BusinessMagazin

Tag: droguri

  • Câte miliarde de dolari fac cele mai MARI ORGANIZAŢII CRIMINALE din lume în fiecare an

    Solntsevskaya Bratva – venituri de 8,5 miliarde dolari

    Structura mafiei ruseşti este una puternic descentralizată, fiind compusă din 10 grupuri cvasi-autonome care operează independent unul de celălalt. Estimările arată că Solntsevskaya Bratva are în jur de 9.000 de membri, iar principala sursă de venit este traficul cu heroin. Potrivit mai multor studii, populaţia Rusiei reprezintă 0,5% din populaţia lumii, dar consumă 12% din heroină existentă la nivel global.

    Yamaguchi Gumi – venituri de 6,6 miliarde dolari

    Aceasta este cea mai extinsă grupare infracţională din lume, fiind parte a Yakuza, mafia japoneză. Principala sursă de venit este tot traficul de droguri, dar banii provin şi din jocuri de noroc sau şantaj. Spre deosebire de mafia rusească, Yakuza este centralizată, liderii fiind de multe ori uniţi prin legături de familia. Ierarhia este una extrem de elaborată, iar membri trec prin mai multe teste înainte de a fi acceptaţi.

    Camorra – venituri de 4,9 miliarde dolari

    Camorra este cea mai puternică organizaţie criminală din Italia, generând anual miliarde de dolari din exploatare sexuală, trafic de arme, trafic de droguri, contrafaceri sau jocuri de noroc. Istoria Camorrei începe în secolul al 19-lea, la Napoli, ca o bandă de deţinuţi.

    ‘Ndrangheta – venituri de 4,5 miliarde dolari

    Având centrul operaţional în regiunea Calabria, ‘Ndrangheta este a doua cea mai mare grupare mafiotă din Italia. Implicată în acelaşi gen de activităţi ca şi Camorra, această organizaţie a devenit cunoscută prin reţelele dezvoltate împreună cu producătorii de droguri din America de Sud.

    Cartelul Sinaloa – venituri de 3 miliarde dolari

    Sinaloa este cel mai mare cartel mexican de droguri şi una dintre grupările care a terorizat populaţia mexicană. Principala sursă de venit este intermedierea tranzacţiilor dintre producătorii sud-americani de droguri şi cumpărătorii din America de Nord.

  • Motivul penibil pentru care Noua Zeelandă vrea să aducă imigranţi să muncească în ţară. De ce companiile nu pot angaja localnici

    Prim-ministrul Noii Zeelande motivează inabilitatea cetăţenilor de a trece testul anti-drog la angajare ca unul dintre motivele pentru care ţara are nevoie de imigranţi, informează site-ul stuff.co.nz
     
    Într-o conferinţă de presă, English a fost întrebat care sunt motivele pentru care cei 140.000 de neozeelandezi şomeri nu au putut acoperi nevoile de muncitori calificaţi din această ţară cu 4,8 milioane de locuitori.
     
    “Unul dintre obstacolele din prezent este pur şi simplu testul anti-drog”, a spus premierul. “Conform regulilor privind siguranţa la locul de muncă, nu poţi avea angajaţi sub influenţa drogurilor, iar mulţi dintre tineri nu pot trece acest test”, a adăugat el.
     
    Angajatorii s-a plâns lui English că nu pot găsi oameni pentru locurile de muncă oferite. English a mai declarat în aceeaşi conferinţă de presă că nivelul record al imigraţiei nu este o problemă pentru Noua Zeelandă.
     
    Opoziţia a declarat că numărul tot mai mare de imigranţi reprezintă o problemă şi înrăutăţeşte criza locuinţelor şi afectează bugetele pentru infrastructură şi serviciile sociale. 
     

