BusinessMagazin

Tag: economie

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Imobiliare. Cea mai proastă investiţie, ever!

    Nimic nu se compara cu investitia in necunoscut sau in necunostinta de cauza. In acest caz, nimic nu te poate apara. E loterie pura. Se spune ca:” speranta moare ultima”. Da, dar si cand moare, nu-ti mai trebuie nimic. Te saturi. Sau, cel putin, te feresti dupa ce te-ai pacalit si ai constatat ca ai investit gresit. Klaus Iohannis a fost o investitie in necunoscut. Dupa el nu-ti mai pasa cine urmeaza. Stii clar ca esti pe cont propriu sau macar asa trebuie sa gandesti.

    Despre actualul presedinte nu poti sa scrii nimic nepotrivit pentru ca, intre timp, se potriveste perfect cu mediul politic autohton. Excelenta Sa este, in opinia mea, intunericul absolut fata de mediul de afaceri privat. Niciun presedinte anterior nu a manifestat atata indiferenta si dispret fata de antreprenoriat si fata de aportul oamenilor de afaceri romani in economia tarii. As indrazni sa spun ca Ion Iliescu pare acum o lumina pe langa actualul presedinte.

    In naivitatea mea, credeam ca un presedinte cu origini germane este o binecuvantare pentru mediul privat. Un al doilea Carol. Ziceam: ce noroc pe noi, romanii, ca n-au plecat toti sasii din tara. Ma bazam pe faptul ca pe vremea domniei Regelui Carol, Romania a trecut la alt nivel. Visam avioane, la propriu, cu ministri importanti si antreprenori de top din diverse domenii, zburand in lungul si-‘n latul lumii, pentru contracte generate de guvern, sub inaltul patonaj de la Cotroceni. Visam color! 

    Ultima calatorie a ”regelui” Iohannis mi-a demonstrat ca Africa ramane o destinatie simbolica pentru plus-valoarea prezidentiala adusa economiei nationale. In opinia mea, nimic, dar absolut nimic din ceea ce au asteptat romanii de la alesul neamului din ultimii 9 ani nu corespunde cu nevoile reale ale majoritatii romanilor. Lumina sperantelor a fost inecata in adancul intunericului. Viitorului sef de stat nu-i va fi greu sa fie ”luminita de la capatul tunelului” pe langa intunericul politic generat de actualul conducator. 

    Africa este continentul de unde investitorii strategici urmeaza sa navaleasca pe plaiurile mioritice. Altfel nu-mi explic turneul de mare succes economic pe care presedintele l-a organizat, impreuna cu consoarta. Nu vreau sa ma gandesc mai departe. Daca vrei sa cunosti valoarea unui om, da-i puterea! Atunci vezi ce face, cum se comporta cu cei care l-au imputernicit sa-i conduca. Acum avem raspunsul. Asa a aparut PSD la guvernare, ne caciulim sa intram in OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) si Austria ne umileste permanent, etc.

    Ce Schengen, prieteni, terminati cu prostiile! Cabo Verde (Republica Capului Verde) este un nou partener economic strategic, in viziunea presedintelui. Putini romani ar gasi pe harta aceasta insulita, dar n-ar exista Google. Prevad deja o invazie de investitori din Senegal, Kenya si Tanzania in Romania.

    Declaratia presedintelui din ultima tara africana vizitata este sugestiva pentru contributia si implicarea in prosperitatea tarii: „Tanzania este un partener valoros in demersurile strategice…”. Bataia de joc fata de conexiunile economice generate de liderul de la Cotroceni e infinita.

    Iti dai seama ca ai facut cea mai proasta  investitie atunci cand constati ca cineva s-a dovedit a fi altcineva. Un fake uman. Asa e si in business. Alegeti oameni pe care ii cunoasteti, la care sa lucrati sau cu care sa faceti afaceri. Daca in politica alegem de 30 de ani raul cel mai mic, in afaceri avem sansa sa gasim binele cel mai mare!

    Dragos Dragoteanu este Certified International Property Specialist.

     

     

  • A doua economie a lumii se împotmoleşte din nou: situaţia este atât de rea încât şansele de revenire economică se prăbuşesc

    China se confruntă din nou cu deflaţia, conform datelor privind luna octombrie, în timp ce factorii de decizie politică se străduiau să reactiveze cererea internă în mijlocul unei crize continue în sectorul imobiliar şi ca urmare a încetării controalelor stricte privind pandemia la începutul acestui an, scrie Bloomberg.

    Indicele preţurilor de consum a scăzut cu 0,2% în octombrie, de la an la an, au arătat joi datele Biroului Naţional de Statistică, comparativ cu o scădere de 0,1% prognozată de un sondaj Reuters realizat în rândul analiştilor. IPC a rămas neschimbat în septembrie.

    Preţurile la producător au scăzut pentru a 13-a lună consecutivă, cu 2,6% în ritm anual, faţă de un declin de 2,7% prognozat de economişti şi după o contracţie de 2,5% în septembrie.

    BNS a precizat că preţul animalelor şi al cărnii a scăzut în ansamblu cu 17,9%, determinat de un declin de 30,1% al preţului cărnii de porc.

    Reacţia pieţei chineze a fost atenuată joi, de indicele CSI 300 al acţiunilor listate la Shanghai şi Shenzhen în stagnare, iar yuanul a slăbit cu 0,1% faţă de dolar după publicarea datelor.

    Economia Chinei a dat semne mixte de redresare în ultimele luni, determinându-i pe economişti să dezbată dacă va atinge obiectivul oficial al guvernului de creştere a produsului intern brut de 5% pentru acest an, cel mai mic din ultimele decenii. Preţurile au căzut în teritoriu negativ în iulie, înainte de a reveni la creştere în lunile următoare.

    Analiştii au dat vina pe încrederea scăzută a consumatorilor pentru că economia a reintrat în deflaţie, dar scăderea preţurilor la carnea de porc a agravat tendinţa în octombrie. Contractele futures pentru porcii vii tranzacţionate la Bursa de mărfuri Dalian din China au scăzut cu aproximativ 15% în această lună.

