BusinessMagazin

Tag: educatie

  • Ce spune preşedintele României, Klaus Iohannis, despre greva din Educaţie

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost rugat să comenteze anunţul privind declanşarea grevei generale în Educaţie şi a declarat că dascălii trebuie să fie plătiţi la adevărata lor valoare.

    O să cer Ministerului Muncii să se lucreze un pic mai repede la grilele din Educaţie, a spus Iohannis.
    Preşedintele a mai declarat că grila de salarizare din sistemul de învăţământ trebuie să fie actualizată.
    „Dascălii trebuie plătiţi la adevărata lor valoare. În Legile Educaţiei, chestiunile salariale nu apar… grila de salarizare trebuie actualizată… o să cer ca la Ministerul Muncii să se lucreze un pic mai repede astfel încât grilele din Educaţie să satisfacă nevoile sistemului”, a spus şeful statului.

    Preşedintele Iohannis nu a făcut comentarii despre posibilele efecte ale grevei generale.
    „Eu nu discut despre asta (n.r. despre grevă)… eu discut despre nevoile sistemului”, a precizat Klaus Iohannis.
    Declaraţiile au fost făcute miercuri, în Islanda, unde preşedintele României a participat la Summitul Consiliului European.

  • Ciucă, după ce negocierile sindicate-Guvern au eşuat: am avut un dialog foarte bun

    Ciucă a spus că a fost importantă întâlnirea de miercuri cu reprezentanţii sindicatelor din învăţământ, la care a participat şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, o echipă a Ministerului Educaţiei, alta de la Ministerul Finanţelor, precum şi un secretar de stat de la Ministerul Muncii.

    „Am avut un dialog foarte bun şi apreciez, aşa cum am spus şi voi susţine de fiecare dată, că educaţia este şi va fi o prioritate pentru Guvernul României şi pentru a actuala coaliţie de guvernare. Ca atare, în urma discuţiilor, am prezentat foarte clar care sunt posibilităţile bugetare ale Guvernului în momentul de faţă şi în felul acesta ne-am angajat să închidem anexa 8 din Legea 153 – este o anexă şi o asumare care vizează toate categoriile profesionale care au rămas în acea anexă şi, de asemenea, ne-am asumat la nivelul coaliţiei că în programul de guvernare care va fi aprobat săptămâna viitoare şi cu care va intra în funcţiune noul guvern, împreună cu reprezentanţii sindicatelor, vom înscrie textul convenit din care să rezulte foarte clar că educaţia reprezintă prioritate naţională”, a spus premierul.

    Potrivit acestuia, este o abordare „cât se poate de sinceră şi onestă atât faţă de toţi cei care lucrează în învăţământ, de profesori, de personalul nedidactic şi este abordare onestă faţă de noi, exprimând foarte clar, în momentul de faţă, care este pe de o parte posibilitatea financiară acum, când vorbim, care este abordarea pentru intrarea în vigoare a legilor Educaţiei şi a noii legi a salarizării, aşa cum a fost ea asumată prin PNRR”.

    Luni va avea loc o nouă întâlnire a reprezentanţilor Guvernului cu sindicatele din educaţie.

    Liderii sindicatelor din Educaţie au anunţat miercuri că negocierile cu reprezentanţii Guvernului au eşuat şi că de luni va începe greva generală.

    „Este clar, de luni va fi grevă generală. Mesajul nostru este clar, grevă generală de luni, la ora 8.00”, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hancescu.

    Liderii de sindicat au mai spus că sunt dispuşi să se întâlnească cu reprezentanţii Guvernului pe parcursul săptămânii sau luni pentru a rezolva problemele.

  • Profesorii intră azi în grevă de avertisment, înaintea grevei generale

    Sindicaliştii din educaţie anunţaseră că vor declanşa o grevă generală începând cu data de 22 mai, iar înaintea acesteia are loc, miercuri între orele 11.00 şi 13.00, o grevă de avertisment.

    Sindicaliştii au avertizat că protestele ar putea afecta desfăşurarea examenelor naţionale.

    Principalele revendicări ale angajaţilor din sistemul de învăţământ includ creşterea salariilor, investiţii în infrastructura şcolilor, reducerea birocraţiei şi măsuri pentru prevenirea incidentelor violente în şcoli.

    Reprezentanţii sindicatelor au subliniat că este prima grevă generală organizată la finalul unui an şcolar şi au atras atenţia că examenele naţionale susţinute de elevii absolvenţi de clasa a VIII-a şi a XII-a ar putea fi perturbate.

    Sindicaliştii au criticat politicienii, acuzându-i că sunt preocupaţi de alte aspecte, cum ar fi împărţirea posturilor în guvern.

  • Ce i-a scos pe profesori în stradă: Dascălii vor salarizare progresivă, care să plece de la salariul mediu brut pe economie. Creşterea salariilor profesorilor a fost inclusă în proiectul Legii educaţiei, dar a fost eliminată

    ♦ În prezent, salariile medii din învăţământ sunt de puţin peste 4.000 de lei net, cu circa 6% mai mici decât salariul mediu net pe economie, deşi au înregistrat o creştere de peste 178% în ultimul deceniu ♦ Un profesor din învăţământul gimnazial din România, cu vârsta de 25-35 de ani, are un salariu net lunar de mai puţin de 2.300 de lei pe lună ♦ „Tăcerea nu lucrează în favoarea noastră, tăcerea nu face altceva să-i întărească pe guvernanţi în credinţa că politicile lor sunt unele corecte.”

