BusinessMagazin

Tag: energie

  • Companiile de Utilităţi din Energie critică un proiect de lege aflat pe agenda Guvernului şi cer respectarea independenţei ANRE în stabilirea tarifelor: Solicităm recunoaşterea costurilor realizate de operatorii de distribuţie, conform metodologiei de stabilire a tarifelor reglementate

    Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), care  reprezintă cele mai importante grupuri din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, solicită Guvernului să respecte independenţa decizională a ANRE, inclusiv în domeniul preţurilor, criticând un proiect de OUG care, spun companiile, ar pune sub semnul întrebării neutralitatea deciziilor Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei.

    Proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind efectuarea serviciilor de tranzacţionare pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa intrazilnică de un unic operator desemnat al pieţei de energie electrică şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023 se află pe lista de analiză în şedinţa de Guvern din 15 martie.

    În opinia ACUE, acest proiect contravine principiului independenţei ANRE  şi riscă să stopeze dezvoltarea infrastructurii energetice a României.

    Critica Asociaţiei se referă la Articolul 2 (2), inclus în proiectul de OUG, publicat în consultare publică, în data de 13 martie.

    Acesta prevede ca ”În perioada 01 aprilie 2023 – 31 martie 2025 tarifele reglementate de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale, precum şi tarifele reglementate de transport al energiei electrice şi gazelor naturale se stabilesc de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, conform reglementărilor în vigoare. Începând cu data de 1 aprilie 2023 tarifele reglementate se aprobă luând în considerare exclusiv rata anuală a inflaţiei şi acoperirea costurilor suplimentare aferente consumului propriu tehnologic, respectiv consumului tehnologic, care se capitalizează.”

    În acest context, Federaţia cere Guvernului să recunoască costurilor realizate de operatorii de distribuţie, conform metodologiei de stabilire a tarifelor reglementate.

    Potrivit ACUE, conform legislaţiei europene şi naţionale, autorităţile de reglementare trebuie să fie independente atât de interesele industriei, cât şi de guvern. Astfel, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) este autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric şi funcţional.

    De asemenea, operatorii de distribuţie desfăşoară o activitate reglementată. Metodologia de determinare a tarifelor implică obligativitatea asigurării viabilităţii financiare a societăţilor de distribuţie.

    „Pentru a depăşi provocările tranziţiei energetice şi securităţii aprovizionării, respectarea cadrului de tarifare este o conditie sine qua non pentru asigurarea necesarului de investiţii. Preocuparea statului român trebuie să se orienteze spre modele de remunerare şi de stimulare eficiente şi orientate spre viitor pentru a permite transformarea reţelei şi tranziţia energetică. Pe sens invers, de această dată, statul român propune soluţii care vor duce implicit la blocarea şi întârzierea investiţiilor în sectorul de distribuţie.”  arată Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE.

    Companiile membre ale asociaţiei spun că, în contextul crizei energetice, în anul 2022, operatorii de distribuţie au depus eforturi pentru a asigura lichidităţile necesare derulării programelor de investiţii şi mentenanţă, pentru optima funcţionare a reţelelor. Investiţiile s-au ridicat la aprox. 2 mld. lei în distribuţia de energie electrică şi aprox. 1 mld. lei în distribuţia de gaze naturale, conform datelor centralizate la nivelul Federaţiei ACUE, pentru anul 2022.

    Operatorii de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale au investit, în total, 10,5 mld lei în perioada 2018-2021, conform datelor publicate de ANRE.

    ”Pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare şi a se menţine în tendinţele de evoluţie la nivel european, precum şi în line cu legislaţia naţională (ex. “gratuitatea” racordărilor şi extinderilor de reţele), operatorii de distribuţie au suplimentat deja bugetele de investiţii pentru modernizarea şi extinderea reţelelor, racordarea clienţilor noi, integrarea surselor de energie regenerabilă în creştere, adaptarea reţelelor de distribuţie la standardele „H2 ready”, integrarea electromobilităţii, digitalizarea şi securizarea sistemelor de distribuţie”, se precizează în comunicatul Federaţiei.

