Tag: economii
-
Previziuni economice: Care sunt cele două economii care vor depăşi SUA în 2030
Conform unui clasament în baza PIB nominal folosind paritatea puterii de cumpărare, China va fi pe primul loc, urmată de India, SUA, Indonezia, Turcia, Brazilia, Egipt, Rusia, Japonia şi Germania.Banca Standard Chattered prognozează o creşteri de 7,8% până în 2020 pentru India, în timp ce ritmul de creştere al Chinei va încetini până la 5% în 2030, având în vedere dimensiunea economiei.Cota Asiei din PIB global, care a crescut la 28% anul trecut, de la 20% în 2010, va ajunge probabil la 35% până în 2030, echivalentul zonei euro şi al SUA combinate. -
Statul deschide un cont special de economisire pentru toţi copiii până la 18 ani, cu o sumă de 600 de lei/ Condiţiile “gROwth -Contul de economii Junior Centenar”
Condiţiile “gROwth -Contul de economii Junior Centenar”: 600 de lei anual de la stat până la majorat“Începând cu anul 2019, titularii de cont beneficiază de o primă de stat în valoare de 600 lei anual până la împlinirea vârstei de 18 ani, cu condiţia ca suma depusă în anul respectiv în cont să fie de minim un 1.200 lei. În cazul în care la finele anului alendaristic suma depusă în anul respectiv este mai mică decât suma minimă de 1.200 lei, titularul contului nu beneficiază de prima de stat, dar pentru soldul contului se acordă dobândă”, se arată în ordonanţă.Totodată, sumele depuse anual în cont nu vor putea depăşi un plafon maxim reprezentând echivalentul în lei a valorii de 100000 euro. Titularul contului beneficiază de prima de stat numai pentru suma minimă de 1.200 lei.În cadrul programului guvernamental “gROwth -Contul individual de economii Junior Centenar”, titularul unui astfel de cont este orice copil care îndeplineşte următoarele condiţii: este cetăţean român şi nu a împlinit vârsta de 18 ani.Contul individual de economii Junior Centenar se deschide pe numele copilului, automat la unităţile Trezoreriei Statului, fără a fi necesară o cerere din partea unuia dintre părinţi.“În contul individual de economii Junior Centenar se pot depune, de către reprezentantul legal al titularului sau de către alte persoane, oricând sume de bani în lei, prin virament, mandat postal prin oficiile Poştei Române sau în numerar prin caseriile unităţilor Trezoreriei Statului. Sumele existente în contul individual de economii Junior Centenar nu pot face obiectul unei tranzacţii, nu pot fi cesionate sau gajate, sub sancţiunea nulităţii actelor respective”, se arată în Ordonanţă. -
Ziarul Financiar după 20 de ani, 16 noiembrie 2018, BNR
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, 16 noiembrie 2018
„ Ziarul Financiar a rămas un ziar românesc şi îi urez să rămână aşa, pentru că, întocmai cum un soi de vin românesc este mai
băut de un străin când vine în România decât un Sauvignon Blanc, aşa va fi şi acest cotidian mai citit dacă îşi păstrează
particularităţile acestei ţări. Ziarul Financiar a făcut istorie şi îi doresc să facă în continuare istorie. Îi doresc să aibă zile
multe şi ani mulţi şi să se extindă la tot ce ţine de domeniul media.Fără antreprenoriat de calitate, economia de piaţă şchioapătă, este esenţial pentru funcţionarea unei economii de piaţă. În
urmă cu câteva zile am subliniat nevoia că, în legătură cu antreprenoriatul, trebuie să se insiste pe disciplina de plăţi, pe
disciplina financiară. Economia de piaţă nu poate funcţiona fără disciplină financiară. Eu citesc Ziarul Financiar zilnic, este o
mărturisire de credinţă şi nu cred că sunt singurul, cred că acest cotidian se află zilnic pe masa antreprenorilor din
România, dar nu numai. Fac acest lucru din noiembrie 1998 şi până astăzi şi în mine Ziarul Financiar are un cititor atent.
Uneori am avut dezbateri principiale cu ziarul. Voi continua să îl citesc şi după expirarea mandatului, pentru că ei au
făcut o adevărată revoluţie în România, au făcut istorie, nu este un lucru de neglijat.” -
De ce este România invizibilă pe pieţele externe, deşi este un producător de vin de calibru mondial
Vinul roşu de Bordeaux şi şampania sunt perlele coroanei în ceea ce priveşte licoarea lui Bacchus, dar nici vinurile din Toscana sau Rioja nu se lasă mai prejos, iar un riesling de Rin sau un vin de Porto pot oricând să stea la masă cu toate cele de mai sus, în orice colţ al lumii.