    Mai mult de 10.000 de profesori au ieşit în stradă, miercuri, pentru a cere salarii mai mari, o creştere progresivă a salariilor în funcţie de experienţă şi studii, precum şi schimbări în infrastructura sistemului de învăţământ.

    Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater” au transmis că acţiunea dascălilor urmăreşte să atragă atenţia asupra proble­melor cu care se confruntă sistemul de în­văţământ româ­nesc, în mod special angajaţii – personalul didactic, nedidactic şi didactic auxiliar.

    Astfel, profesorii cer ma­jorarea salariilor plecând de la prin­cipiul ca salariul profesorului debu­tant să fie cel puţin egal cu salariul mediu brut pe economie, sala­rizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic. În plus, ei vor o regulă ce presupune indexarea anuală a sala­riilor cu rata inflaţiei, plata orelor supli­mentare muncite de perso­nalul didactic auxiliar şi nedidac­tic, precum şi acordarea sporu­rilor pentru condiţii de muncă personalului din învă­ţământ.

    Un profesor de limba engleză câştigă între 2.950 de lei şi circa 4.900 de lei net (600 – 1.000 euro)

    Un profesor de educaţie fizică poate câştiga între 2.215 lei şi 4.180 de lei net pe lună (450 – 850 euro)

    Un profesor de istorie poate câştiga între 2.400 de lei şi aproape 4.300 de lei net (290 – 860 euro)

    Un profesor de limba franceză are un salariu ce poate fi cuprins între 3.800 de lei şi 4.260 de lei (785 – 865 euro)

    Un profesor de chimie câştigă între 4.360 de lei şi 4.824 de lei net pe lună (885 – 980 de euro)

    Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, spune că protestele profesorilor vin să arate că politicile guvernanţilor cu privire la sistemul de educaţie nu sunt unele corecte.

    „Tăcerea nu lucrează în favoarea noastră, tăcerea nu face altceva să-i întărească pe guvernanţi în credinţa că politicile lor sunt unele corecte”, a spus Marius Nistor într-o filmare publicată de Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”.

    De altfel, proiectul iniţial al noilor Legi ale educaţiei spunea că salarizarea cadrelor didactice va fi una progresivă, având la bază salariul mediu brut pe economie. Un articol din proiectul Legii învăţământului preuniversitar prezentat de ministrul Ligia Deca pe 9 martie spunea că profesorii debutanţi vor avea un salariu echivalent cu salariul mediu brut pe economie. Documentul spunea că salarizarea întregului personal didactic se va realiza în mod progresiv, având la bază salariul profesorului debutant.

    Cu toate acestea, pe 29 martie, după aprobarea în guvern a proiectelor noilor Legi ale Educaţiei, ministrul Ligia Deca a spus că salarizarea profesorilor nu mai este în lege, ci a fost eliminată. Deca a spus atunci că s-a agreat în discuţia cu reprezentanţii sindicatelor ca această garanţie să fie introdusă în Legea salarizării, care este în elaborare la Ministerul Muncii.

    „Este frustrant să înveţi atâţia ani, să dai atâtea examene, să ai pe mână atâtea generaţii de copii şi la finalul lunii să câştigi la fel sau mai puţin decât un muncitor în construcţii, de exemplu. Avem o responsabilitate, avem multe îndatoriri, dăm periodic examene care să arate cât de bine pregătiţi suntem, dar la final de lună nu ştim dacă avem cu ce ne plăti ratele şi facturile. Trebuie să fim trataţi cu respect, iar salariile noastre trebuie să arate să arate asta”, spune Roxana G., profesoară de limba engleză cu mai bine de 20 de ani experienţă de predare.

    Senatorul Ştefan Pălărie explica pentru ZF că din textul de lege care a intrat în Parlament a dispărut total acea prevedere salarială care indica că salariul profesorului debutant este la nivelul salariului mediu pe economie. Mai mult, el spunea că nu există nicio indicare că vor creşte salariile profesorilor debutanţi.

    Salariile profesorilor debutanţi ar fi crescut cu circa 62% pe baza prevederilor iniţiale din proiectul legii educaţiei. Aplicarea ar fi avut un impact asupra tuturor salariilor cadrelor didactice, iar impactul bugetar al acestei măsuri a fost estimat la mai mult de 8 miliarde de lei.

    În prezent, salariile medii din învăţământ sunt de puţin peste 4.000 de lei net, cu circa 6% mai mici decât salariul mediu net pe economie, deşi au înregistrat o creştere de peste 178% în ultimul deceniu.

    Potrivit unui raport despre salariile cadrelor didactice din ţările din Europa realizat de Comisia Europeană, un cadru didactic din învăţământul gimnazial din România, cu vârsta de 25-35 de ani, are un salariu anual brut de 46.140 de lei, adică 3.845 de lei brut pe lună, ceea ce înseamnă un venit lunar net de mai puţin de 2.300 de lei pe lună.

    De altfel, un profesor debutant în învăţământul gimnazial din România câştigă, în medie, 8.027 de euro brut pe an, adică 670 de euro brut pe lună, respectiv 370 de euro net pe lună, arată un raport al Agenţiei Executive Europene pentru Educaţie şi Cultură (EACEA), organism care aparţine de Comisia Europeană.