    În acest context, companiile de distribuţie spun că trebuie să beneficieze de un cadru de reglementare coerent şi aliniat cu aşteptările şi cerinţele clienţilor, din ce în ce mai mult interesaţi şi încurajaţi pentru adoptarea unor soluţii energetice eficiente (ex. prosumatori, contorizare inteligentă), nerealizabile în lipsa unor reglementări care să respecte acest obiectiv comun.

    ”Fără un cadru de reglementare predictibil, transparent şi corect, România riscă să se confrunte cu provocări majore ale reţelelor de distribuţie de energie”, se mai precizează în comunicatul ACUE.

    Asociaţia are 23 de membri, printre care se numără grupuri importante din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu un număr total de 22.500 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de Euro.

     

  • Italienii de la Enel spun adio pieţei din România într-un exit fulger. Iese un grup global cu o forţă de 140 mld. euro, intră în scenă grecii de la PPC cu un business de 5,7 mld. euro când România are nevoie de investiţii masive în energie. Cine sunt grecii de la PPC care au devenit un jucător cheie în energia României

    ♦ Italienii de la Enel s-au mişcat cu o precizie chirurgicală în legătură cu exit-ul lor din România, în circa trei luni de la anunţul oficial fiind parafată predarea businessului către grecii de la PPC, conduşi chiar de fostul şef al Enel de aici. România pierde unul dintre cei mai mari jucători globali din energie într-un moment în care investiţiile sunt mai necesare ca niciodată.

    Prezenţi din 2005, italienii de la Enel au devenit una dintre cele mai importante grupuri din energia României cu 3 mi­lioane de consumatori, un business de 1,6 miliarde de euro şi cu un  portofoliu de producţie de energie verde de 500 MW.

    Enel este unul dintre cele mai mari grupuri globale din energie, un business de 140 de miliarde de euro, care va investi 37 de miliarde de euro în şase pieţe cheie: Italia, Spania, SUA, Brazilia, Chile şi Columbia.

    În locul lor vin grecii de la PPC, cu o putere de investiţii mult mai redusă într-un moment în care România are nevoie de fonduri masive în reţelele de energie, dar şi pe zona de producţie. Grecii de la PPC sunt un business de 5,7 miliarde de euro în 2021, pe pierderi, care în 2022 doar s-au adâncit. PPC este un business energetic integrat pe verticală, cu un portofoliu de producţie de energie de circa 10,4 GW, jumătate din capacitatea totală instalată a Greciei, şi cu 5,8 milioane de clienţi.

    Spre comparaţie, Enel în România are venituri de 1,6 miliarde de euro. „Suntem mândri de rezultatele obţinute în România de la intrarea în ţară în 2005 şi apreciem munca susţinută şi devo­tamentul colegilor noştri, care ne-au permis să devenim unul dintre cei mai importanţi jucători integraţi în domeniul energiei în România. Suntem încrezători că un grup internaţional important precum PPC va continua această poveste de succes“, a declarat Francesco Starace, CEO şi director general al grupului Enel. Acordul prevede plata de către PPC a unei sume totale de aproximativ 1,26 mi­liarde de euro, ceea ce evaluează societăţile vândute la circa 1,9 miliarde de euro (100% din acţiuni).

    „Finalizarea tranzacţiei, aşteptată în trimestrul al treilea al acestui an, este supusă unor condiţii întâlnite în mod obişnuit în acest tip de acorduri, inclusiv permisiunea autorităţilor antitrust competente.“ În ultimii ani, România a pierdut investitori extrem de puternici din energie printre care se numără cehii de la CEZ sau americanii de la ExxonMobil.

