin autonomia sau independenţa se fac auzite peste tot, din Spania, Franţa, Belgia sau Italia şi până în Bosnia şi Herţegovina, Cipru, România, Republica Moldova sau Georgia, fără să mai vorbim de estul Ucrainei, actuala zonă fierbinte a continentului.

    Marea Britanie a fost centrul gravitaţional al sistemului internaţional de la sfârşitul războaielor napoleoniene şi până la Al Doilea Război Mondial. Structura imperială construită de britanici a configurat nu doar sistemul internaţional, dar şi ordinea politică a unor state diverse, din Statele Unite şi până în India. Regatul Unit a creat şi a condus revoluţia industrială şi în multe privinţe a reprezentat un pivot al istoriei mondiale. Faptul că această uniune ar putea fi dizolvată este şocant şi dezvăluie informaţii importante despre direcţia către care se îndreaptă lumea, explică analistul politic George Friedman.

    Jeremy Warner, editor la publicaţia The Daily Telegraph, spune că ceea ce se întâmplă în Scoţia aparent este de mică amploare, având în vedere că economia regiunii are o contribuţie de sub 10% la PIB-ul britanic. Istoria este însă plină de evenimente aparent neimportante care au declanşat evenimente de un impact mult mai mare, unele cu consecinţe geopolitice şi economice catastrofale. Un astfel de exemplu este Primul Război Mondial, de la a cărui izbucnire s-au împlinit 100 de ani, declanşat de asasinarea la Sarajevo, la 28 iunie 1914, a arhiducelui Franz Ferdinand şi a soţiei sale Sophie.

    Alte evenimente iniţial minore au avut efecte pozitive majore, prin intermediul perestroikăi şi glasnostului, un exemplu fiind greva de la şantierul naval Gdansk din Polonia, care a culminat cu căderea zidului Berlinului şi reconfigurarea geopolitică a celei mai mari părţi a estului Europei.

    Pentru britanici, divizarea naţiunii ar fi în mod evident un eveniment de mare amploare. Indiferent de rezultatul referendumului, acesta pare destinat să modifice pentru totdeauna natura uniunii, iar rămânerea Scoţiei în Marea Britanie va fi aproape la fel de dificilă, din punctul de vedere al implicaţiilor constituţionale, ca şi separarea completă.
    Pentru a convinge scoţienii să rămână în uniune, liderii principalelor partide din Marea Britanie, conservator, laburist şi liber-democrat, David Cameron, Ed Miliband şi Nick Clegg, au promis alocarea mai echitabilă a resurselor şi menţinerea sistemului de finanţare Barnett prin care sunt distribuite fondurile publice la nivelul Regatului Unit. În opinia lor, formula Better Together (Mai Bine Împreună) este o viziune care poate fi îmbrăţişată de Scoţia.

    Pe de altă parte, Lordul Barnett, care a creat sistemul de finanţare în 1978, pe vremea când era şeful trezoreriei britanice, a afirmat într-un interviu pentru BBC Radio că acest sistem este ”incorect„ şi a reiterat apelul să fie eliminat.

    Angajamentul celor trei lideri politici a apărut pe prima pagină a publicaţiei Daily Record. Susţinătorii independenţei, în frunte cu prim-ministrul Scoţiei, Alex Salmond, consideră că planul, anunţat abia sfârşitul campaniei, este o insultă la adresa inteligenţei alegătorilor.

    Planul promite prerogative extinse pentru Parlamentul din Scoţia şi recunoaşte că uniunea există pentru a asigura oportunităţi şi securitate pentru toţi, prin distribuţia echitabilă a resurselor. O altă prevedere este faptul că ultimul cuvânt în finanţarea sistemului naţional de sănătate va reveni guvernului scoţian.

    ERSPECTIVELE ECONOMICE ALE UNEI SCOŢII INDEPENDENTE
    Să ne imaginăm o ţară cu populaţia statului american Colorado, cu suprafaţa Cehiei şi cu o industrie financiară de 10 ori mai mare decât restul economiei, care este dominată de petrol, alcool şi turism, avertizează preşedintele companiei de consultanţă Stratfor, George Friedman. Aşa ar porni Scoţia ca stat independent.

    Discuţiile despre împărţirea activelor şi a datoriilor şi asigurarea stabilităţii sectorului bancar ar putea schimba toate aceste lucruri. În acelaşi timp, companii ca Royal Bank of Scotland au avertizat deja că îşi vor transfera operaţiunile centrale din regiune.

    Analiştii, companiile şi politicienii iau în serios posibilitatea separării Scoţiei şi există dezacorduri privind performanţele economice ale noii naţiuni, unii prezicând austeritate bugetară şi preţuri mai mari, în timp ce alţii consideră că un plan de a reduce taxele pentru companii ar ajuta la atragerea unor noi afaceri.