    În ţări din estul Europei, precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Bulgaria, salariul anual mediu brut al unui profesor debutant din învăţământul gimnazial variază de la 7.731 de euro în Bulgaria la 13.800 de euro în Cehia (aproape 900 de euro pe lună). Salariile brute de pornire variază între aproximativ 4.000 euro şi 92.000 de euro pe an, în funcţie de ţară.

     

     

     

     

  • Ingredientele succesului unui business în imobiliare: viziune, optimism şi educaţia continuă

    Ioana Oltean dezvoltă, alături de soţul ei, business-ul Napoca Imobiliare, una dintre cele mai mari agenţii de real estate din regiunea Transilvaniei. Despre cum a evoluat afacerea lor de familie, dar şi despre ingredientele necesare reuşitei unuia dintre cele mai populare businessuri din România a povestit în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu BUSINESS Magazin.

    „Până la urmă, cu toţii ştim că este o adevărată provocare să conduci un business. Tocmai de aceea, în primii 3-5 ani de activitate, peste 50% dintre businessuri, din păcate, dau faliment. Şi pentru noi a existat o perioadă foarte grea”, a descris Ioana Oltean, expert & CEO, despre  începuturile afacerii Napoca Imobiliare, una dintre cele mai mari agenţii din zona Transilvaniei.

    A pus bazele acesteia alături de soţul său, în 2014, personalităţile celor doi fiind potrivite şi pentru felul în care şi-au dezvoltat afacerea: „Eu, cu un caracter vizionar şi o optimistă convinsă, iar soţul meu, mai cu picioarele pe pământ, am reuşit să legăm împreună un echilibru foarte puternic pentru a dezvolta acest business”. Nu a fost uşor, iar la început au muncit chiar weekend de weekend, renunţând deseori şi la concedii: „Din câte îmi aduc aminte, eram foarte concentraţi să investim şi să dezvoltăm acest business”.

    De asemenea, Ioana Oltean povesteşte că s-a axat şi pe foarte multe specializări, încă din perioada liceului; s-a concentrat pe pregătirea teoretică din zona antreprenorială, a studiat managementul şi marketingul în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice, apoi s-a specializat pe evaluarea proprietăţilor. A urmat de asemenea şi cursuri de calificare profesională ca agent imobiliar, dar a şi studiat în cadrul academiei de business. Este de părere că „Succesul şi rezultatele sunt direct proporţionale şi cu nivelul de pregătire al leadership-ului unei companii”, motiv pentru care îşi continuă pregătirea cu fiecare ocazie ivită.

    Ea şi-a început activitatea în imobiliare chiar în anul 2009 şi spune că a ales domeniul inspirată de tatăl său: „Se spune că din copilărie ni se implementează foarte multe lucruri pe care noi le urmărim în viaţa de zi cu zi, chiar şi ca adulţi. Tatăl meu citea foarte mult şi întotdeauna îmi spunea că în viaţă poţi să obţii tot ce îţi doreşti, cu un preţ asumat de la bun început”.

    În cazul ei, a fost vorba despre preţul sacrificiului de timp, investiţiei în educaţie şi, mai ales, în dezvoltarea celor din jurul său – „Aceasta nu a rămas doar o declaraţie la nivel mental, ci chiar am implementat acest aspect în activitatea pe care o desfăşor în fiecare zi”.

    Propria agenţie au deschis-o în 2014, axându-se pe intermedierea de tranzacţii imobiliare, iar dezvoltarea a continuat de-a lungul timpului: anul acesta, de pildă, şi-au propus să dezvolte şi departamentul de management de proprietăţi. „Tipologia propriu-zisă a clientului este pe o nişă premium, chiar dacă în Cluj nu putem să ne lăudăm cu faptul că aceasta este foarte dezvoltată. Nu ne referim doar la proprietăţi de lux, ci la proprietăţi mai greu vandabile în piaţă – proprietăţi mari, terenuri mari, inclusiv clădiri istorice sau clădiri de birouri”, a descris ea profilul agenţiei imobiliare.

    Pentru mai multe detalii despre potenţialul de dezvoltare a pieţei imobiliare în afara Bucureştiului în contextul actual, puteţi citi  primele două articole despre discuţia din cadrul webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Ioana Oltean, expert & CEO al Napoca Imobiliare.

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare. Storia.ro îşi propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, uşor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerinţelor din piaţă şi simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o iniţiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuinţe: standardul de viaţă, dincolo de cei 4 pereţi ai casei. T.R.A.I preia date relevante de la specialişti, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes şi costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.


     

     

  • Cu ce se ocupă acum omul care a lucrat timp de 30 ani în cele mai importante companii din mai multe domenii din România

    După o vastă experienţă de 30 de ani în corporaţii active în diferite industrii – de la domeniul alimentar şi până la cel de petrol şi gaze – Jaco Fox, un expat de origine olandeză venit pe poziţia de director de inovaţie şi digitalizare în cadrul OMV-Petrom în 2017, a decis să renunţe la viaţa de manager în multinaţionale şi să intre în lumea startupurilor cu un proiect propriu în educaţie. Lansată în toamna anului trecut pe plan local, după o investiţie iniţială de 350.000 euro, platforma eQualifai le oferă elevilor posibilitatea de a-şi găsi meditatorul potrivit, viziunea lui Jaco Fok fiind ca platforma să fie disponibilă la nivel global, astfel încât utilizatorii să poată avea acces şi la profesori din străinătate. Primele ţări vizate pentru extindere sunt Ucraina şi Kenya, printr-un model de franciză.