    Preţul cărnii de porc în China, cel mai mare producător şi consumator din lume, urmează cicluri de creştere şi descreştere, excesul de ofertă ducând la scăderi mari de preţ şi provocând volatilitatea IPC.

    Alţi indicatori recenţi au conturat o imagine mixtă a redresării economice. Exporturile Chinei au scăzut cu 6,4% în dolari în octombrie, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a şasea lună consecutivă de scăderi şi mai rău decât scăderea de 3% prognozată de un sondaj Reuters realizat în rândul analiştilor. Activitatea manufacturieră s-a contractat, de asemenea, în octombrie.

    Un semn pozitiv din datele comerciale a fost reprezentat de importurile Chinei, care au crescut de la un an la altul pentru prima dată din februarie, cu 3%.

    Economiştii susţin că guvernul trebuie să facă mai mult pentru a stimula consumul intern şi pentru a stimula cererea în scădere din economie.

    Beijingul a anunţat o obligaţiune de 137 miliarde de dolari pentru a finanţa operaţiunile de ajutorare a autorităţilor locale în caz de dezastre şi pentru controlul inundaţiilor, dar acest lucru este considerat ca fiind destinat să susţină creşterea economică anul viitor.

    Anul viitor s-ar putea dovedi mai dificil pentru creşterea PIB-ului, dacă redresarea nu câştigă mai multă tracţiune, au avertizat analiştii.

     

  • Adrian Sârbu: Ziarul Financiar a crescut, s-a bătut, a câştigat în fiecare zi. România de azi stă pe ceea ce am făcut noi, antreprenorii de business, pe milioane de oameni cărora le-am creat un viitor

    Cine ar fi crezut că acum 25 de ani, vineri, 13, o să se nască un produs care o să supravieţuiască 25 de ani? Pun pariu că nimeni.

    Sincer, am crezut eu. La fel de mult am crezut că următorii 25 de ani vor fi cât 100. Nu au fost, au fost 25. Chiar şi pentru guvernatorul Mugur Isărescu şi pentru Banca Naţională, entităţi eterne, pe care ne bazăm.

    Mi-ar mai trebui vreo 100 să termin sau să cred că voi termina proiectele pe care le aveam în cap în 1998, ce să mai vorbesc de cele pe care le am în cap azi.

    Poate că Banca Naţională ne dă şi nouă din rezervă încă 100 de ani, celor de la Ziarul Financiar. Poate chiar şi mie.

    “Ceea ce noi am încercat şi încercăm în fiecare zi să transmitem este imaginea autorităţii”

    Deocamdată, ne reglementează Banca Naţională emoţional şi ne ”ocrotează”, ca să zicem aşa. Mă simt extraordinar de bine când intru în această instituţie veche, care nu e deloc obosită, e tânără, e fresh. Pentru că am sentimentul autorităţii.

    Ceea ce noi am încercat şi încercăm în fiecare zi să transmitem în universul nostru, al informaţiei de business, al opiniei de business, al dialogului de business, al proiecţiilor de business, al trecutului, prezentului şi viitorului României ca economie şi României ca stat, este imaginea autorităţii.

    Imaginea autorităţii nu poate să existe fără oglinda care sunteţi dumneavoastră, voi. Vă mulţumesc că sunteţi de faţă, vă mulţumesc că sunteţi în viaţă, e mare lucru că am reuşit.

    Vreau să vă spun că probabil acest proiect este proiectul în care am investit cel mai puţin din punct de vedere al timpului. Aşa cum noi, din nefericire, investim cel mai puţin timp în copiii noştri şi în ţara noastră. Am investit timp mai puţin, evident knowledge, evident resurse, dar ceea ce am reuşit ca investiţie a fost investiţia în oameni.

    Acest produs a crescut, s-a bătut, a câştigat în fiecare zi. În primul rând, v-a câştigat interesul, v-a câştigat atenţia, v-a câştigat simpatia şi fundamental loialitatea, până când şi-a câştigat ceea ce era esenţial în ceea ce vă priveşte: autoritatea de a spune ceva. Că transmiteam un mesaj al Băncii Naţionale, că criticam Banca Naţională – am mai făcut asta.

    Am făcut asta cu continua şi adânca credinţă că avem şi noi dreptul să avem instituţii, mai mari, mai mici.

     

    “În ultimii 25 de ani, noi am creat România de azi. Puteam face mai mult”

    Suntem aici într-o instituţie pe care au creat-o oamenii de business din România, nu au creat-o ceilalţi. Au creat-o oamenii de business care au condus România, ceea ce dumneavoastră, voi, nu vreţi să faceţi. Oamenii de business care, în ipostazierea lor în funcţiile politice, au recompus România acum 100 de ani, i-au dat o Constituţie acum 100 de ani, în 1923, care au supravieţuit, şi care astăzi, sunt cu noi în sală, la televizor.

    Suntem baza existenţei României. O Românie  care a crescut în ultimii 25 de ani cu o medie de peste 3%. Eu cred că puteam să facem mult mai mult. Eu cred că 5% în ultimii 25 de ani era ceva totalmente achievable. Eu cred că, dacă nu tratam România aşa cum ne-am tratat copiii, “lasă că au de toate, e bine, o să crească singuri”, ar fi crescut crescut bine. Alţii nu au crescut. România a crescut bine, dar nu suficient de bine.

    Eu vă văd pe fiecare dintre voi, pe cei care sunteţi în sală şi care nu sunteţi în sală. Vă văd în fiecare dimineaţă când citesc şi eu Ziarul Financiar. Printul îl citesc la 2 noaptea. Dimineaţa citesc online-ul, care e foarte bun, şi sper să evolueze şi mai mult.

    Sper să ne vedem pe 23 noiembrie când vă vom premia pe voi, cei care aţi creat România care e azi.

    „BNR a mentorat Ziarul Financiar. Ne-a dat o ancoră de autoritate şi de aia suntem aici”

    Unde era România în 1998, ne spune domnul guvernator. Nu avea nicio cultură a business-ului sau avea o altă cultură a business-ului.