  • China se bazează pe cărbune pe fondul eforturilor de securitate energetică

    Planificatorul de stat al Chinei a subliniat un rol mai important al cărbunelui în aprovizionarea cu energie electrică, afirmând că acest combustibil fosil va fi utilizat pentru a îmbunătăţi fiabilitatea şi securitatea sistemului său energetic, relatează Reuters.

    Creşterea preţurilor globale ale energiei în urma invaziei Rusiei în Ucraina şi a întreruperii aprovizionării interne au determinat Beijingul să se concentreze mai mult asupra securităţii energetice în ultimii ani.

    Cea de-a doua economie a lumii s-a bazat pe cărbune pentru a genera 56,2% din energia electrică anul trecut, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, dar şi-a sporit semnificativ utilizarea gazelor naturale şi a energiei regenerabile în ultimii ani pentru a reduce emisiile de carbon.

    Cu toate acestea, producţia fluctuantă a centralelor regenerabile i-a determinat pe factorii de decizie politică să se bazeze pe o energie pe cărbune fiabilă şi uşor dispecerizabilă pentru a susţine alimentarea de bază a ţării. Anul trecut, temperaturile caniculare din timpul verii şi seceta din sud-vestul Chinei au dus la scăderea producţiei de energie hidroelectrică, ceea ce a dus la întreruperi de energie.

    „Vom consolida rolul de bază de sprijin al cărbunelui (şi) vom lua măsuri ordonate pentru a creşte producţia avansată de cărbune, asigurând în acelaşi timp siguranţa”, a declarat Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă (NDRC) într-un raport prezentat la adunarea anuală a parlamentului.

    China a aprobat anul trecut construcţia a încă 106 gigawaţi de capacitate energetică pe bază de cărbune, de patru ori mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare nivel din 2015 încoace, determinată de considerente legate de securitatea energetică, au arătat cercetările de săptămâna trecută.

    Aproximativ 50GW din această cantitate au intrat în construcţie.

    „Povestea securităţii energetice este încă puternică”, a declarat Li Shuo, consilier politic al Greenpeace China.

    „Acest lucru a dat un impuls sectorului cărbunelui din China, după cum se vede în aprobarea rapidă a centralelor pe cărbune din întreaga ţară”, a spus el.

    NDRC a subliniat, de asemenea, importanţa creşterii ofertei interne de petrol şi gaze.

    „Vom intensifica explorarea şi dezvoltarea petrolului şi a gazelor naturale la noi în ţară pentru a descoperi mai multe rezerve neexploatate şi pentru a creşte producţia”, a declarat acesta.

    În pofida unei strategii de stimulare a utilizării gazelor naturale drept combustibil-punte pentru a-şi atinge neutralitatea în materie de emisii de dioxid de carbon în 2060, China încetineşte o campanie agresivă începută în 2017 de înlocuire a cărbunelui cu gazul.

    Îngrijorat de lipsa de aprovizionare pe fondul preţurilor ridicate la nivel mondial, planificatorul s-a angajat să “controleze strict extinderea proiectelor de înlocuire a cărbunelui cu gaze naturale”.

    Planificatorul de stat şi-a reiterat, de asemenea, eforturile de a reforma în continuare sectorul petrolului şi al gazelor naturale, punând accentul pe îmbunătăţirea mecanismului de stabilire a preţurilor pentru gazele naturale pentru a reflecta mai bine costul de producţie şi de achiziţie.

    China importă aproximativ 40% din consumul său de gaze naturale.

    „Vom dezvolta mecanisme solide pentru a ajusta preţurile pentru utilizatorii finali din mediul urban ale gazelor naturale în funcţie de costurile de achiziţie”, se arată în raport.

    De asemenea, China va avansa cu construcţia unui al doilea lot de centrale eoliene şi solare majore, au adăugat aceştia.

    Dependenţa de cărbune a fost descrisă de unii ca fiind temporară, pentru a acoperi deficitul de aprovizionare pe măsură ce ţara dezvoltă sursele regenerabile de energie.