     

    Până la sfârşitul anului, dorim să avem aproximativ 1.000 de elevi care să folosească constant platforma şi aproximativ două sau trei francize. Şi asta înseamnă că, până la sfârşitul anului, vom ajunge la pragul de rentabilitate, vom supravieţui ca afacere. Deci, în acest moment, suntem în proces de dezvoltare şi este o etapă foarte interesantă, mai ales după o carieră confortabilă de 30 de ani în lumea corporatistă“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Jaco Fok, fondator şi CEO al eQualifai. El a pornit proiectul încă de la începutul lui 2022 cu o primă versiune, însă în vară a refăcut platforma de la zero din feedbackul primit până atunci de la elevi, părinţi şi profesori, şi a lansat o nouă versiune în format MVP (Minimum Viable Product) în octombrie.

    De unde a apărut însă ideea dezvoltării unei platforme online de educaţie după o lungă carieră în corporaţii? „Am văzut şapte industrii diferite pe parcursul carierei mele, ultima fiind industria de petrol şi gaze. Înainte de asta, am lucrat în industria alimentară, iar anterior am lucrat în consultanţă în domeniul internetului şi în producţia de fibre superrezistente, precum fibrele din vestele antiglonţ. Am lucrat în toate colţurile lumii şi în domenii diferite. Singurul lucru în comun sunt oamenii, iar mie îmi place să îi îndrum, să îi învăţ. Îmi place să lucrez cu oameni şi să îi văd crescând, înflorind şi atingându-şi potenţialul maxim. Nu am lucrat niciodată în domeniul educaţiei, dar mereu am fost interesat de acesta şi de psihologie. Cum îi poţi face pe oameni să se comporte mai bine, să performeze mai bine, să îşi atingă potenţialul maxim? Iar eQualifai va oferi acest lucru. În plus, mai este şi componenta globală. Am călătorit foarte mult şi am fost în aproape pe toate continentele lumii. Este fascinant să vezi atâtea culturi şi să observi câţi oameni doresc să se dezvolte, dar, din păcate, nu întotdeauna au acces suficient la o educaţie de calitate. Consider că, dacă ar fi să dau ceva înapoi acestei lumi, ar fi să ajut oamenii să se dezvolte la adevăratul lor potenţial. Aceasta este motivaţia mea pentru proiectul eQualifai“, a explicat Jaco Fok.

    În prezent, prin intermediul platformei eQualifai, elevii pot găsi profesori pentru a-şi aprofunda cunoştinţele la diferite materii sau pentru a învăţa despre un domeniu nou. Pe platformă sunt afişaţi în prezent peste 140 de profesori, de la matematică, informatică, limba română şi engleză, până la teatru, muzică şi design. „Avem aproximativ 700 de meditatori înregistraţi pe platformă, dar au fost verificaţi aproximativ 150, care sunt acum sunt vizibili pe platformă.” Momentan, eQualifai funcţionează ca un marketplace în care elevii îşi pot găsi profesorul potrivit pentru domeniul care îi interesează, orele de meditaţie având loc online prin alte soluţii sau offline. În curând însă, start-upul va lansa o funcţionalitate nouă în care se vor putea face grupuri de studiu direct în platformă care va fi integrată cu aplicaţia Zoom. De asemenea, peste două luni, eQualifai va începe să monetizeze, percepând un comision de 15% din tariful stabilit de fiecare profesor înregistrat în parte. Practic, din suma plătită în platforma de elev, 85% va merge către profesor, iar 15% către eQualifai. Acum, utilizarea platformei este complet gratuită.