Între aceste nume mari îşi fac loc şi Feteasca Neagră sau Albă, soiuri româneşti care local ţin capul de afiş, dar care la nivel internaţional sunt încă necunoscute.De altfel, România este invizibilă pe pieţele externe, deşi este un producător de calibru mondial. Astăzi, mai puţin de 5% din totalul celor 5,2 milioane de hectolitri de vin „made in Romania” ajung pe pieţele externe, pondere ce poziţionează statul pe ultimele locuri în UE (între ţările care produc vin). Prin comparaţie, statisticile europene arată că marii jucători precum Spania, Portugalia sau Italia exportă circa jumătate din ce produc. În cazul Franţei ponderea este la 30%, arată datele biroului de statistică european, Eurostat.
România este privită pe pieţele din afară ca un producător ieftin, de volum. Totuşi, în ultimii ani, producătorii mici cu vinuri premium au făcut paşi la export şi încearcă să schimbe percepţia străinilor asupra vinurilor locale. Este nevoie de timp şi de multe evenimente organizate în această direcţie. Soiurile româneşti sunt însă pariul producătorilor locali când vine vorba de a cuceri noi orizonturi.
„Trebuie să redescoperim soiurile româneşti de viţă-de-vie. România are un potenţial enorm, avem zeci de soiuri pe care le putem transforma într-un atu. Dacă pierdem această diferenţiere, vom fi uşor de înlocuit ca ţară producătoare de vin“, spunea recent Oliver Bauer, enologul cramei Ştirbey din Drăgăşani şi coproprietarul cramei Bauer, fondată alături de soţia sa în aceeaşi regiune viticolă.
În România, mai puţin de un sfert din suprafaţa cu viţă-de-vie este acoperită cu soiuri româneşti, conform datelor Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV) citate pe platforma revino.ro, un agregator de tipul Trip Advisor care le oferă vizitatorilor toate informaţiile de care au nevoie pentru a organiza vizite la crame.
Suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie pentru producţia de vin în România este de circa 183.000 de hectare, poziţie ce plasează piaţa locală pe locul zece la nivel mondial şi pe poziţia a cincea în UE.
„Suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie a fost anul trecut de 182.500 de hectare. Viile locale continuă să treacă printr-un amplu proces de restructurare şi reconversie, ajutate de fondurile UE din programul naţional de sprijin. An de an, în exerciţiul bugetar 2014-2020, România primeşte 47,5 milioane de euro”, spun oficialii Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri (APEV).
Anterior – şi în perioada 2007-2013 – România a beneficiat de fonduri europene nerambursabile în acest scop. Pentru fiecare hectar, antreprenorii primeau circa 14.000 de euro, potrivit datelor ZF. Odată cu fondurile de la UE au fost realizate investiţii importante în domeniu şi au apărut şi tot mai mulţi jucători de nişă, specializaţi pe segmentul premium. Acest segment a devenit de altfel printre cele mai efervescente, cu nume precum Catleya sau Rasova care şi-au făcut loc pe această piaţă în ultimii ani.
Pe piaţa din România, în total, există peste 180 de crame care produc vin îmbuteliat, numărul lor fiind pe o tendinţă ascendentă continuă în ultimul an, arată datele portalului de specialitate crameromania.ro. Cele mai multe nume care apar sunt crame butic, ce îşi concentrează atenţia pe producţia de vinuri premium.
Această schimbare de paradigmă vine în contextul în care şi comportamentul de consum s-a schimbat, iar românii s-au orientat tot mai mult către licoarea lui Bacchus şi tot mai mult către vinuri premium. Mai mult, în ultimii ani, alegerea vinurilor a devenit o activitate tot mai documentată, astfel că un consumator se uită atât la cramele producătoare sau soiurile de struguri, cât şi la culoarea vinului – alb, rosé sau roşu.
Dezvoltarea apetitului pentru vin, accesul la informaţie şi creşterea puterii de cumpărare au făcut ca românii să îşi schimbe comportamentul de consum, astfel că preferă din ce în ce mai mult vinuri seci, în detrimentul celor demiseci. Totodată, câştigă teren vinurile roşii, rosé şi spumantele în detrimentul vinurilor albe liniştite, care au ţinut mulţi ani capul de afiş.