    Această instituţie, BNR,  a mentorat, a ocrotit discret produsul nostru. Ne-a dat o ancoră de autoritate şi de aia suntem aici şi nu am niciun fel de nelinişte şi jenă în a-i mulţumi adânc.

    Domnul Dan Şucu, pe care îmi face plăcere să vi-l prezint –  dacă nu îl cunoaşteţi, dacă nu sunteţi iubitori de fotbal – îmi este de 2 ani partener în Ziarul Financiar. Dan mi-a întins o mână de ajutor când aveam nevoie, deşi îl durea mâna, că era operat, dar a întins-o, şi era o mână, nu un deget. Îi mulţumesc.

    „Următorii 25 de ani sunt mult mai challenging pentru România decât cei care au fost”

    România de astăzi e România pe care aţi creat-o, cei care vă uitaţi la această conferinţă. E un moment în care ne reamintim că putem face şi noi ceva. Am putut şi am făcut. E o Românie creată de antreprenori români, manageri care operează mai mult de jumătate din economie, şi mult mai mult, nu ştiu exact câţi manageri sunt în multinaţionale.

    E o economie susţinută, solidă, pe care cine se plimbă arogant, trufaş? Leul. Am auzit că vrea cineva să facă leul mai mic faţă de euro, să fie mai mic de 5 lei per euro. E bine aşa să ne jucăm puţin, dar această economie unde leul trăieşte în bunăstare nu exista în 98, nu era nimic.

    Eram foarte entuziaşti, am rămas. Nu ştiam nimic din ce se va întâmpla, dar eram convinşi că va fi bine. Am făcut foarte multe lucruri bine, România de azi stă pe ceea ce noi am făcut, pe milioane de oameni cărora le-am creat un viitor. României i-am creat un viitor.

    Astăzi, dacă ne uităm la următorii 25 de ani, suntem mai puţin pozitivi. Nu văd de ce. Eu sunt foarte pozitiv, chiar dacă nu îmi dă banca 100 de ani împrumut, o să fac tot posibilul să fac rost, cu prieteni, cu colegi. Îi găsesc eu de undeva, pentru că mai avem foarte multe lucruri de făcut şi următorii 25 de ani după părerea mea sunt mult mai challenging pentru România decât cei care au fost.

    Acum 25 de ani reuşisem să îi păcălim pe partenerii din NATO, aproape ne primiseră, mai aveam puţin şi ne dădeau şi foaia de parcurs de la UE. Le-am primti, am făcut ce am făcut, dar de acum încolo suntem într-o altă lume.

    Următorii 25 de ani sunt mai challenging decât au fost. Îmi permit să vă reamintesc asta, că e bine să ne gândim că ceea ce nu am făcut 25 de ani, ar fi cazul să facem pentru ţara asta.

    România nu mai poate supravieţui în forma în care există azi. Nu mai poate. Va fi fie disoluţionată într-o Europă care ea însăşi este o Europă a imposturocraţiei.

    Ne bucurăm că suntem în Europa şi în NATO. Ne întrebăm azi cine e liderul Europei, ne întrebăm cine e liderul NATO, cine se ridică mâine şi spune că ”pe aici nu se trece, Putin” din NATO.

    Cine se ridică din Europa şi spune ”redevenim liderii lumii”. Am fost originea lumii, am fost originea Americii, poate China să fi fost originea Asiei– redevenim liderii lumii. Cine din Europa, cine din România?

    Ce aşteptăm? Avem copii care aşteaptă de la noi mai mult şi care tot ceea ce am făcut consideră că e de-a gata, e gratis, e venit din cer. Dacă credeaţi că veniţi la o aniversare la care o să ne lăudăm unii pe alţii pentru ce am făcut – ştim ce am făcut, lucruri extraordinare, fiecare dintre noi, întrebaţi-vă ce avem de făcut în următoarea sută de ani, care nu va dura mai mult de 10-15 ani, cu tot ajutorul Băncii Naţionale. Anii aceştia 25 de ani au trecut extraordinar de uşor, am sentimentul că i-am cheltuit cu furie.

    „Ce avem de făcut este să răspundem la nişte provocări uriaşe. România nu e pregătită pentru viitor”-

    Vă mulţumesc că sunteţi în viaţă şi că sunteţi cei care sunteţi, fără vorbe goale.

    Vreau să vă reamintesc că puteţi conta pe Ziarul Financiar.

    Poate că instituţia numită ZF va creşte mai mult în autoritate, poate ar fi putut creşte mai mult dacă fiecare dintre voi aţi fi cumpărat câte 10 abonamente pe zi, chit că nu le citeaţi, le făceaţi cadou, sau le dădeaţi la copii să împacheteze sandwich-ul de dimineaţă, nu pentru că nu ar fi avut altceva,  dar cu ocazia asta poate ar fi ştiut să şi citească mai bine şi ar fi ştiut mai mult din istoria şi business-ul României.

    Nu contează ce a fost, am făcut lucruri extraordinare, ce avem de făcut este să răspundem la nişte provocări nu extraordinare, uriaşe. România nu e pregătită pentru viitor, AI-ul nu există, securitatea României nu există, economia României nu are suficiente rădăcini ca să supravieţuiască fără pieţele la care este ancorată.

    Avem forţă financiară noi, românii? Investim în România? Puţin. Investim în afara României? Puţin.

    Am cumpărat Moldova în aceşti 30 de ani? Deloc. Decât să o cumpere ruşii mai bine o cumpărăm noi. Decât să fure infractorii miliarde din bănci, mai bine luam noi băncile. Cinste celor care au business în Moldova. Nu sunt un obsedat al României mari, dar obligaţia noastră faţă de Moldova, faţă de Bucovina, există.

    Avem bani, hai să îi investim în România. Avem knowledge. Copiii noştri sunt din proşti mai proşti, în afară de cei pe care i-am trimis afară, crezând că cineva în America, în Franţa, în Anglia îi învaţă. Ce să-i înveţe? Ce să îi înveţe în Franţa, în America? Ştim ce probleme au în universităţi. Anglia mai stă în picioare.