    ”Pe termen scurt, standardul de viaţă ar scădea, existând un impact economic uriaş din cauza incertitudinilor. Pe termen lung, în lume există numeroase ţări de dimensiunea Scoţiei care sunt bogate şi prospere, dar depinde de cât de buni vor fi oficialii aleşi„, a arătat Rob Wood, economist la Berenberg Bank în Londra şi fost oficial al Băncii Angliei.

    Economia Scoţiei este de circa 130 de miliarde de lire sterline (211 miliarde de dolari), sau de 150 de miliarde de lire dacă este inclusă şi contribuţia activităţilor din Marea Nordului. PIB-ul este echivalent cu cel al Qatarului sau al Greciei.

    Între principalele probleme cu care s-ar confrunta premierul Alex Salmond va fi finanţarea statului şi anume să atragă creditorii fără să beneficieze de reputaţia Marii Britanii, care nu a intrat vreodată în default, de-a lungul secolelor.
    Oficialii de ambele părţi ale graniţei nou formate îşi vor disputa dreptul de proprietate asupra petrolului şi gazelor din Marea Nordului, dar Scoţia mai are şi whisky, cu exporturi anuale de circa 4,3 miliarde de lire, şi turism, vizitatorii cheltuind anul trecut în regiune 4,6 miliarde de lire.

  • Barack Obama: Lumea trebuie “să acţioneze rapid” împotriva epidemiei de Ebola

    “Această epidemie nu este numai o ameninţare pentru securitatea regională, ci şi o potenţială ameninţare pentru securitatea mondială dacă aceste ţări se prăbuşesc, dacă economiile lor suferă implozii, dacă oamenii se panichează”, a avertizat Obama prezentând, la Atlanta, marile direcţii ale planului american de acţiune.

    “Lumea are responsabilitatea de a face mai mult”, a declarat el, afirmând că Statele Unite sunt pregătite să joace un rol central împotriva unei epidemii care se extinde “în mod exponenţial”.

    Preşedintele, care a evocat un demers “similiar” american după cutremurul din Haiti din ianuarie 2010, a menţionat în special crearea unui centru de comandament militar în Liberia pentru susţinerea eforturilor în regiune.

    De asemenea, el a anunţat crearea unui pod aerian “pentru transportarea personalului medical şi materialului cât mai repede către Africa de Vest”, dar şi o bază intermediară în Senegal, în vederea “distribuirii ajutorului pe teren cât mai repede posibil”.

    Potrivit unui oficial, acest plan va implica trimiterea a aproximativ 3.000 de militari americani în Africa de Vest. Militarii vor participa în special la construcţia de noi centre de tratament în zonele cele mai afectate, iar administraţia americană va ajuta la recrutarea şi formarea personalului desemnat să le gestioneze.

    Eforturile americane se vor concentra pe Liberia, una dintre ţările cele mai afectate de virus, alături de Sierra Leone şi Guineea.

     

  • OMS: Epidemia de Ebola a provocat moartea a 1.427 de persoane

    Precedentul bilanţ, înregistrat la 18 august, anunţa 2.473 de cazuri, dintre care 1.350 mortale.

    În numai două zile, la 19 şi 20 august, s-au înregistrat 142 de noi cazuri de Ebola şi 77 de decese suplimentare.

    Liberia rămâne ţara cea mai afectată, cu 1.082 de cazuri (plus 110), dintre care 624 mortale (plus 48).

    În Guineea, există 28 de cazuri suplimentare, astfel încât numărul bolnavilor de Ebola a ajuns la 607. Numărul deceselor a crescut cu 10, ajungând astfel la 406.

    În Sierra Leone, există 910 cazuri (plus trei), în timp ce numărul deceselor s-a ridicat la 392 (plus 18).

    În Nigeria, epidemia a mai ucis o persoană. Bilanţul deceselor este de cinci şi numărul cazurilor este de 16 (plus unul).

    La 8 august, OMS a decretat o urgenţă de sănătate publică la nivel mondial contra acestei epidemii de febră hemoragică fără precedent şi a recomandat luarea unor măsuri de excepţie în ţările afectate.

  • Gambia a suspendat temporar zborurile provenind din Guineea, Liberia şi Sierra Leone, din cauza epidemiei de Ebola

    În scrisoare, datată la 7 august, un oficial din cadrul ministerului cere conducerilor diverselor companii aeriene care deservesc Gambia să nu mai transporte pasageri provenind de la Freetown, Conakry şi Monrovia la Banjul.

    Decizia intră în vigoare pe loc, pe o durată neprecizată, potrivit scrisorii.

    În document nu se stabileşte însă nicio legătură între această suspendare şi epidemia de Ebola care afectează dur Guineea, Liberia, Sierra Leone şi, în mai mică măsură, Nigeria.