    „Noua producţie de energie din surse regenerabile nu a reuşit să acopere toată creşterea cererii într-un anumit an, ceea ce înseamnă că este încă nevoie de o anumită producţie suplimentară de cărbune în fiecare an”, a declarat David Fishman, senior manager al companiei de consultanţă energetică Lantau Group, cu sediul în China.

    „În 2023 sau 2024 am putea vedea primul an în care producţia din surse regenerabile acoperă în totalitate noua creştere a cererii… după care consumul de cărbune ar trebui să înceapă să scadă de la an la an”, a spus el.

    China s-a angajat să atingă nivelul maxim al emisiilor de carbon până în 2030 şi să atingă neutralitatea emisiilor de carbon până în 2060.

    Beijingul are ca obiectiv reducerea consumului de energie pe unitate de PIB cu aproximativ 2% în 2023, a precizat raportul NDRC.

  • Prosumatorul, noua forţă din domeniul energetic. Unu din 10 consumatori de energie ar putea fi prosumator în 2030

    Fondurile destinate susţinerii prosumatorilor gestionate de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) sunt anul acesta de 2 mld. lei, sumă dublă faţă de cea de anul trecut, putând fi susţinuţi cu aceşti bani 80.000 de viitori prosumatori. Dar pe lângă stat, băncile sunt dornice să finanţeze aceste proiecte.

    „Chiar dacă investiţiile în energie lipsesc, la nivelul prosumatorilor, nu. Acesta este un lucru îmbucurător. De ce peste jumătate din aceşti bani, 440 de milioane de euro, sunt bani privaţi, aceasta este o altă întrebare. Probabil că ceva nu funcţionează în mecanismul de sprijin de stat, iar aici este loc de îmbunătăţit”, a spus Adrian Vintilă, preşedinte al FEL (Future Energy Leaders) România, în cadrul unei dezbateri dedicate prosumatorilor, găzduită de ZF Power Summit 2023. FEL România este cea mai mare comunitate de tineri profesionişti din energie, obiectivul acesteia fiind, printre altele, creşterea gradului de angajabilitate şi prezenţa mai mare a tinerilor în poziţii de decizie.

    Specialiştii din piaţă spun că România nu trebuie decât să preia şi să aplice local modele deja implementate în alte state, nemaifiind nimic de inventat.

  • Cererea de gaze a Chinei este o îngrijorare mai mare pentru Europa decât întreruperea de furnizare de către Rusia

    Aprovizionarea cu gaze a Europei ar putea fi afectată mai puternic de o creştere mai mare decât se aştepta a cererii chinezeşti în acest an decât de o oprire completă a fluxurilor ruseşti, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, relatează bloomberg.

    În timp ce cererea chineză este “marea necunoscută”, un scenariu optimist ar putea duce la o creştere a importurilor de gaze naturale lichefiate ale acestei ţări cu până la 35% în 2023, dacă costurile vor continua să scadă şi dacă economia sa se va extinde rapid, a declarat AIE într-un raport trimestrial. Acest lucru ar stimula concurenţa globală pentru acest combustibil şi ar putea împinge preţurile înapoi la nivelurile “nesustenabile” înregistrate vara trecută, a spus aceasta.

    China a revenit asupra restricţiilor stricte privind Covid-19 care i-au redus cererea de energie anul trecut şi a ajutat Europa să importe cantităţi record de GNL din întreaga lume. Împreună cu măsurile de economisire a energiei şi cu o iarnă blândă, achiziţiile de GNL au permis Europei să supravieţuiască sezonului de încălzire cu fluxuri ruseşti mult mai mici şi au împins preţurile la gaze în jos cu peste 80% faţă de maximele record.

    Creşterea economică mai rapidă a Chinei în acest an ar trebui să îi sporească nevoile de combustibil, dar marea întrebare este dacă acest lucru va duce la creşterea achiziţiilor de gaze la nivelul din anii precedenţi.