    Noi de ce nu mai avem universităţi? Am avut una, am închis-o, că nu am fost în stare să o ţin. Poate reluăm. De ce nu avem fonduri majore, mari de investiţii, care să exprime puterea şi creativitatea noastră, a românilor? De ce? Pentru că lăsăm tot timpul pe alţii, pentru că suntem prea amabili, pentru că suntem prea îngăduitori?

    “Există un discurs politic foarte toxic despre multinaţionale. Multinaţionalele sunt baza economiei româneşti şi vor fi întotdeauna”

    Există un discurs politic foarte toxic vizavi de puterea multinaţionalelor în România. Fake. Multinaţionalele, ca şi comunitatea pe care o reprezentanţi aici, sunt baza economiei româneşti şi vor fi întotdeauna. În ziua când multinaţionalele româneşti vor opera în alte ţări, vom simţi puţin altfel relaţia cu cei care acum 20-30 de ani au început să structureze business-ul din România.

    Nu ştiam nimic acum 25 de ani. Când am făcut primul business plan şi i l-am arătat lui Ronald Lauder, partenerul meu din CME, mi-a fost ruşine de el. Nici nu l-a citit, a zis că ”îmi place de tine, te iau partener în ProTV”. Aşa s-a născut ProTV-ul.

    Nu au venit românii şi au zis că eşti băiat deştept, drăguţ, frumos, ne place de tine, îţi dăm bani să faci ProTV-ul să fie al nostru.

    Cu toate astea, cu banii americanilor, ai unei companii publice, ProTV-ul a existat şi şi-a adus contribuţia. Ziarul Financiar a existat pentru că a existat ProTV-ul, şi şi-a adus contribuţia.

    Şi, vă place, nu vă place, ZF vrea să aducă o contribuţie şi mai mare în următoarea sută de ani. Pe care nu am cum s-o trăiesc singur, trebuie să o trăim împreună, să facem 10-15 ani în care România nu mai creşte la întâmplare, ci creşte constant peste 5%.

    Suntem într-o oportunitate globală fără precedent.

    Suntem în partea bună a lumii. Avem knowledge-ul pe care nu îl aveam acum 25 de ani, şi cine nu-l are, să-l dobândească. Eu îl am şi cred că ştiu ce vreau să fac.

    Îmi mulţumesc şi mie că sunt în viaţă, chiar dacă mi-am mâncat aceşti 25 de ani altfel decât aş fi vrut.

    Vă mulţumesc şi dumneavoastră, doamnelor şi domnilor, cititori, contributori, finanţatori ai Ziarului Financiar, atâta timp cât citiţi, cât cumpăraţi abonamente, cât faceţi advertising.

    Traduc mulţumirile acestea prin cuvântul cu care am închis lungul meu articol de două propoziţii – să ne respectăm Singularitatea.

    O avem, să o continuăm, pentru că este autoritatea cu care ne afirmăm în faţa românilor şi în faţa istoriei. Mulţumesc.

     

  • Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II înregistrează randamente de la 17,1% pentru Vital la 18,3% pentru NN Pensii la 19% pentru Aripi în ultimele 12 luni încheiate la octombrie 2023 într-o economie cu o inflaţie de 8,07%

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, la care 8 milioane de salariaţi români sunt participanţi cu o parte din venitul brut lunar pentru administrarea privată a economiilor de bătrâneţe, înregistrează un randament mediu de 18,2% în ultimele 12 luni – octombrie 2023 faţă de octombrie 2022 – cu mult peste rata inflaţiei de 8,07% din acest interval.

    Astfel, potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar, fondurile de pensii private au câştiguri de la de la 17,1% pentru Vital la 18,3% pentru NN Pensii la 19% pentru Aripi în ultimele 12 luni în contextul încetinirii ritmului de scumpiri din România şi pe fondul performanţei Bursei de Valori de la Bucureşti.

    Individual, performanţele din ultimele 12 luni arată astfel: 17,1% pentru Vital, 17,8% pentru Metropolitan Life Pensii Private, 18% pentru BRD Pensii, 18,3% pentru NN Pensii, 18,4% pentru AZT Viitorul Tău, 18,8% pentru BCR Pensii, 19% pentru Aripi. ZF a calculat această evoluţie pe baza valorii unitare a activului net (VUAN) publicată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Spre comparaţie Bursa de Valori Bucureşti – unde fondurile de pensii au investit circa 25% din portofoliu, la companii precum Petrom, Hidroelectrica, Banca Transilvania, Romgaz, Digi, Fondul Proprietatea – înregistrează un randament de 34% în ultimul an.

    Listarea Hidroelectrica (H2O) a reprezentat principalul catalizator al acestei creşteri urmat de dividendele de la Fondul Proprietatea, Petrom şi Banca Transilvania.

    INS a anunţat recent o rată anuală a inflaţiei la octombrie 2023 de 8,07% faţă de 8,8% în septembrie. BNR vede inflaţia la 7,5% la finalul lui 2023.

    Circa 66% din portofoliul fondurilor de pensii private sunt investite în titluri de stat, instrumente care subperformează într-un mediu puternic inflaţionist, aşa cum a fost cel din ultima perioadă. Orice înăsprire a dobânzilor, măsură luată de băncile centrale, inclusiv la Bucureşti, pentru a tempera creşterea inflaţiei, se reflectă în sens negativ în performanţa titlurilor de stat.

    Acum însă situaţia se calmează pe fondul încetinierii inflaţiei şi a anticipaţiilor de încheiere a ciclului de majorare de dobânzi. Iar asta se reflectă în sens pozitive în performanţa Pilonului II.

     

  • Paşi către o ţară mai curată

    ECONOMIE CIRCULARĂ: SGR

    În ultima zi din noiembrie se dă startul Sistemului Garanţie-Returnare, prin care o cantitate estimată de 7 miliarde de ambalaje de plastic, sticlă sau metal de la băuturi nu va mai ajunge la gropile de gunoi, ci va lua calea reciclării. În proiect, care a necesitat până acum investiţii care au inclus un împrumut verde de aproximativ 85 de milioane de euro, vor fi implicaţi aproximativ 80.000 de comercianţi şi ambalajele vor fi direcţionate către 17 centre RetuRO la nivel naţional.