Astfel, treptat românii încep să se asemene tot mai mult cu consumatorii din ţările dezvoltate precum Franţa sau Italia, două nume cu tradiţie şi greutate în lume în domeniul vinului. În aceste ţări şi consumul de vin este pe măsură, licoarea lui Bacchus fiind consumată la masă, cu ocazia unor evenimente sau în timpul liber.
În România cultura vinului nu este la fel de dezvoltată, ba chiar există o scindare între urban şi rural. În timp ce în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării consumul este pe un trend ascendent, în mediul rural se consumă alte tipuri de băuturi alcoolice sau vin produs în casă. În Capitală însă şi în oraşe precum Cluj-Napoca şi Timişoara, pe fondul creşterii puterii de cumpărare, consumatorii ies mai des în oraş şi cheltuie mai mult. Ba chiar se reorientează de la bere către vin.
Un român consumă în medie 20 de litri de vin pe an, la fel de mult ca un grec sau un britanic. Prin comparaţie, marii consumatori ai lumii vin din Portugalia, Franţa şi Italia, unde consumul mediu este dublu, arată calculele BM pe baza datelor OIV – Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului. Cei mai mari consumatori de vin sunt de regulă şi cei mai mari producători.
Cea mai mare parte a vinului „made in Romania” rămâne pe piaţa internă, fiind destinat consumului local. Ponderea exportului este astfel de nici 5%. În acest context, o bună parte din consumul local de vin provine din producţia internă. Acest lucru este normal pentru o ţară care are o producţie semnificativă, cum este cazul României sau al Franţei şi Italiei, spunea recent Victor Ciupercă, vicepreşedintele APEV – Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri.
„Cererea internă foarte mare îi determină pe producătorii români să îşi orienteze eforturile către România şi nu către export. Mai mult, preţul de export este mai mic decât cel de pe piaţa locală, astfel că situaţia are o explicaţie clară”, afirma şi Dan Balaban, antreprenorul care deţine împreună cu oenologul Bogdan Costăchescu producătorul de vinuri premium Davino.
Producţia locală este suficient de mare pentru a acoperi consumul intern. Mai exact, 2018 se prefigurează a fi cel mai bun an din ultimul deceniu pentru producţia de vin, cu un total de 5,2 milioane de hectolitri. Această valoare plasează România pe locul 12 la nivel mondial şi 6 european, suflând în ceafa Portugaliei, unul dintre marile nume în ceea ce priveşte producţia licorii lui Bacchus. Producţia de vin a României a crescut cu peste 20% anul trecut, jucătorii vorbind de un an excepţional din punct de vedere cantitativ. Calitativ, mai e nevoie de câteva săptămâni pentru a se da un verdict.
„A fost un an excepţional pentru producţia de vin – cantitativ vorbind. Un astfel de an vine cam o dată la un deceniu. Însă este greu să corespundă acest nivel şi cantitativ, şi calitativ, de regulă ai cantităţi mici şi calităţi excepţionale şi invers”, spunea recent Cristian Podar, administrator al Villa Vinea, producător de vin din zona Transilvaniei.
Pe piaţa din România există 37 de podgorii care au fost reunite în opt regiuni viticole, dintre care cea mai extinsă este cea a Dealurilor Moldovei, care se întinde pe aproape 70.000 de hectare. Pe poziţia a doua se află Dealurile Munteniei şi Olteniei, cu peste 50.000 de hectare. Podiumul este încheiat de Podişul Transilvaniei.
Dincolo de cifre şi de businessul din spatele lor, unii zic că vinul este un obiect de cult şi o experienţă culturală, la fel ca arta. Alţii spun că „iubirile, anii şi paharele de vin nu se numără niciodată”. Sunt şi „poeţii” care afirmă că vinul este ca un puzzle pentru că fiecare consumator trebuie să îi studieze culoarea şi claritatea, trebuie să îl respire, iar apoi să îl deguste, pentru ca în final să se contureze o imagine clară şi de ansamblu. Nu degeaba vinul este supranumit „băutura zeilor”, deşi astăzi muritorii sunt cei care se bucură de el.
-
Guvernul intră în concurenţă cu băncile: va deschide Contul Junior. Bani de la stat pentru copii
Denumită ”gRowth – Contul individual de economii Junior”, noua formă de economisire pe termen lung ar trebui să fie lansată în decembrie 2018.