  • Au cumpărat un oraş uitat de lume şi l-au transformat într-o URIAŞĂ PLANTAŢIE DE CANNABIS

    Legalizarea producţiei şi consumului de marijuana în anumite state din SUA determină un boom imobiliar, scrie Financial Times, companiile din industria canabisului căutând spaţii adecvate de cultivare, producţie şi depozitare, pe care nu le pot găsi sau extinde în marile oraşe din cauza preţurilor şi a reglementărilor pe care trebuie să le respecte, cum ar fi distanţa faţă de şcoli, precum şi a consumului prea mare de energie, pe care l-ar putea reduce prin recurgerea la sere instalate la loc deschis.

    Din acest motiv, compania American Green a preferat să achiziţioneze un orăşel cu totul, acceptând să plătească 5 milioane de dolari pentru Nipton, pe care vrea să-l transforme într-o destinaţie turistică pentru consumatorii de ”iarbă“ şi într-un centru de producţie pentru produse pe bază de canabis, având în plan şi cultivarea de cânepă indiană în zonă.

    Cum în SUA consumul de marijuana este legal în scopuri medicinale în multe state şi în scopuri recreative în câteva, unele autorităţi locale au văzut în acest lucru o şansă de a evita falimentul localităţilor lor. Un exemplu este Adelanto, orăşel din deşertul californian situat între Los Angeles şi Las Vegas, unde autorităţile au publicat reguli clare pentru cultivarea, producţia şi comercializarea de marijuana de uz medicinal, plănuind să permită şi cultivarea canabisului pentru scopuri recreative, şi au reuşit să atragă investitori din industrie, astfel încât acum se construiesc locuinţe noi, malluri, cinematografe care să deservească populaţia în creştere.

    Şi Pueblo, un orăşel la sud de Denver, Colorado, a profitat de dorinţa companiilor din industria canabisului de a se extinde în afara marilor oraşe, acestea scoţându-i economia din criză.

  • Descurcaţi-vă cu 20 de dolari pe an: ţara care ŞI-A BĂTUT JOC de drepturile omului

    Legislatorii din Filipine, mulţi dintre ei apropiaţi ai preşedintelui Duterte, a votat alocarea unui buget anual de doar 20 de dolari pentru Comisia de Apărare a Drepturilor Omului, instituţie ce a criticat în mai multe rânduri războiul sângeros pe care Duterte îl poartă împotriva traficanţilor de droguri.

    Aproape 80% din parlamentarii prezenţi au susţinut măsura de reducere a bugetului, într-o mişcare pe care presa a catalogat-o drept un răspuns al preşedintelui pentru cei care se implică în acţiunile sale.

    “Dacă vrei să protejezi drepturile criminale, fă rost de bani de la criminali”, a declarat Pantaleon Alvarez, purtătorul de cuvânt al Parlamentului şi apropiat al preşedintelui. El a numit Comisia de Apărare a Drepturilor Omului o instituţia inutilă care protejează drepturile unor criminali.

    Astfel, măsură reduce bugetul instituţiei de la 42 de milioane de dolari (bugetul din 2017) la doar 20 de dolari pentru anul viitor.

    Preşedintele Republicii Filipinelor, Rodrigo Duterte, a declarat război drogurilor, însă spre deosebire de alţi preşedinţi care au făcut asta, Duterte şi-a îndemnat cetăţenii să ucidă traficanţii şi dependenţii de droguri suspectaţi, scrie publicaţia britanică Daily Mail.
     
    “Dublaţi-vă, triplaţi-vă eforturile, dacă este nevoe”, le-a spus Duterte poliţiştilor. “Aceste scursuri ale societăţii ne distrug copii. Vă avertizez, nu încercaţi droguri, nu contează dacă eşti poliţist, chiar o să te ucid”, a spus preşedintele într-un din discursurile sale din cadrul campaniei prezidenţiale.