    O sursă de la Ministerul Sănătăţii din Gambia a declarat pentru AFP că măsura a fost adoptată cu scopul de a preveni introducerea în ţară a virusului care provoacă această febră hemoragică foarte contagioasă şi în cele mai multe cazuri mortală.

    Gambia a suspendat deja zborurile provenind din Guineea, Liberia şi Sierra Leone timp de o lună, în aprilie-mai.

    Nigeria a anunţat pe 10 august oprirea temporară a zborurilor companiei naţionale din Gambia – Gambia Bird Airlines – pe teritoriul său, evocând măsuri “nesatisfăcătoare” adoptate de către companie faţă de epidemia de Ebola din regiune.

    Niciun caz de Ebola nu a fost semnalat, până în prezent, în Gambia. Până săptămâna trecută, compania aeriană naţională a acestei ţări asigura două legături săptămânal către Lagos şi zboruri către alte ţări vest-africane, inclusiv Sierra Leone şi Liberia.

    Potrivit ultimului bilanţ prezentat miercuri de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, febra Ebola a provocat moartea a 1.069 de persoane din 1.975 de cazuri (confirmate, suspecte sau probabile), în Nigeria înregistrându-se trei decese. Cifra reprezintă o rată a deceselor de 54%.

    Din cauza epidemiei, mai multe state şi companii au decis să nu mai asigure zboruri către şi dinspre ţările afectate.

  • Avertismentul OMS: Epidemia de Ebola trebuie considerată o urgenţă de sănătate publică la nivel mondial

    Comitetul de urgenţă al OMS, care s-a reunit miercuri şi joi la Geneva, consideră “în unanimitate că sunt reunite condiţiile unei urgenţe de sănătate publică la nivel mondial”, anunţă un comunicat. 

    “Un răspuns internaţional coordonat est esenţial pentru oprirea şi regresul propagării internaţionale a Ebola”, adaugă comitetul. 

    Epidemia de Ebola, care a provocat moartea a aproximativ 1.000 de persoane de la începutul anului, este “cea mai importantă şi cea mai gravă” din ultimele patru decenii, a subliniat într-o conferinţă de presă directoarea generală a OMS, doctorul Maragaret Chang.

    Ea a apreciat că ţările din Africa de Vest afectate de epidemie – Liberia, Sierra Leone, Guineea şi Nigeria – “nu pot face faţă singure situaţiei” şi a cerut “comunităţii internaţionale să le furnizeze susţinerea necesară”.

    Chang a adăugat că a acceptat concluziile comitetului şi a decretat această “urgenţă de sănătate publică la nivel mondial”, OMS coordonând zilnic mobilizarea internaţională în faţa Ebola. 

    Comitetul a exclus impunerea unor restricţii privind călătoriile internaţionale sau comerţul internaţional. Dar a declarat că “statele trebuie să se pregătească să depisteze şi să trateze cazuri de infectare cu Ebola” şi să faciliteze evacuarea cetăţenilor lor, în special a personalului medical, care a fost expus la acest virus.

     

  • Cel mai ridicat nivel de ALERTĂ, instituit de autorităţile sanitare americane în cazul Ebola

    “Această activare ne permite să mobilizăm resursele în toată agenţia pentru a răspunde crizei” legate de Ebola, a explicat Tom Skinner, un purtător de cuvânt al Centrului american pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC).

    “Este pentru prima dată din 2009 când această alertă maximă a fost declanşată. Ea a fost instituită la acea vreme pentru pandemia de gripă H1N1”, a precizat el.

    Această decizie răspunde la “propagarea virusului Ebola în Nigeria şi la potenţialul risc de a afecta multe vieţi”, a afirmat directorul CDC, doctorul Tom Frieden, într-un mesaj publicat pe Twitter.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat 932 de morţi din totalul de 1.711 de cazuri în cadrul acestei epidemii fără precedent, care afectează în special trei ţări din Africa de Vest, potrivit unei estimări din 4 august, a anunţat miercuri CDC.

    Sierra Leone, Liberia şi Guineea sunt ţările cele mai afectate. În Nigeria, unde există temeri privind propagarea epidemiei, sunt nouă cazuri suspecte şi un deces, precizează CDC pe site-ul său de Internet.

    În plus, misionara americană Nancy Writebol, infectată cu virusul în Africa şi ajunsă marţi la Atlanta pentru a primi îngrijiri medicale în carantină într-un spital echipat special, a primit a treia doză dintr-un tratament experimental, a anunţat postul de televiziune CNN.

    Doctorul Kent Brantly, contaminat tot în Liberia şi repatriat în Statele Unite sâmbătă, a fost tratat, de asemenea, cu acest ser nou, care nu a mai fost testat pe oameni până în prezent.