    Ape mai curate, reducerea poluării cu gunoaie, noi locuri de muncă – sunt cele mai vizibile şi importante efecte ale punerii în practică a Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), proiect administrat în România de RetuRO. Sistemul este un model de economie circulară care a fost testat în multe ţări europene, până acum, în diferite perioade şi cu diferite nuanţe, în funcţie de specificul geografic, demografic sau comercial. Practica returnării sticlelor pentru băuturi a fost utilizată încă de la începutul anilor 1900, iar Sistemul de Garanţie-Returnare a devenit îndeajuns de comun şi răspândit, încât nu poate fi caracteristic unei anumite ţări. Odată cu publicarea Planului de Acţiune pentru Economie Circulară a Comisiei Europene, interesul pentru sistemul garanţie-returnare a renăscut şi a început să fie din nou pus în practică în mai multe ţări, care l-au văzut ca o soluţie pentru reducerea gunoiului, educaţie civică şi atingerea unor ţinte mai mari a ratelor de reciclare a ambalajelor de băuturi.

    Cu o populaţie de 19 milioane de locuitori, România va deveni de anul viitor a doua ţară ca dimensiune, după Germania, în care se desfăşoară acest program. „Sistemul de Garanţie-Returnare este o premieră pentru România şi pentru toate părţile implicate. Singurele puncte de referinţă sunt studiile de caz din alte ţări care au implementat un program similar. Cu toate acestea, modelele sunt evident diferite deoarece ne confruntăm cu zone geografice diferite, un volum mai mare de ambalaje în România în comparaţie cu alte ţări care utilizează SGR (spre exemplu Germania), niveluri diferite de educaţie, cultură şi resurse”, conform reprezentanţilor RetuRO, administratorul SGR în România.

    Pentru startul acestui proiect, pe parcursul ultimei luni, au fost făcuţi paşi uriaşi. Astfel, RetuRO a pregătit deschiderea primului centru regional, situat în judeţul Cluj, în interiorul parcului industrial Olympian din comuna Bonţida, unde va fi realizată numărarea şi sortarea ambalajelor de băuturi colectate de la comercianţi; echipamentele au ajuns deja la unitate. Al doilea centru va fi pus în funcţiune la Giarmata (judeţul Timiş).

    Cum funcţionează sistemul, de fapt? Programul implică deopotrivă consumatori, comercianţi şi producători. Comercianţii parte din SGR trebuie să se înregistreze în platformă, să îşi completeze datele şi să semneze contractul cu RetuRO, administratorul Sistemului, disponibil pe platformă. Pe de altă parte, toţi producătorii din România de băuturi (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) în ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, trebuie să se înscrie la rândul lor, să semneze contractul cu RetuRO şi să înregistreze produsele SGR în platformă. Înregistrarea produselor în Registrul de Ambalaje SGR este gratuită până pe 1 ianuarie 2024; ulterior acestei date se se va percepe taxa stabilită conform contractului de prestări servicii între RetuRO şi producători.

    Tot recent, RetuRO a lansat o campanie de comunicare multimedia pentru a spori gradul de conştientizare, cu scopul de a informa cât mai bine consumatorii şi de a le explica importanţa şi beneficiile acestui program. Sub motto-ul Hora Reciclării, campania de informare detaliază paşii pe care românii trebuie să-i urmeze în procesul de returnare al ambalajelor şi de recuperare a garanţiei.

    Finanţarea iniţială pentru RetuRO a fost asigurată de producătorii de băuturi, acţionarii companiei, apoi cu ajutorul unor garanţii corporative oferite tot de aceştia a fost obţinut unul dintre cele mai importante împrumuturi verzi din România, în valoare de peste 85 de milioane de euro.

    În concluzie, românii vor plăti de-acum o garanţie de 0,5 lei când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l. Ambalajele pot fi returnate la orice punct de colectare pus la dispoziţie de comercianţi, unde clienţii vor primi înapoi garanţia, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal chiar şi dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locaţie.Pentru a fi identificate uşor, produsele care vor face parte din sistem vor fi marcate cu un logo specific – ambalaj cu garanţie. „Recunoaşterea siglei SGR va fi crucială. Toată lumea ar trebui să caute sigla SGR pe ambalajele de produse. Este simbolul unei Românii mai curate”, conchid reprezentanţii RetuRO.

     

    STUDIU DE CAZ

    Germania a pus în practică încă de acum 20 ani Sistemul Garanţie-Returnare (SGR). Procesul acoperă o gamă largă de recipiente pentru băuturi, inclusiv sticle din plastic PET, sticle de sticlă şi doze de aluminiu – similar cu ce se va întâmpla în România. Ţara atinge o rată record de returnare de 98% pentru recipiente de băuturi de unică folosinţă eligibile, datorită valorii depozitului din sistem şi a reţelei convenabile şi dense de locaţii de returnare – aproape 135.000.

    Pentru a ajunge aici, programul a avut mai mult de 20 de ani de dezvoltare şi îmbunătăţire. Două lecţii importante pot fi învăţate din experienţa lor:

    1. SGR aduce beneficii economice: SGR a creat locuri de muncă în industriile de colectare, sortare şi reciclare. De asemenea, a redus costurile de eliminare a deşeurilor pentru municipalităţi.

    2. Impactul asupra mediului: SGR a redus semnificativ poluarea cauzată de deşeuri, ceea ce a transformat spaţiile publice, dar şi apa şi gropile de gunoi într-unele mai curate.

  • A doua economie a lumii se împotmoleşte din nou: China se confruntă cu deflaţia, iar şansele de revenire economică se prăbuşesc

    China se confruntă din nou cu deflaţia, conform datelor privind luna octombrie, în timp ce factorii de decizie politică se străduiau să reactiveze cererea internă în mijlocul unei crize continue în sectorul imobiliar şi ca urmare a încetării controalelor stricte privind pandemia la începutul acestui an, scrie Bloomberg.