  • Descurcaţi-vă cu 20 de dolari pe an: ţara care ŞI-A BĂTUT JOC de drepturile omului

    Legislatorii din Filipine, mulţi dintre ei apropiaţi ai preşedintelui Duterte, a votat alocarea unui buget anual de doar 20 de dolari pentru Comisia de Apărare a Drepturilor Omului, instituţie ce a criticat în mai multe rânduri războiul sângeros pe care Duterte îl poartă împotriva traficanţilor de droguri.

    Aproape 80% din parlamentarii prezenţi au susţinut măsura de reducere a bugetului, într-o mişcare pe care presa a catalogat-o drept un răspuns al preşedintelui pentru cei care se implică în acţiunile sale.

    “Dacă vrei să protejezi drepturile criminale, fă rost de bani de la criminali”, a declarat Pantaleon Alvarez, purtătorul de cuvânt al Parlamentului şi apropiat al preşedintelui. El a numit Comisia de Apărare a Drepturilor Omului o instituţia inutilă care protejează drepturile unor criminali.

    Astfel, măsură reduce bugetul instituţiei de la 42 de milioane de dolari (bugetul din 2017) la doar 20 de dolari pentru anul viitor.

    Preşedintele Republicii Filipinelor, Rodrigo Duterte, a declarat război drogurilor, însă spre deosebire de alţi preşedinţi care au făcut asta, Duterte şi-a îndemnat cetăţenii să ucidă traficanţii şi dependenţii de droguri suspectaţi, scrie publicaţia britanică Daily Mail.
     
    “Dublaţi-vă, triplaţi-vă eforturile, dacă este nevoe”, le-a spus Duterte poliţiştilor. “Aceste scursuri ale societăţii ne distrug copii. Vă avertizez, nu încercaţi droguri, nu contează dacă eşti poliţist, chiar o să te ucid”, a spus preşedintele într-un din discursurile sale din cadrul campaniei prezidenţiale.

  • Cum arată şi cât costă casa lui Floyd Mayweather din Beverly Hills – FOTO

    Mayweather, care a crescut în mijlocul sărăciei şi drogurilor, în Grand Rapids, Michigan, şi-a prezentat recent colecţia de vinuri şi ceasuri în conacul Beverly Hills pe care l-a cumpărat pentru suma de 25 milioane dolari. Acesta are domiciliul în Las Vegas şi deţine, de asemenea, o proprietate masivă în Miami, ce costă 5,6 milioane de lire.

    Acum, în cartierul celebru pentru opulenţa locuitorilor magnaţi, Mayweather se bucură de o viaţă de lux în casa de 15.096 de metri pătraţi, cu şase dormitoare, lângă faimosul hotel Beverly Hills. El şi-a prezentat pivniţa de vinuri distinse, precum şi o serie remarcabilă de ceasuri încrustate cu bijuterii.

    După ce a fost tentat de mai multe ori să se retragă din viaţa de sportiv, s-a hotărât ca în ultimul său meci să îl învingă pe McGregor la Arena T-Mobile.

  • Cum arată şi cât costă casa lui Floyd Mayweather din Beverly Hills – FOTO

    Mayweather, care a crescut în mijlocul sărăciei şi drogurilor, în Grand Rapids, Michigan, şi-a prezentat recent colecţia de vinuri şi ceasuri în conacul Beverly Hills pe care l-a cumpărat pentru suma de 25 milioane dolari. Acesta are domiciliul în Las Vegas şi deţine, de asemenea, o proprietate masivă în Miami, ce costă 5,6 milioane de lire.

    Acum, în cartierul celebru pentru opulenţa locuitorilor magnaţi, Mayweather se bucură de o viaţă de lux în casa de 15.096 de metri pătraţi, cu şase dormitoare, lângă faimosul hotel Beverly Hills. El şi-a prezentat pivniţa de vinuri distinse, precum şi o serie remarcabilă de ceasuri încrustate cu bijuterii.

    După ce a fost tentat de mai multe ori să se retragă din viaţa de sportiv, s-a hotărât ca în ultimul său meci să îl învingă pe McGregor la Arena T-Mobile.