    Pe lângă introducerea funcţionalităţii de plată în platformă, start-up-ul lucrează şi la dezvoltarea unei funcţii care să facă „matchmaking” între elevi şi profesori pe baza unui test de personalitate. „Una dintre funcţionalităţile pe care dorim să le implementăm, nu chiar acum pentru că trebuie să începem într-un mod simplu, dar în a doua jumătate a anului vom introduce un scurt test de personalitate. Astfel, atât elevul, cât şi meditatorul vor completa teste de personalitate şi apoi vom lucra împreună cu psihologul care ne-a furnizat un algoritm pentru a face potrivirea, astfel încât utilizatorii să poată alege în funcţie de materie, tarif, dar şi de potrivirea de caracter”, a punctat el. Echipa eQualifai se adresează acum în principal elevilor de liceu, însă odată cu adăugarea mai multor domenii şi profesori, start-up-ul se va extinde treptat şi către studenţi, dar şi către elevii din clasele gimnaziale şi chiar primare, dar şi către adulţi care vor să studieze anumite domenii pe cont propriu. De asemenea, start-up-ul vrea să se extindă şi la nivel geografic printr-un model de franciză,. Primele pieţe externe pe care va intra eQualify din acest an sunt Ucraina şi Kenya. „Începem în România pentru că există o mare nevoie în România, meditaţiile sunt cu adevărat necesare, educaţia are nevoie de îmbunătăţiri. Dar vom merge şi în afara României. Următoarea ţară va fi Ucraina, deoarece am mulţi prieteni şi familie acolo. Jumătate din echipa mea este în Ucraina şi următoarea ţară va fi Kenya din motivele călătoriilor mele frecvente acolo. Am un apartament acolo, aşa că am şi prieteni şi cunoştinţe acolo şi unul dintre ei m-a întrebat dacă poate folosi platforma pentru a-şi deschide propriul business acolo.” Începând din 2024, startupul va viza extinderea şi pe alte pieţe şi continente. „Obiectivele noastre pentru anul viitor includ cu siguranţă mult mai multe ţări pentru extindere. Cred că strategia de franciză va fi foarte importantă şi, odată ce acest lucru va începe, nu există limită pentru numărul de ţări în care se poate ajunge. Ambiţia noastră este de a acoperi Europa relativ rapid şi de a merge în Africa de Est, în special în Kenya, Tanzania şi Uganda şi în zona Etiopiei. Apoi, să vedem cât de departe putem ajunge în Europa de Est, până în Georgia. De asemenea, ne dorim să ajungem în America de Sud. Intenţionez să petrec câteva luni în America de Sud în curând, doar pentru a explora zona, începând din Argentina. Cultura din America de Sud este mai apropiată de Europa decât cea din America de Nord.”   

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Rubrica „Start-up Pitch”

     

    1. Jaco Fok, fondator şi CEO al eQualifai

    Ce face? A dezvoltat o platformă educaţională prin intermediul căreia elevii îşi pot găsi meditatorul potrivit.

    „Până la sfârşitul anului, dorim să avem aproximativ 1.000 de elevi care să folosească constant platforma şi aproximativ două sau trei francize. Şi asta înseamnă că, până la sfârşitul anului, vom ajunge la pragul de rentabilitate, vom supravieţui ca afacere. Deci, în acest moment, suntem în proces de dezvoltare şi este o etapă foarte interesantă, mai ales după o carieră confortabilă de 30 de ani în lumea corporatistă.“

    2. Theodor Diaconu, CEO al Cult of Coders şi fondator al Blueprint AI

    Ce face? A dezvoltat o soluţie bazată pe tehnologia inteligenţei artificiale care ajută programatorii să creeze aplicaţii software mult mai rapid, în mod automat, scutindu-i astfel de multe ore de muncă.

    „Începem să luăm feedback de săptămâna viitoare ca să înţelegem mai bine nevoile pieţei şi nevoile programatorilor, dar tot din targetul nostru sunt şi agenţiile software care vor să facă pitch-uri rapide pentru clienţi şi în loc să se ducă cu o prezentare, se pot duce cu începutul unei aplicaţii aproape gata făcute. Vom începe să şi monetizăm în următoarele săptămâni şi ne-am propus să generăm circa 1.000 de aplicaţii anul acesta.”

    Rubrica „Start-up Update”

    Evelina Necula, cofondatoare a Kinderpedia – platformă de comunicare şi management pentru grădiniţe şi şcoli.

    Ce e nou? Startupul local edtech are în plan să-şi tripleze în acest an veniturile, pe fondul expansiunii globale a bazei de clienţi.

    „Vrem să creştem în România, în Emirate, în Portugalia. Suntem deschişi către parteneriate de distribuţie şi către alte pieţe şi, evident, şi către cererile care vin din alte pieţe pentru Kinderpedia şi ne propunem să ne creştem veniturile de trei ori anul acesta. Principalul nostru subiect de interes pentru 2023, cum spuneam, este în Emiratele Arabe Unite, unde am descoperit această potrivire foarte bună a produsului nostru pe nevoile şi pe dinamismul acelei pieţe. Totodată, continuăm să creştem în Portugalia, unde avem deja o echipă stabilită, avem un istoric de succes cu şcolile cu care lucrăm acolo şi premisele ca piaţa aceea să se dezvolte în continuare, pentru că, de asemenea, din perspectiva educaţiei, este o piaţă dinamică şi promiţătoare.“

    Rubrica „Start-up Boost”

    Alex Milcev – partener în cadrul EY, şi Cosmin Drăgoi – partener în cadrul Energy Capital – fond de investiţii de capital de risc aflat în curs de înfiinţare.

    România a devenit în ultimii ani o jurisdicţie foarte interesantă şi competitivă din punctul de vedere al companiilor holding.

    Alex Milcev: „Domeniile fiscal şi juridic, care probabil nu sunt domenii foarte glorioase sau foarte interesante, dar sunt vitale şi necesare pentru a avea succes în orice afacere şi de aceea fondurile de capital de risc întotdeauna sunt foarte atente la aceste detalii – cum să investeşti, care e forma juridică a societăţii, ce fel de scutiri sau facilităţi fiscale poţi să ai, de pildă, companii de holding care oferă scutire de impozit pe dividende şi câştiguri de capital, ceea ce e extrem de important ştiind că fondurile întotdeauna caută o ieşire mai devreme sau mai târziu şi câştiguri de capital neimpozabile, este o atracţie căreia e greu să-i rezişti.“