    Indicele preţurilor de consum a scăzut cu 0,2% în octombrie, de la an la an, au arătat joi datele Biroului Naţional de Statistică, comparativ cu o scădere de 0,1% prognozată de un sondaj Reuters realizat în rândul analiştilor. IPC a rămas neschimbat în septembrie.

    Preţurile la producător au scăzut pentru a 13-a lună consecutivă, cu 2,6% în ritm anual, faţă de un declin de 2,7% prognozat de economişti şi după o contracţie de 2,5% în septembrie.

    BNS a precizat că preţul animalelor şi al cărnii a scăzut în ansamblu cu 17,9%, determinat de un declin de 30,1% al preţului cărnii de porc.

    Reacţia pieţei chineze a fost atenuată joi, de indicele CSI 300 al acţiunilor listate la Shanghai şi Shenzhen în stagnare, iar yuanul a slăbit cu 0,1% faţă de dolar după publicarea datelor.

    Economia Chinei a dat semne mixte de redresare în ultimele luni, determinându-i pe economişti să dezbată dacă va atinge obiectivul oficial al guvernului de creştere a produsului intern brut de 5% pentru acest an, cel mai mic din ultimele decenii. Preţurile au căzut în teritoriu negativ în iulie, înainte de a reveni la creştere în lunile următoare.

    Analiştii au dat vina pe încrederea scăzută a consumatorilor pentru că economia a reintrat în deflaţie, dar scăderea preţurilor la carnea de porc a agravat tendinţa în octombrie. Contractele futures pentru porcii vii tranzacţionate la Bursa de mărfuri Dalian din China au scăzut cu aproximativ 15% în această lună.

    Preţul cărnii de porc în China, cel mai mare producător şi consumator din lume, urmează cicluri de creştere şi descreştere, excesul de ofertă ducând la scăderi mari de preţ şi provocând volatilitatea IPC.

    Alţi indicatori recenţi au conturat o imagine mixtă a redresării economice. Exporturile Chinei au scăzut cu 6,4% în dolari în octombrie, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a şasea lună consecutivă de scăderi şi mai rău decât scăderea de 3% prognozată de un sondaj Reuters realizat în rândul analiştilor. Activitatea manufacturieră s-a contractat, de asemenea, în octombrie.

    Un semn pozitiv din datele comerciale a fost reprezentat de importurile Chinei, care au crescut de la un an la altul pentru prima dată din februarie, cu 3%.

    Economiştii susţin că guvernul trebuie să facă mai mult pentru a stimula consumul intern şi pentru a stimula cererea în scădere din economie.

    Beijingul a anunţat o obligaţiune de 137 miliarde de dolari pentru a finanţa operaţiunile de ajutorare a autorităţilor locale în caz de dezastre şi pentru controlul inundaţiilor, dar acest lucru este considerat ca fiind destinat să susţină creşterea economică anul viitor.

    Anul viitor s-ar putea dovedi mai dificil pentru creşterea PIB-ului, dacă redresarea nu câştigă mai multă tracţiune, au avertizat analiştii.

     

  • BNR: Creşterea economiei a înregistrat o decelerare semnificativă în a doua parte a anului. Vânzările cu amă­nuntul şi cele auto-moto, precum şi serviciile prestate populaţiei au consemnat noi pierderi de dinamică anuală, iar producţia industrială şi-a prelungit declinul apreciabil

    Creşterea economiei a înregistrat o decelerare semnificativă în a doua parte a anului, implicând o dinamică anuală mai modestă a PIB în T3  decât cea anticipată anterior, se arată în comunicatul emis miercuri de BNR după şedinta de politică monetară.

    Datele statistice revizuite recent arată că activitatea economică a crescut în T2/2023 cu 1,7%, după o comprimare cu 1% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), dar reconfirmă scăderea avansului acesteia în termeni anuali la 1% la sută, de la 2,4% în T1/2023.

    Descreşterea a fost determinată de această dată de consumul gospodăriilor populaţiei, în timp ce consumul administraţiei publice şi-a accelerat puternic creşterea, iar dinamica anuală a investitiilor în economie (formarea brută de capital fix) au consemnat doar o mică scădere, rămânând deosebit de ridicată. Totodată, exportul net şi-a mărit impactul expansionist în acest interval, în condiţiile continuării creşterii ecartului pozitiv dintre variaţia volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului importurilor.

    Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat în T2 2023 noi scăderi substanţiale faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    BNR subliniază că, în intervalul iulie-august, vânzările cu amă­nuntul şi cele auto-moto, precum şi serviciile prestate populaţiei au consemnat noi pierderi de dinamică anuală, iar producţia industrială şi-a prelungit declinul apreciabil în termeni anuali.

    În schimb, volumul lucrărilor de construcţii şi-a reaccelerat considerabil creşterea în raport cu aceeaşi perioadă din 2022, în principal pe seama evoluţiilor de pe segmentul nerezidenţial şi de pe cel al construcţiilor inginereşti. Totodată, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a continuat să-şi mărească ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor, care a intrat relativ mai pronunţat în teritoriul negativ în iulie-august.

    În consecinţă, deficitul comercial şi-a reaccentuat contracţia în termeni anuali, iar cel de cont curent şi-a atenuat-o doar uşor, în condiţiile în care înrăutăţirea substanţială a soldului balanţei veniturilor primare a fost parţial compensată ca impact de creşterea în acest interval a excedentului balanţei veniturilor secundare.

    Pe piaţa muncii, datele recente arată o încetinire pronunţată a creşterii lunare a efectivului salariaţilor din economie în iulie-august şi menţinerea relativ stabilă a ratei şomajului BIM, alături de descreşterea vizibilă în acest interval a dinamicii anuale a costului unitar cu forţa de muncă din industrie, de la un nivel însă deosebit de înalt atins în T2.

     

  • Când vor scădea dobânzile, pentru că nu mai rezistăm? Când ne va plăti Guvernul facturile, când ne va da banii? Cum crede Guvernul că vom putea plăti creşterea salariului minim pe economie dacă el nu ne plăteşte?