    Acest tratament ar explica ameliorarea stării lor de sănătate, considerată încă gravă la sfârşitul săptămânii trecute. Un medic care i-a administrat prima doză în Africa doctorului Brantly a vorbit despre tratamentul “miraculos” care a atenuat simptomele într-o oră, a anunţat presa americană.

    Preşedintele Barack Obama a considerat miercuri că este “prematur” ca medicamentul experimental să fie trimis în Africa.

    Doctorul Anthony Fauci, directorul Institutului american de alergii şi boli infecţioase (NIAID), a recunoscut marţi că serul are “o oarecare eficienţă, dar doar la doi pacienţi” în acest stadiu.

    “Rezultatele experimentelor efectuate pe animale sunt foarte bune şi folosirea acestui agent pe doi pacienţi sugerează că el are un efect favorabil. Dar dat fiind că (tratamentul) se limitează la doi pacienţi, trebuie să fim prudenţi înainte de a trage concluzii”, a adăugat el.

    În prezent nu există niciun tratament pentru a combate acest virus foarte virulent, identificat în 1976 şi care are o rată de mortalitate de 60 până la 90 la sută.

     

  • Medecins sans frontieres: Epidemia de Ebola din Africa de vest se agravează şi riscă să afecteze şi alte ţări

    Epidemia de Ebola din Africa de vest se agravează şi riscă să afecteze şi alte ţări, a avertizat directorul de operaţiuni al organizaţiei Medecins sans frontieres (MSF), Bart Janssens, într-un interviu publicat miercuri de Libre Belgique, relatează AFP.

    “Această epidemie este fără precedent, absolut în afara controlului, iar situaţia nu face decât să se agraveze, în condiţiile în care se extinde, în special în Liberia şi Sierra Leone, cu focare foarte importante”, a declarat acesta.

    “Suntem extrem de îngrijoraţi de turnura pe care o ia situaţia în special în aceste două ţări”, a subliniat el.

    “Dacă situaţia nu se ameliorează rapid, există un risc real ca noi ţări să fie afectate”, a avertizat Janssens.

    “Nu este exclus, dar este dificil de prevăzut, pentru că nu ne-am confruntat niciodată cu o asemenea epidemie”, a insistat el, adăugând că “lipseşte o viziune de ansamblu pentru a înţelege unde se situează principalele probleme”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • AVERTISMENTUL Statelor Unite: Ebola s-ar putea propaga “ca un foc de pădure”

    În această regiune din Africa de Vest se înregistrează cea mai dură epidemie de febră hemoragică din istorie.

    “Probabilitatea ca această epidemie să se propage în afara Africii de Vest este foarte mică”, a apreciat Stephan Monroe de la Centrele de Control şi Prevenţie a Bolilor (CDC).

    Dar situaţia “evoluează rapid”, iar CDC este necesar să fie pregătite să facă faţă posibilităţii ca un călător bolnav să propage boala în Statele Unite.

    “Îngrijorarea noastră este ca epidemia să fie «însămânţată» altundeva. Ca un foc de pădure, ea se poate răspândi plecând de la un singur arbore, prin scântei”, a adăugat Monroe.

    “Este clar ce s-a întâmplat în Liberia”, a apreciat el, notând că această ţară nu a constatat cazuri de Ebola timp de 21 de zile – perioada maximă de incubaţie -, dar că au apărut cazuri noi.

    “Au fost cazuri «reînsămânţate» de persoane care au traversat frontiera. Deci, până când vom putea identifica şi întrerupe fiecare sursă de transmitere, nu vom fi în măsură să controlăm epidemia”, a insistat el.

    “Răspunsul faţă de această epidemie va fi mai degrabă un maraton decât un sprint”, a conchis Stephan Monroe.

    Liberia a anunţat luni închiderea unei părţi a frontierelor, într-o încercare de a eradica propagarea acestei epidemii de febră provocată de virusul Ebola care s-a soldat cu peste 670 de morţi în trei ţări şi care continuă să se extindă, după ce Nigeria a confirmat primul caz săptămâna trecută.

    Această epidemie, care durează de la începutul anului, a izbucnit în Guineea, după care s-a extins în Liberia şi apoi în Sierra Leone, trei ţări care, pe 23 iulie, înregistrau în total 1.201 de cazuri, dintre care 672 mortale, potrivit ultimului bilanţ prezentat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

    Doi americani, dintre care unul este medic, angajaţi în lupta împotriva epidemiei în Liberia, au fost contaminaţi. Ei au fost plasaţi în carantină.

    Virusul Ebola se transmite prin contact direct cu sângele, lichidele biologice sau ţesuturile persoanei infectate. Febra hemoragică pe care o provoacă se manifestă prin hemoragie, vomă şi diaree. Rata mortalităţii bolii este cuprinsă între 25 şi 90% în cazul oamenilor şi nu există un vaccin omologat împotriva ei.