    Cosmin Drăgoi: „Cadrul nostru legislativ este unul greoi, pe care trebuie să-l înţelegi bine înainte şi trebuie să aibă cine să ghideze prin el, ca să poţi opera fără primejdii deasupra capului, fără o sabie deasupra cablului care să pice oricând. Noi, într-adevăr, ne-am uitat la celelalte fonduri de investiţii active în România şi ne-am uitat direct la zonele în care s-au hotărât să se înfiinţeze şi de ce au făcut chestia asta. Şi cumva, din perspectiva asta de a atrage investitori privaţi, primul lucru pe care trebuie să-l dea investitorilor fondul este încrederea. Iar încrederea asta de unde vine? Încrederea în echipă, că sunt capabili să facă chestia asta. Şi încrederea în instrumentul pe care îl folosesc să respecte fondul de investiţii. Una din reţetele de succes folosite până acum de cam toţi managerii de VC a fost să seteze fondul într-o ţară cu track record, cu tradiţie în zona asta şi cea mai de tradiţie ţară în zona asta de management de fonduri de VC este Luxemburg. Aşadar, cumva acesta a fost şi motivul pentru care am ales ţara asta ca şi destinaţie pentru înfiinţare a fondului de VC, pentru că îţi oferă încrederea că acel fond va funcţiona după un set de reguli predefinite, testate, rodate şi care pot asigura încredere investitorului că partenerii din fondul respectiv nu pleacă în vacanţă cu banii.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea startup-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de startupuri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de startup tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Ştefan Pălărie: Dezbaterea pe legea educaţiei ar trebui să dureze câteva luni. „România educată”, o farsă

    Dezbaterile parlamentare pe legea educaţiei ar trebui să dureze câteva luni, pentru a fi discutate toate cele 1.000 de amendamente, declară la RFI senatorul USR Ştefan Pălărie: „Marele proiect <România educată> al preşedintelui Iohannis a fost mai degrabă o mare farsă”.

    „USR îşi doreşte de la aceste legi nişte lucruri extrem de simple: o şcoală care să fie atractivă pentru elevi, prin conţinuturi şi prin metode, o şcoală care să nu lase în urmă copiii fără posibilităţi financiare şi să nu ducă la abandon, ne dorim şcoli sigure, să nu se prăbuşească în capul copiilor, ne dorim o şcoală care să atragă profesori motivaţi şi care să poată să facă performanţă la clasă”, spune Ştefan Pălărie.

    Senatorul explică numeroasele suspendări ale dezbaterilor parlamentare asupra legii educaţiei.

    „În opinia mea, suspendările sunt generate de faptul că discuţiile din comisie se mută de fapt în spatele uşilor închise, între parlamentarii partidelor de la putere, iar acolo, în spatele uşilor închise şi departe de presă, încearcă să cadă de acord pe temele sensibile. Mai degrabă, se pare că avem o lege făcută pe stimuli de reacţie rapidă. Am văzut că au fost în ultima vreme probleme de disciplină în şcoli şi diferite cazuri cutremurătoare, apare brusc un amendament care să introducă exmatricularea, fără să fie suficient de bine discutat, cu foarte multe posibile vulnerabilităţi de constituţionalitate. Mai vedem de asemenea din numărul enorm de amendamente, 1.000 de amendamente depuse la lege, că această lege nu a avut sufragiile sau susţinerea numeroaselor părţi sociale. În momentul în care ajungi cu o lege, repet, cu 1.000 de amendamente, înseamnă că ceva nu a funcţionat acolo. Mai degrabă, dacă îmi permiteţi o judecată personală, eu cred că acum ne dăm seama cu adevărat că marele proiect <România educată> al preşedintelui Iohannis a fost mai degrabă o mare farsă, care să ne facă să credem că domnul preşedinte lucrează, când de fapt în spate nu era nimic”, adaugă Pălărie.

    Ştefan Pălărie e de părere că dezbaterile asupra legii educaţiei ar trebui să dureze câteva luni, ca să poată fi analizate toate cele 1.000 de amendamente.

    „Opinia mea personală este că ar fi nevoie de un termen de câteva luni. De ce spun asta? Nu este vorba numai de amendamente, despre forma unui text juridic, care modifică un articol din proiectul propus de Guvern. E vorba de dezbaterea problematicilor din spate, pentru că inclusiv colegii şi-au dat seama că discutând procedural de sus în jos, uneori apar nişte amendamente nu izolate punctual, ele fac parte dintr-o soluţie pentru problemele învăţământului românesc. Avem o intervenţie la articolul 13, după care articolul, cine ştie, 103 şi apoi la 253, la măsuri tranzitorii din nou sunt trecute nişte lucruri. O dezbatere corectă nu ar fi trebuit să fie pe forma unui text juridic, ci inclusiv pe problemele care astăzi zguduie învăţământul românesc”, încheie senatorul USR.

  • Paradoxul indian: Şefi de companii multinaţionale educaţi în faculţăţile indiene şi mulţimea de colegii private care nu creează competenţe. „Mi-aş fi dorit să fi studiat la o facultate mai bună”

    Afacerile din domeniul educaţional sunt în plină expansiune în India, unde noi facultăţi apar cu o viteză vertiginoasă. Cu toate acestea, mii de tineri se trezesc absolvind cu competenţe limitate sau deloc, încetinind economia într-un moment crucial, scrie Bloomberg.