    Creşterea exponenţială a dobânzilor la lei, iar acum şi la euro, şi temperarea acordării de credite de către bănci în aceste vremuri, plus majorarea peste noapte a salariului minim din economie au fost printre problemele cele mai discutate de către antreprenori, directori, de către companiile româneşti la Conferinţa ZF Investiţi în România!, organizată împreună cu CEC Bank, joi, la Bacău.

    Dobânzile mari încep să doară din ce în ce mai mult şi pun presiune pe companii, în condiţiile în care vânzările au scăzut, iar încasarea facturilor se face din ce în ce mai greu pe tot lanţul.

    Chiar dacă ROBOR la trei luni a scăzut faţă de anul trecut de la 8,2% la 6,3%, companiile româneşti consideră că dobânzile sunt în continuare foarte mari, pentru că peste ROBOR se adaugă marja băncii, rezultând astfel o dobândă efectivă care trece de 10%, dacă nu chiar mai mult.

    Anul trecut companiile româneşti au găsit soluţia să treacă de pe finanţarea în lei pe finanţarea în valută, având în vedere că dobânzile la euro erau mult mai mici. Dar acum şi dobânzile la euro au crescut exponenţial, iar EURIBOR este de 3,9% (de la minus 0,5%), la care se adaugă marja băncii, rezultând un cost al finanţării care depăşeşte 6-7% la euro.

    Întrebarea pe care au pus-o reprezentanţii companiilor româneşti a fost când scad dobânzile, pentru că “Nu mai rezistăm. Dobânzile sunt prea mari, costurile de finanţare sunt prea mari”.

    Ionuţ Lianu, şeful trezoreriei CEC Bank, a spus că nivelul dobânzilor care au fost înainte (ROBOR la 1,5% şi EURIBOR negativ) a fost mai degrabă o excepţie. Aceste dobânzi s-au datorat unei anumite conjuncturi economice mondiale, care astăzi nu mai există. În aceste condiţii, este puţin probabil ca dobânzile, cel puţin la lei, să revină la nivelurile anterioare, cel puţin pe termen scurt, a menţionat Lianu.

    Dobânzile la lei din piaţă sunt influenţate de dobânda oferită de BNR băncilor la depozite (6%) şi de dobânzile pe care le plăteşte Ministerul Finanţelor ca să se împrumute din piaţă (6,16% la şase luni şi 7,08% la 10 ani). Ministerul Finanţelor este principalul aspirator de bani şi de aceea influenţează foarte mult dobânzile. Mai mult decât atât, băncile se împrumută în piaţă pentru necesarul lor de finanţare şi de capital (MREL), iar acolo dibânzile depăşesc 7%, ajungând chiar la 9% la euro.

    Dacă băncile se împrumută cu 7-9%, nu au cum să ofere la credite dobânzi mai mici.

    Reacţia antreprenorililor români a fost imediată: Şi noi ce facem, că nu vom putea plăti dobânzi aşa de mari?

    Toate companiile încearcă să transfere costurile în creştere – dobânzi mai mari, preţuri la materii prime mai mari, impozite şi taxe mai mari, salarii mai mari – în majorarea preţului produsului final, dar nu toată lumea reuşeşte acest lucru. Doar companiile mari, care sunt puternice pe lanţul economic, au puterea de a-şi impune preţurile.

    Majorarea inflaţiei, coroborată cu creşterea mai redusă a salariilor, a dus la scăderea puterii de cumpărare, iar acest lucru se vede în consum, acolo unde se înregistrează o scădere evidentă în volumul de produse şi servicii cumpărate.

    Pentru a nu fi nevoite să reducă preţurile, companiile au redus cantitatea şi gramajul produselor, ceea ce, în limbajul economic, se cheamă shrinkflation.

    Dar nu toate companiile pot să facă acest lucru, să jongleze din preţuri şi din cantitate.

    Situaţia din economie nu este roz, au menţionat antreprenorii de la Bacău.

    Pe lângă scăderea economică evidentă, companiile se confruntă cu scăderea cash flow-ului, care intervine din prelungirea duratei încasării facturilor, în varianta cea mai fericită, şi chiar neîncasarea facturilor.

    La fel ca la Arad şi Craiova, şi la Bacău companiile româneşti au spus că problema cea mai mare este că statul plăteşte din ce în ce mai greu şi mai târziu facturile pentru lucrările efectuate, ceea ce induce mari probleme de lichiditate.

    Companiile româneşti riscă să se blocheze şi să blocheze tot lanţul. Guvernul nu-şi plăteşte facturile pentru că stă prost cu banii, cheltuielile bugetare sunt mai mari decât încasările, iar colectarea taxelor şi impozitelor se face din ce în ce mai greu. Având în vedere această situaţie cu plăţile statului, băncile au devenit din ce în ce mai reticente în a finanţa imediat firmele româneşti care au de încasat bani de la stat, pentru că nu există o predictibilitate a acestor plăţi. În aceste condiţii, firmele româneşti se confruntă cu mari probleme de cash flow.

    Nu puteţi vorbi la Guvern să facă plăţile mai repede, să ne dea statul banii ca şi noi să ne putem plăti furnizorii şi creditele de la bancă?, a fost întrebarea adresată de către antreprenorii români conducerii CEC Bank.

    Majorarea salariului minim pe economie de la 1 octombrie de la 3.000 de lei la 3.300 de lei şi perspectiva majorării din nou a salariului minim de la 1 ianuarie 2024, plus încă o majorare pe parcursul anului, înainte de alegeri, de către Guvern, a fost extrem de criticată de către reprezentaţii companiilor româneşti.

    Cum crede Guvernul că putem plăti peste noapte aceste creşteri salariale, de unde să scoatem noi aceşti bani dacă tot Guvernul nu ne dă banii, nu ne plăteşte facturile?, a fost reacţia antreprenorilor români.