Prima de la stat ar urma să intre în cont începând cu 2019. În cazul în care la finele anului sumele depuse de părinţi în cont sunt mai mici de 1200 lei, copilul nu primeşte prima de la stat, dar pentru soldul contului se acordă dobânda.Dobânda se calculează şi se plăteşte la scadenţa depozitului, atunci când titularul contului împlineşte 18 ani -
“Avem o clasă politică ce ştrangulează cu sadism România. Trăim într-o societate în care cineva ne strânge de gât în fiecare zi şi ne opreşte orice proiect, orice iniţiativă, orice pas înainte. Avem legi care sunt scrise cu picioarele, împotriva noastră. De ce trebuie să îndurăm atâta?”
Din punct de vedere economic, lucrurile s-au schimbat faţă de anii ‘90, cel puţin în oraşele mari, dar din punct de vedere politic, administrativ, legislativ, al modului cum se fac afacerile, din ce în ce mai multă lume susţine şi crede că România se întoarce în trecut.
La evenimentul de săptămâna trecută de la “Meet the CEO” (un proiect Business Magazin) cu avocatul Cristina Filip, managing partner la casa de avocatură PeliFelip, o alunecare a discuţiei dinspre business înspre politică, spre starea societăţii actuale, a dat drumul la monştri.Deşi România traversează cea mai bună perioadă din punct de vedere economic, cei din business sunt extrem de nervoşi pe clasa politică, pe administraţia publică.Dacă ar putea, ar face-o să dispară într-o clipită, dar niciunul dintre ei nu are pe cine să pună în loc, pentru că nu vor să se implice, dincolo de a critica.Companiile se confruntă cu problema forţei de muncă la toate nivelurile, cu lipsa infrastructurii publice, cu aglomeraţia zilnică în care se pierd ore întregi şi bani în trafic şi de aceea sunt extrem de nervoşi.Deşi guvernul PSD/ALDE (sau guvernele anterioare)au redus taxele şi impozitele pentru companii iar din acest punct de vedere România stă extrem de bine, percepţia generală a celor din business este că această clasă politică ştrangulează cu sadism România.Este incredibil! Clasa politică, administraţia publică stau pe loc, nimeni nu vrea să facă nimic, trăim într-o societate în care cineva ne strânge de gât în fiecare zi şi ne opreşte din orice proiect, din orice iniţiativă, spune un român prezent la discuţia de la “Meet the CEO” care a plecat din România imediat după 1990 şi care s-a întors în ţară acum cinci ani şi încearcă să pună pe picioare un business aici, în ţară. -
Ce afaceri are Dan Negru şi cât valorează casa în locuieşte – GALERIE FOTO
Mai exact în clădiri de birouri, pe care le-a închiriat pe mulţi bani în perioadele grele, de criză financiară, dublându-şi astfel investiţia. Prezentatorul tv deţine şi o vilă, în centrul Capitalei, evaluată la 400.000 de euro.
Casa e construită pe o suprafaţă de 350 de metri pătraţi, are cinci dormitoare şi un living. Şi curtea este foarte mare, de 1.300 de metri pătraţi. Vara, vedeta tv adoră să grădinărească.
-
Tineri manageri de top 2018: Cristian Popa, chief investment officer, NN Pensii S.A.F.P.A.P.
Cristian Popa gestionează, de la începutul acestui an, economiile pentru pensie de peste 14,3 miliarde de lei ale celor 1,9 milioane de români care contribuie la fondul de Pilon II administrat de NN Pensii.
„Preluarea poziţiei de chief investment officer al NN Pensii este un pas foarte important în carieră, dar mai ales o responsabilitate, pentru că fiecare decizie de investiţie pe care eu şi echipa mea o luăm are impact în economiile pentru pensie ale viitorilor pensionari”, spune Cristian Popa. „Nu uităm nicio clipă că banii pe care îi administrăm sunt cei pe care oamenii se bazează pentru a-şi asigura o pensie decentă la bătrâneţe şi, implicit, investim responsabil pe baza unei strategii prudente, maximizând beneficiile pentru participanţi.”
Fondul de pensii obligatorii administrat de NN Pensii este cel mai mare din România în funcţie de active şi de participanţi şi este între primele trei cele mai performante fonduri din piaţă, cu un randament mediu anualizat de 9% de la lansare, în mai 2008, şi până în prezent, peste media pieţei. „Pentru un specialist în investiţii, cea mai mare provocare este să continui să obţii randamente bune chiar şi în perioade în care pieţele sunt foarte volatile sau traversează o criză, când incertitudinea şi lipsa de predictibilitate îţi fac misiunea cu atât mai dificilă”, explică Cristian Popa.