    Este un paradox ciudat. Cele mai importante facultăţi de tehnologie şi management din India au creat şefi de companii la nivel mondial, precum Sundar Pichai la Alphabet şi Satya Nadella la Microsoft.

    Dar la celălalt capăt al spectrului se află mii de colegii private mici care nu au cursuri regulate, angajează profesori cu puţină pregătire, folosesc programe învechite şi nu oferă experienţă practică sau locuri de muncă. Astfel, jumătate dintre absolvenţii din India sunt şomeri din cauza problemelor din sistemul educaţional, potrivit unui studiu realizat de Wheebox.

    Un rezident din Bhopal, Tanmay Mandal, în vârstă de douăzeci şi cinci de ani, a plătit 4.000 de dolari pentru diploma de licenţă în inginerie civilă. Era convins că aceasta era o cale către un loc de muncă şi un stil de viaţă mai bun. Nu a fost descurajat de taxele mari pentru familia lui, care are un venit lunar de doar 420 de dolari. În ciuda costului, Mandal spune că a ajuns să înveţe aproape nimic despre construcţii de la profesori care păreau să aibă ei înşişi o pregătire insuficientă. El nu a putut răspunde la întrebări tehnice la interviurile de angajare şi a fost şomer în ultimii trei ani.

    „Mi-aş fi dorit să fi studiat la o facultate mai bună”, a spus Mandal. „Mulţi dintre prietenii mei stau, de asemenea, fără un loc de muncă”, a spus Mandal.

    Chiar dacă ultima sa diplomă nu l-a ajutat cu nimic, vrea să evite ruşinea de a fi şomer şi de a sta inactiv. Aşadar, s-a înscris pentru un master la o altă instituţie privată, deoarece crede că mai multe diplome îi pot îmbunătăţi cel puţin statutul social.

     

  • Românul care a creat lanţul românesc de restaurante ce se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s renunţă complet la acest domeniu şi investeşte 2 milioane de euro într-un proiect nou

    ZF Live. Ştefan Mandachi, omul de afaceri care a creat lanţul de restaurante Spartan, iese din industria HoReCa şi investeşte circa 2 mil. euro într-o platformă de e-learning. „Îmi doresc să creez prima franciză educaţională din România“

    Ştefan Mandachi a ieşit din industria HoReCa anul acesta după ce a vândut lanţul de restaurante Spartan, operat prin intermediul companiei Strong MND Corporation, iar acum pariază pe educaţie şi urmează să lanseze platforma de e-learning MentorMAG, o investiţie de circa 2 mil. euro.

    ♦ Platforma urmează să fie lansată în luna iunie a acestui an ♦ Publicul-ţintă al platformei este format din elevi, studenţi şi antreprenori aflaţi la început de drum ♦ Pe platformă vor exista şi instrumente educaţionale pe care omul de afaceri le-a creat de la zero în decursul anilor – un caiet de strategie, un caiet al visurilor şi o carte cu citate.

    Ştefan Mandachi a ieşit din industria HoReCa anul acesta după ce a vândut lanţul de restaurante Spartan, operat prin intermediul companiei Strong MND Corporation, iar acum pariază pe educaţie şi urmează să lanseze platforma de e-learning MentorMAG, o investiţie de circa 2 mil. euro.

    El construieşte acest pro­iect pe baza experienţei sale din business şi mizează pe re­laţia de interdependenţă între mentori şi discipoli. Mandachi îşi propune să lanseze platfor­ma în luna iunie a acestui an, iar ţinta este francizarea.

    „Am lansat un canal de YouTube, unde am interacţionat cu mentori, dar şi cu discipoli.

    Mi-am dat seama că este o piaţă foarte mare, în plină dezvoltare şi acesta este motivul pentru care am decis să investesc, în prima fază, 2 mil. euro în MentorMAG, o platformă educaţională care se bazează pe relaţia dintre mentor şi discipol. Toată experienţa mea se reflectă în tot ceea ce fac în acest nou domeniu. Potenţialul este enorm“, a spus omul de afaceri Ştefan Mandachi la emisiunea online de business ZF Live.

    „România este o piaţă în care e-learning-ul s-a dezvoltat puţin în raport cu dezvoltarea care a avut loc în SUA sau în Europa de Vest. Voi trata businessul ca atare. Am creat cea mai mare franciză autohtonă pe fast-food. Acum, îmi doresc să creez prima franciză educaţională din România.“

    Publicul ţintă al platformei, spune el, este format din elevi, studenţi şi antreprenori aflaţi la început de drum.

    Platforma, explică Mandachi, va funcţiona după următorul model – oamenii se vor abona, vor plăti între 3 şi 9 euro, după care va exista o înţelegere între mentor şi discipol, iar platforma va lua un comision pe baza acestei înţelegeri.

    MentorMAG, mai adaugă el, va oferi materiale de câte şase, nouă sau douăsprezece ore, însă mentorul va avea şi posibilitatea de a oferi educaţie individualizată şi personalizată discipolului.

    Pe platformă, detaliază aceasta, vor exista şi instrumente educaţionale pe care el le-a creat de la zero în decursul anilor. Printre acestea, se numără un caiet de strategie, un caiet al visurilor şi o carte cu citate utilă pentru copywriteri, implicit în business.