    Mulţi dintre ei au business în sectorul de agrobusiness – agricultură şi industrie alimentară -, acolo unde salariul minim este mai mare, iar acum Guvernul a eliminat facilitatea fiscală privind plata CASS, adică firmele vor trebui să majoreze salariile cu 10% pentru ca angajaţii să primească acelaşi net, sau să nu le majoreze, dar atunci salariul net al angajatului va scădea cu 10%.

    Guvernul a majorat salariul minim din agricultură şi industria alimentară de la 3.000 de lei la 3.436 de lei brut, iar în construcţii de la 4.000 de lei la 4.582 de lei brut doar pentru a compensa eliminarea impozitului de 10% pentru CASS.

    La nivel local, multe companii româneşti lucrează cu salariul minim, iar orice creştere a lui le dă peste cap situaţia financiară, mai ales dacă nu au puterea să majoreze preţurile.

    Situaţia din economie a devenit din ce în ce mai tensionată, o presiune în plus fiind creşterile de taxe şi impozite care au intrat în vigoare acum, sau care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

    Pentru toată lumea problema este legată de lichidităţi, de cash flow, de încasarea facturilor, de recuperarea banilor, de plata salariilor, de plata frunizorilor, pentru a nu se bloca.

    O parte dintre companii – care nu reuşesc să-şi încaseze facturile fie de la stat, fie de la alte companii – aduc în discuţie intrarea în concordat preventiv sau chiar direct în insolvenţă, pentru a încerca să se protejeze în faţa presiunii plăţilor şi a creditorilor.

    În ultimii ani băncile au fost ferite de credite neperformante, dar s-ar putea ca situaţia să se schimbe dacă problema de lichiditate, de încasare a facturilor, mai ales de la stat, va deveni din ce în ce mai critică.

  • FMI vine cu veşti proaste pentru toată lumea şi anunţă că 2024 va fi anul unui cocktail toxic din punct de vedere economic

    Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia la nivel global pentru anul viitor şi a cerut băncilor centrale să menţină politica monetară restrictivă până la o atenuare semnificativă a inflaţiei, scrie Bloomberg.

    Apelul la vigilenţă cu privire la inflaţie vine în contextul în care Fondul a revizuit negativ prognoza de creştere economică pentru 2024.

    În majoritatea ţărilor, FMI, instituţie însărcinată cu monitorizarea stării de sănătate a economiei mondiale, prevede că inflaţia va rămâne peste ţintele băncilor centrale până în 2025.

    Previziunile reprezintă un eveniment foarte aşteptat în cadrul reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale, care au loc în această săptămână la Marrakech, Maroc – pentru prima dată în ultimii 50 de ani, acestea au loc în Africa.

    Evenimentul are loc în urma unui atac mortal comis în weekend de Hamas împotriva Israelului, care a zguduit lumea şi a reaprins temerile privind un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu – unde se află aproape o treime din oferta mondială de petrol. Atacurile reprezintă un alt factor negativ într-o perioadă marcată de incertitudine globală.

    Băncile centrale din marile economii, inclusiv din SUA şi Uniunea Europeană, au majorat agresiv ratele dobânzilor timp de mai bine de un an pentru a limita inflaţia care a ajuns la 8,7% la nivel global în 2022, cel mai ridicat nivel de la mijlocul anilor 1990.

    „Politica monetară trebuie să rămână restrictivă în majoritatea naţiunilor până când inflaţia va scădea în mod sustenabil şi se va îndrepta către un nivel mai puţin periculos pentru economie”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economistul şef al FMI.

    Creşterea preţurilor a fost stimulată de factori precum întreruperea lanţului de aprovizionare în urma pandemiei de coronavirus; stimulente fiscale ca răspuns la blocajul global; cererea puternică ulterioară şi o piaţă a forţei de muncă tensionată în SUA; şi întreruperi în sectorul alimentar şi energetic ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, care au avut un efect deosebit în Europa şi în Marea Britanie.

    În ciuda faptului că perspectivele de creştere globală sunt scăzute, acestea sunt relativ stabile, iar FMI consideră că băncile centrale ar putea aduce inflaţia sub control fără a arunca lumea în recesiune.

     

  • Ciolacu, despre reducerea cheltuielilor bugetare: Statul trebuie să fie primul care face economii

    Statul trebuie să fie primul care face economii, a spus premierul Marcel Ciolacu, în deschiderea şedinţei de Guvern de vineri, în care va fi aprobat proiectul de OUG privind reducerea cheltuielilor bugetare.

    „Aprobăm o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ţinta de deficit bugetar asumat prin Programul de Convergenţă. Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”, a spus premierul Marcel Ciolacu.

    Acesta a precizat că acest act normativ nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar.

    De asemenea, limitările nu se aplică în cazul proiectelor finanţate din fonduri europene.

    „Pentru finalizarea acestora, Guvernul va face alocări din Fondul de rezervă”, a mai spus Ciolacu.

    Acesta a precizat că nu vizează doar reducerea cheltuielilor bugetare, ci şi creşterea absorbţiei fondurilor europene.

    „Sprijinim finalizarea celor peste 2.800 de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, ce trebuie încheiate până la sfârşitul acestui an, prin acordarea de împrumuturi de la Trezorerie către primării, în limita sumei de 1 miliard de lei. Totodată, deblocăm o situaţie care trenează de ani de zile şi dăm posibilitatea transferului către autorităţile locale a imobilelor confiscate ca urmare a unor hotărâri definitive pronunţate în materie penală, dar nevalorificate, în vederea recuperării prejudiciilor. Astfel, cu o serie de condiţii extrem de clare, comunităţile locale vor putea prelua aceste imobile în vederea dezvoltării de noi proiecte investiţionale în beneficiul propriilor comunităţi”, a mai spus Marcel Ciolacu.

    Pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de vineri sunt şi o serie de exproprieri, necesare realizării unor proiecte de infrastructură de interes naţional: drumul expres ce face legătura între Satu Mare şi graniţa cu Ungaria, precum şi Centura Timişoarei, partea de Sud.

    „Alocăm fonduri suplimentare pe cofinanţarea proiectelor de mare infrastructură”, afirmă premierul.