Pasiunea pentru investiţii l-a motivat pe Cristian să evolueze în domeniu în ciuda contextului dificil din primii săi ani de carieră. A fost broker la Bursa de Valori Bucureşti şi apoi s-a specializat în risc şi în managementul de portofoliu, iar în 2012 s-a alăturat echipei NN România ca analist în departamentul de investiţii. Doi ani mai târziu, a preluat poziţia de chief investment officer al NN Asigurări de Viaţă, având un rol cheie în gestionarea investiţiilor celor două fonduri de pensii private facultative ale NN. A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, completându-şi studiile cu un master în managementul riscului. De asemenea, el deţine certificarea Chartered Financial Analyst şi este membru în boardul CFA Society România.
31 de ani
Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.
-
Dobânzi de până la 4% pe an la depozitele în lei şi zero comision de administrare
Oferta de produse de economisire a TBI Bank cuprinde o gamă largă de maturităţi – de la 1 lună la 36 de luni – cu dobânzi fixe la depozitele în lei cuprinse între 1,7% şi 4% pe an, în funcţie de perioada aleasă. Depozitele TBI Bank pot fi constituite atât online, cât şi în agenţiile băncii.
“Românii au nevoie de soluţii pentru ca economiile lor să nu fie erodate de inflaţie. Pentru că ne dorim să oferim clienţilor încredere, confort şi produse care să facă diferenţa în economia vieţii lor, am decis majorarea dobânzilor la toate depozitele în lei”, a declarat Denis Căciulă, director Management Depozite în cadrul TBI Bank.
Clienţii TBI Bank îşi pot administra economiile atât prin intermediul sucursalelor băncii, cât şi online, simplu şi rapid, fără niciun comision de administrare a contului. Pentru depozitele în lei deschise online nu sunt percepute comisioane de transfer bancar, de administrare sau de retragere.
Noile dobânzi pentru depozitele la termen în lei:
TERMEN
DOBÂNDA ANUALĂ
1 lună
1,7%
3 luni
2,25%
6 luni
2,75%
9 luni
2,9%
12 luni
3,25%
18 luni
3,35%
24 luni
3,5%
36 luni
4%
TBI Bank este deţinuta de TBIF Financial Services (Olanda), o companie a Grupului 4finance – cel mai mare grup de creditare online şi pe mobil din Europa. În prezent, TBI Bank se află într-un proces ambiţios de transformare digitală, misiunea băncii fiind să ofere clienţilor săi unele dintre cele mai bune oferte din piaţă, care să cuprindă cât mai multe opţiuni de economisire şi, mai ales, dobânzi competitive. Depozitele deschise la TBI Bank sunt garantate în limita sumei de 100.000 de euro per deponent.
-
Dobânzi de până la 4% pe an la depozitele în lei şi zero comision de administrare
Oferta de produse de economisire a TBI Bank cuprinde o gamă largă de maturităţi – de la 1 lună la 36 de luni – cu dobânzi fixe la depozitele în lei cuprinse între 1,7% şi 4% pe an, în funcţie de perioada aleasă. Depozitele TBI Bank pot fi constituite atât online, cât şi în agenţiile băncii.
“Românii au nevoie de soluţii pentru ca economiile lor să nu fie erodate de inflaţie. Pentru că ne dorim să oferim clienţilor încredere, confort şi produse care să facă diferenţa în economia vieţii lor, am decis majorarea dobânzilor la toate depozitele în lei”, a declarat Denis Căciulă, director Management Depozite în cadrul TBI Bank.
Clienţii TBI Bank îşi pot administra economiile atât prin intermediul sucursalelor băncii, cât şi online, simplu şi rapid, fără niciun comision de administrare a contului. Pentru depozitele în lei deschise online nu sunt percepute comisioane de transfer bancar, de administrare sau de retragere.
Noile dobânzi pentru depozitele la termen în lei:
TERMEN
DOBÂNDA ANUALĂ
1 lună
1,7%
3 luni
2,25%
6 luni
2,75%
9 luni
2,9%
12 luni
3,25%
18 luni
3,35%
24 luni
3,5%
36 luni
4%
TBI Bank este deţinuta de TBIF Financial Services (Olanda), o companie a Grupului 4finance – cel mai mare grup de creditare online şi pe mobil din Europa. În prezent, TBI Bank se află într-un proces ambiţios de transformare digitală, misiunea băncii fiind să ofere clienţilor săi unele dintre cele mai bune oferte din piaţă, care să cuprindă cât mai multe opţiuni de economisire şi, mai ales, dobânzi competitive. Depozitele deschise la TBI Bank sunt garantate în limita sumei de 100.000 de euro per deponent.