    Reflectând incertitudinea cu privire la cererea Chinei, AIE a declarat că există o diferenţă de 40 de miliarde de metri cubi între cea mai mică şi cea mai mare estimare a importurilor nete de GNL ale naţiunii în acest an. La capătul superior al intervalului, importurile Chinei ar creşte cu mult peste vârful anterior din 2021, a precizat agenţia. Diferenţa estimată este egală cu aproximativ 8% din ceea ce ar putea consuma Europa în acest an.

    “Acest interval este mai mare decât incertitudinea asociată cu potenţiala pierdere a tuturor fluxurilor de gaze prin conducte rămase în Europa din Rusia”, a declarat agenţia.

    Deocamdată, consumul total de gaze al Chinei ar trebui să îşi revină cu aproape 7% în 2023, potrivit AIE. În Europa, consumul a scăzut cel mai mult din istorie în 2022 şi ar putea scădea uşor în acest an. AIE şi oficialii Uniunii Europene au avertizat că disciplina în materie de consum rămâne critică pentru continent, având în vedere aprovizionarea mai redusă din partea Rusiei, fostul său principal furnizor.

     

  • Scumpirea accelerată a preţului energiei aproape triplează profitul Nuclearelectrica în 2022, la 2,7 mld. lei. Afacerile se dublează la 6,3 mld. lei. „Rezultatele confirmă aşteptările investitorilor“

    ♦ În T4/2022 compania de stat a avut un profit net de 789 mil. lei, dublu faţă de T4/2021 ♦ BT CP: Rezultatele au marcat un an excepţional pentru producătorul de energie electrică ♦ Radu Cojoc, Goldring: Cu un rezultat net de 9,05 lei/acţiune, ne putem aştepta la unul dintre cele mai ridicate randamente ale dividendelor în acest an.

    Pe fondul scumpirii preţului mediu al energiei electrice de la 284 lei/ MWH în 2021 la 600 lei/MWH în anul 2022, venit într-un context de uşoară scădere a cantităţii vândute,  Nuclearelectrica (simbol bursier SNN), singurul producător de energie nucleară din România, a avut în 2022 rezultate record într-un an caracterizat de o societate de brokeraj ca fiind excepţional.

    Astfel compania, la care statul român este acţionar majoritar cu 82,5%, a raportat pentru 2022 venituri de 6,5 miliarde de lei, duble faţă de anul precedent, şi un profit net de 2,7 mld. lei, plus 163%. Chiar dacă producţia a fost în uşoară scădere, cu 1,7%, preţurile mai mari ale energiei electrice au compensat declinul şi au adus o marjă de profit de vis de 42%.

    Pe baza capitalizării de la finalul anului 2022, de aproximativ 12,9 mld. lei şi pe baza profitul net de 2,7 mld. lei, acţiunile Nuclearelectrica se tranzacţionează la un multiplu price earning ratio (PER) de 4,8x, arată calculele realizate de ZF. Vineri după-amiază acţiunile SNN nu aveau nicio dinamică la BVB ceea ce arată că investitorii s-au aşteptat la aceste rezultate istorice.

    „Cred că rezultatele Nuclearelectrica au confirmat aşteptările investitorilor, de aici şi lipsa de reacţie din partea pieţei. Deşi la nivelul indicatorilor actuali compania pare foarte atractivă, piaţa ţine cont şi de bugetul propus pentru acest an şi conştientizează că rezultatele din 2022 sunt extraordinare. Cu un rezultat net de 9,05 lei/acţiune, ne putem aştepta la unul dintre cele mai ridicate randamente ale dividendelor în acest an, chiar dacă sunt planificate şi investiţii în viitor“, spune Radu Cojoc, broker al Goldring.

    În T4/2022 profitul net al companiei s-a dublat faţă de acelaşi trimestru din 2021 la 789 mil. lei. Analiştii de la BT CP scriu într-un raport că rezultatele SNN au marcat un an excepţional pentru compania de stat.