    „Am decis să facem un concept care are la bază experienţa mea şi să îl punem pe piaţă. Aşa s-a născut Caietul visurilor, însă am avut nevoie şi de Caietul de strategie, care conţine o parte teoretică şi o parte de tip agendă. Ne-am propus să vindem peste 20.000 de produse“, a mai spus el.

    Până la sfârşitul anului, omul de afaceri îşi propune să lanseze şi aplicaţia Caietulvisurilor.ro, parte din acelaşi proiect, pe care speră să adune, în primă fază, între 2.000 şi 5.000 de abonaţi.

    Ştefan Mandachi este de părere că educaţia este mai importantă şi decât justiţia, şi decât sănătatea, iar reţeta succesului este să investeşti în oameni.

    „Investind în oameni, eu am făcut milioane de euro. Antreprenoriatul se învaţă. Nu trebuie să te naşti cu sămânţă de antreprenor, dar trebuie să fii într-un continuu proces de autoînvăţare, de autoeducare.“ El îşi propune, printre altele, să finanţeze, în zona de e-learning, 50 de startup-uri, iar până acum a primit circa 1.500 de cereri de la antreprenori aflaţi la început de drum şi nu numai.

    Ştefan Mandachi a făcut publică informaţia cu privire la vânzarea lanţului de restaurante Spartan anul acesta, însă, afirmă el, cocheta cu ideea de mai bine de doi ani de zile.

    La bază, el este avocat, dar a profesat doar câţiva ani. În antreprenoriat, de-a lungul timpului, a avut multe încercări eşuate în diverse domenii de activitate până a atinge succesul cu Spartan, însă a ştiut încă din copilărie că acesta este drumul lui.

    „Momentan, cel mai de interes şi cel mai mare sector este cel digital. Consider că este un sector infinit. Îmi doresc să construiesc aplicaţii cu care să intru şi în HoReCa. Sunt pregătit să şi finanţez aceste afaceri“, a mai spus el.

     

     

     

     


     

     

  • Un cadru didactic din învăţământul preuniversitar lucrează teoretic, în medie, cu 14 elevi. În oraşe însă clasele ajung frecvent la 30 de copii

    În anul şcolar 2021 – 2022, cel mai redus raport al număr de elevi per profesor din întreg sistemul de învăţământ s-a înregistrat în învăţământul gimnazial din mediul rural: de opt elevi la un profesor.

    Un cadru didactic din învăţă­mântul preuniversitar din Româ­nia este responsabil, în medie, de 14 elevi, arată un raport despre învăţământul preuni­ver­sitar realizat de Ministerul Educaţiei.

    „În comparaţie cu anul şcolar anterior, numărul elevilor ce revine unui cadru didactic a rămas relativ constant la majoritatea nivelurilor de învăţământ. De asemenea, a rămas constant raportul de 14 elevi la un cadrul didactic pe ansamblul învăţă­mân­tu­lui preuniversitar”, scrie raportul citat. Cel mai mare raport al numărului de elevi per cadru didactic este în învăţă­mântul primar, de 18 elevi per dascăl. Cel mai scăzut raport este de 10 elevi pe cadru didactic şi se înregis­trează în cazul învăţământului gim­nazial.

    „Acest lucru evidenţiază faptul că politicile de personal şi măsurile de raţionalizare a reţelei în şcolile rurale nu au încă eficacitatea aşteptată. De asemenea, politicile în aria formării profesionale continue a cadrelor didactice rămân o prioritate şi trebuie să ţină seama într-o măsură mai mare de diferenţele existente în prezent în sistemul de educaţie, în ceea ce priveşte numărul mediu de elevi cu care se lucrează la clasă”, notează raportul Ministerului Educaţiei.

    Atât în învăţământul primar, cât şi în învăţământul gimnazial se înregistrează diferenţe semnificative între învăţământul special şi cel de masă, determinate de specificul activităţii didactice: în învăţământul special un cadru didactic lucrează în medie cu doi copii, comparativ cu media de 19 copii din învăţământul primar de masă sau de 11 copii în învăţământul gimnazial de masă.

    În ultimii ani, în cazul învăţă­mântului preşcolar, numărul de copii per cadru didactic este semnificativ mai mare în rural, în comparaţie cu mediul urban, de 17 copii, respectiv 13 copii la un cadru didactic.  În învăţământul primar şi gimnazial raportul se inversează, valoarea indicatorului fiind mai mare în urban. Diferenţa pe medii de rezidenţă în învăţământul primar de masă şi în învăţământul gimnazial de masă rămân constante faţă de anul anterior.

    La nivel european încă nu există date publicate despre acest indicator la nivelul anului şcolar 2021 – 2022. Ultimele date disponibile, cele din 2020, arată că în România acest raport a fost de circa 13 elevi per cadru didactic.  

    Valori ale acestui indicator apropiate de ale României (12,9) s-au înregistrat în Slovacia (12,9), Cehia şi Danemarca (11,9), Franţa şi Olanda (13,8). La nivelul aceluiaşi an, cele mai mici valori s-au înregistrat în Malta (5,8), Luxemburg (7,1) şi Norvegia (8,3). Cele mai mari au fost în Turcia (14,1) şi Olanda (13,8). În intervalul analizat, adică în 2015 – 2022, tendinţa preponderentă este de reducere a valorii indicatorului şi doar Lituania face excepţie, cu o creştere de la 8 elevi per cadru didactic la 10,4 în 2020.