  • Povestea omului care câştiga 420 de milioane de dolari pe săptămână. Când a fost arestat a fost construită o închisoare special pentru el

    Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.
     
    Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.
     
    A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.
     
     
    Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.
     
    Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.
     
    În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi. 
     
    Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică.  Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini. 
     
    Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat. 
     
    Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.
     
    Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri.
     

  • Povestea uneia dintre cele mai periculoase bande de stradă din lume. Suma fabuloasă pe care o câştiga anual

    Grupul a fost înfiinţat în anii 1980 în Los Angeles, format din imigranţii refugiaţi care au fugit de războiul civil din El Salvador. Alţi membri au venit din Honduras, Guatemala şi Mexic. „MS” înseamnă „Mara Salvatrucha”, o alăturare a cuvintelor „Mara” , care înseamnă „bandă”, „Salva”, de la „Salvador” şi „trucha”, care se traduce aproximativ ca „băieţii deştepţi ai străzii”. 13 reprezintă poziţia lui M în alfabet. MS-13 şi-a câştigat „reputaţia” datorită violenţelor extreme şi crimelor comise, iar potrivit FBI grupul s-a extins în 46 de state.

    În 2012, MS-13 a fost desemnat drept o „organizaţie criminală transnaţională”, plasat alături de carteluri internaţionale mult mai mari, cum ar fi grupul mexican Zetas, Yakuza din Japonia sau  Camorra din Italia.  Grupul îşi recrutează oamenii din rândul adolescenţilor săraci, pe care îi supune unor probe crunte de iniţiere.

    Mai exact, aceştia sunt subiecţii unor bătăi violente pentru a face parte din grup şi, ulterior, trebuie să facă ei înşişi o crimă în numele grupului pentru a fi considerat membru valoros. Se spune că a abandona M13 este şi mai grav, mai exact cei care vor să plece sunt ucişi.

    O evaluare a FBI din 2008 arăta că MS-13 are între 6.000 şi 10.000 de membri doar în SUA, iar înafara graniţelor ţării numărul acestora este şi mai mare. Venitul anual al grupului este de aproximativ 31 de milioane de dolari,  potrivit informaţiilor poliţiei, bani obţinuţi,  în special, din din droguri şi jafuri. 

  • La 20 de ani era dependentă de droguri, iar la 30 conduce una dintre cele mai puternice companii din lume

    “Am avut o problemă cu drogurile. Am fost la dezintoxicare. De 10 ani nu am mai consumat droguri.  Eram într-o perioadă neagră a vieţii mele. Nu-mi plăcea cine ajunsesem”, a spus ea. Are doar 30 de ani, însă deja viaţa lui Austin Geidt dată drept exemplu. În 2010 a văzut pe Twitter că un startup caută un intern şi a aplicat. Acel start up era Uber, iar Geidt avea să devină angajatul cu numărul 4, potrivit Business Insider.

    În calitate de intern făcea de toate, de tot ce era nevoie, iar acum conduce echipa responsabilă pentru extinderea Uber pieţele internaţionale. Zilele trecute, compania a mai strâns finanţare în valoare de 2.1 miliarde de dolari, astfel valoarea Uber ajungând la 62.5 de miliarde de dolari.

    A mers la dezintoxicare, a renunţat la studii, însă s-a întors şi a absolvit facultatea la 25 de ani. “Nu eram deloc sigură pe mine, aveam impresia că rămăsesem în urmă”, a mai spus ea. Însă experienţa de la dezintoxicare a ajutat-o în carieră, a ţinut-o cu picioarele pe pământ şi a făcut-o să fie onestă şi directă.

    “Trăiesc şi respir Uber, dar nu este lucrul de care sunt cea mai mândră. Sunt mândră de faptul că am reuşit să scap de dependenţa de droguri”, a spus Austin Geidt.