    „În ultimul trimestru, producătorul de energie electrică a vândut 2,5 TWh de energie electrică, la un preţ mediu de 605 lei/MWh (Ă75,6 an/an). Prin urmare, veniturile din vânzarea energiei electrice au crescut cu 53,2% an/an la 1,5 mld. lei. În ceea ce priveşte totalul cheltuilelilor din exploatare, compania a înregistrat o creştere de 42,4% an/an la 844 mil. lei, creşterea venind în mod special din cheltuielile cu personalul, care au crescut cu 44,9% an/an la 185 mil. lei şi din cheltuielile cu contribuţia la Fondul de Tranzitie Energetică, de 212 mil. lei“, scriu analiştii de la BT CP.

    În raportul publicat vineri dimineaţă la BVB, Nuclearelectrica arată cheltuieli de 1,9 mld. lei, plus 28%, şi o contribuţie la fondul de tranziţie energetică de 1,1 mld. lei.

    Preţul de vânzare mediu al energiei electrice vândută de societate pe aceasta piaţă (liberă acolo unde SNN a livrat 99,6% din energia vândută – n.red) în perioada 1 ianuarie 31 decembrie 2022 a fost de 600,15 RON/MWh (perioada 1 ianuarie 31 decembrie 2021: 284,29 RON/MWh), valoare netă de Tg.

    Începând cu data de 01 septembrie 2022, pentru perioada 01 septembrie 2022 – 31 august 2023, producătorii de energie electrica plătesc o contribuţie către Fondul de Tranziţie Energetică. Modalitatea de calcul se determină ca diferenţă între preţul lunar de vânzare şi preţul de referinţă (450 lei/MWh) înmulţită cu cantitatea lunară livrată fizic.

    Nuclearelectrica are 13,1 mld. lei capitalizare. În ultimele 12 luni acţiunile au minus 1%.

     

  • Ciucă: România are resursele energetice de care e nevoie pentru prezent şi pentru viitor

    România are la dispoziţie resursele energetice de care cetăţenii şi economia au nevoie pentru prezent şi pentru viitor, spune premierul Nicolae Ciucă, în timpul reuniunii Grupului de Lucru Interdepartamental pentru Securitate Energetică (GLISE).

    Premierul Nicolae Ciucă a coordonat vineri reuniunea Grupului de Lucru Interdepartamental pentru Securitate Energetică (GLISE) în cadrul căreia au fost analizate situaţia rezervelor de gaze naturale, pregătirea stocurilor pentru perioada următoare şi stadiul proiectelor de investiţii pentru creşterea capacităţii de producţie şi depozitare a energiei.

    „Măsurile luate de Guvern asigură rezervele de gaze naturale necesare consumului cetăţenilor şi mediului de afaceri. Gradul de umplere a depozitelor este în prezent la 49,5% din capacitate, ceea ce garantează cantitatea de consum de care are nevoie populaţia şi economia României, indiferent de condiţiile meteorologice din următoarea perioadă. Pentru perioada viitoare, inclusiv pentru sezonul rece 2023-2024, România are capacitatea să depoziteze peste 3 miliarde de metri cubi de gaze naturale, cantitate suficientă inclusiv în condiţiile creşterii consumului intern”, anunţă Executivul.

    Potrivit sursei citate, în cadrul Grupului de Lucru au fost analizate şi soluţiile pentru creşterea capacităţii de producţie de energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale şi mărirea capacităţii de depozitare. Accentul a fost pus asupra pregătirii proiectelor de investiţii finanţate din Fondul de Modernizare şi prin intermediul Iniţiativei celor 3 Mări, mecanisme pe care România le valorifică pentru atingerea obiectivului de securitate energetică.

    „România are la dispoziţie resursele energetice de care cetăţenii şi economia au nevoie pentru prezent şi pentru viitor. Ceea ce avem astăzi în depozite asigură necesarul de consum pentru perioada următoare. Pregătim deja resursele pentru iarna 2023-2024, dar şi soluţiile pentru suplimentarea cantităţii de energie de care România va avea nevoie în următorii ani pentru a asigura necesarul unei economii în continuă dezvoltare. Acordurile de colaborare stabilite cu partenerii externi pentru diversificarea resurselor de aprovizionare cu gaz şi investiţiile consistente în domeniu reprezintă pentru România soluţia de consolidare a securităţii energetice”, a afirmat premierul Nicolae Ciucă.

    La reuniunea GLISE au mai participat ministrul Energiei, Virgil Popescu, secretarul general al Guvernului, Marian Neacşu, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, consilierul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, George Agafiţei, reprezentanţi ai instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul energiei.

  • Cum a reuşit Europa să scape de dependenţa energetică de Rusia

    A fost viteza fără precedent a unei tranziţii ener­getice care, într-un an, aproape că a eliminat dependenţa de combustibilii fosili ruseşti în încercarea de a supri­ma principala sursă de finanţare a maşi­năriei de război a preşedintelui Vladimir Putin, scrie Bloomberg.

    Schimbarea a fost departe de ge­nul de tranziţie climatică pe care şi-a imaginat-o Europa pentru viitorul său pe termen lung, guvernele plă­tind tot ce este necesar pentru a-şi asi­gura surse de gaze naturale liche­fiate aduse cu nave cisternă, arzând mai mult cărbune şi schimbând ceva planuri de mediu în acest proces. A fost dureros, Europa fiind lovită cu o factură la energie de aproximativ 1.000 de miliarde de euro anul trecut. Impactul a fost amortizat de sub­venţii guvernamentale de sute de miliarde de euro.

    Cu toate acestea, chiar şi cele mai optimiste perspective ale analiştilor şi liderilor eropeni de la începutul războiului nu au reuşit să prezică cât de repede se poate mişca Europa. În urmă cu un an, UE cheltuia apro­ximativ un miliard de euro pe zi pentru gazele, petrolul şi cărbunele importate din Rusia.

    Astăzi, plăteşte doar o mică fracţie din această sumă. Lucrurile ar fi putut fi mai grave dacă nu ar fi fost tranziţia Europei spre energie curată, care a început cu ani buni în urmă. Acesta este unul dintre motivele pentru care, chiar dacă blocul a dat prioritate oricărei surse de energie care nu era rusească, emisiile în 2022 au scăzut uşor, în loc să crească.

    Şi a existat, de asemenea, o con­tri­buţie semnificativă a vremii calde – datorită schimbărilor climatice -, care a redus cererea de încălzire. Apoi, industriile poluante pur şi simplu s-au închis pentru că nu îşi puteau permite să plătească pentru energia necesară funcţionării.

    Instalaţiile solare din întreaga Europă au crescut cu un nivel record de 40 de gigawaţi anul trecut, sau cu 35% faţă de 2021. Acest salt a fost de­terminat în principal de consu­matori care au văzut panourile solare ieftine ca o modalitate de a-şi reduce facturile la energie. Mulţi dintre cei care şi-au instalat panouri solare pe acoperişuri au adăugat şi o baterie la sistem.

    Stocarea energiei în baterii a crescut cu un ritm record de 79% anul trecut, avans condus în mare parte de sectorul rezidenţial. De ase­menea, a crescut şi sectorul eolian, dar acesta nu s-a ridicat la nivelul proiecţiilor. Europa încă consumă energie rusească.

    Până la sfârşitul anului 2022, cantitatea de gaz rusesc trimis direct în Europa prin conducte a scăzut cu 75% faţă de anul anterior – iar la aproape două luni din 2023 nu există niciun semn de creştere a importurilor.

    O parte din gazul rusesc a fost înlocuit cu fluxuri crescute prin conducte din Algeria şi Norvegia. Dar o bună parte din gazele noi au venit pe nave sub formă de GNL. Asigurarea acestei forme de energie a însemnat achiziţii mai mari din SUA şi Qatar. În felul acesta, importurile de GNL ale UE aproape că s-au dublat şi, în mod ironic, şi Rusia a fost o sursă importantă de gaze lichefiate.

    O parte din cererea de gaze s-a redus deoarece a fost ars mai mult cărbune în termocentrale. Utilizarea cărbunelui în UE a crescut cu 7% anul trecut în condiţiile în care importurile ruseşti au scăzut pe parcursul anului şi s-au oprit aproape complet în octombrie din cauza sancţiunilor.

    Dar cel mai mare ajutor a venit sub forma reducerii cererii de energie atât din partea industriei, cât şi din partea gospodăriilor. În acelaşi timp, vânzările de pompe de căldură au crescut rapid în majoritatea ţărilor europene. Estimările iniţiale sugerează că vânzările la nivelul întregului continent au crescut cu 38% faţă de 2021.

  • Moldova cere UE să-i sancţioneze pe oligarhii care ajută Rusia

    Ministrul de externe al Republicii Moldova Nicu Popescu crede că „oligarhi corupţi“ complotează „umăr la umăr“ cu Rusia pentru a-i destabiliza ţara, scrie Deutsche Welle. Oficialul a cerut Uniunii Europene să-i sancţioneze pe cei acuzaţi. „UE trebuie să-i sancţioneze pe oligarhii corupţi care au fugit din Moldova, care au furat mulţi bani şi care complotează umăr la umăr cu Rusia să destabilizeze ţara, să aducă violenţa pe străzile Moldovei“, a spus Popescu. La sfârşitul săptămânii trecute în capitala Chişinău au avut loc proteste contra guvernului prooccidental. Moldova este considerată cea mai săracă economie europeană. Se învecinează cu Ucraina, are trupe ruse staţionate pe teritoriul său şi este dependentă de energia vândută scump de un complex energetic controlat de o administraţie separatistă.

  • DEER, cel mai mare distribuitor de energie din România, parte a grupului Electrica, anunţă tranzacţii de 200 mil. lei cu Hidroelectrica în ultimul an

    Electrica (simbol bursier EL), furnizor şi distribuitor de energie electrică controlat majoritar de statul român prin Ministerul Energiei, şi-a informat investitorii cu privire la efectuarea unor tranzacţii realizate între 17 februarie 2022 şi 16 februarie 2023 între DEER, parte a grupului Electrica, şi Hidroelectrica, cel mai mare producător local de energie.

    Tranzacţiile sunt în valoare de 199 de milioane de lei, ceea ce depăşeşte pragul de 5% din activele nete ale Electrica, conform situaţiilor financiare individuale de la jumătatea anului trecut, se arată într-un raport publicat vineri la BVB.

    Obiectul tranzacţiilor a constat în „prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice de către operatorul de distribuţie pentru utilizatorii, clienţi finali ai furnizorului, ale căror instalaţii sunt racordate la reţeaua electrică a operatorului de distribuţie”, cât şi în „cumpărarea de energie electrică prin negociere directă”.

    Distribuţie Energie Electrică România (DEER) este cel mai mare distribuitor de energie la nivel local, cu 3,7 milioane de consumatori conectaţi la începutul anului trecut.

    Electrica a avut un profit net de 533,7 milioane de lei la nivel consolidat în primele nouă luni de anul trecut, cu 640,8% peste rezultatul perioadei similare din 2021. Veniturile au urcat cu 44,4% la 7,2 miliarde de lei, potrivit raportului trimestrial.

    În ultimul an, acţiunile EL au pierdut 10%, pe un rulaj de 148 de milioane de lei. Compania inclusă în indicele BET valorează 3,1 miliarde de lei, statul român deţinând 49% din capitalul social.