BusinessMagazin

Tag: dosar

  • Dan Şova a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare în dosarul CET Govora

    În acest dosar, instanţa supremă l-a condamnat, în primă instanţă, în luna septembrie 2017, pe Dan Şova, la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. În aceeaşi cauză, fostul director CET Govora, Mihai Bălan, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.

    Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a lui Dan Şova şi a fostului director general al centralei de energie termică CET Govora SA Mihai Bălan, pentru trafic de influenţă şi respectiv abuz în serviciu. Potrivit anchetatorilor, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunţătoare, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al centralei de energie termică CET Govora SA, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună. În schimbul acestui serviciu, Şova ar fi pretins de la persoana denunţătoare suma de 5.000 euro pentru fiecare lună pe perioada executării contractului, adică jumătate din valoarea lunară a viitorului contract de asistenţă juridică ce urma să se încheie între CET Govora şi casa de avocatură respectivă.

    În cursul lunii decembrie 2011, între CET Govora şi societatea de avocatură s-a încheiat contractul de asistenţă juridică, onorariul stabilit fiind de 10.000 euro/lună. Contractul s-a încheiat pe o perioada de 1 an, iar obiectul acestuia se referea la activităţi juridice pentru litigiile în care parte era CET Govora. În perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocaţi a emis lunar, către CET Govora, facturi pentru activităţile de asistenţă juridică prestate în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012. În aceeaşi perioadă, Dan Şova a încasat de la societatea de avocaţi suma totală de 60.000 euro. Banii erau încasaţi în numerar, în fiecare lună, prin intermediar, la puţin timp după ce societatea de avocaţi încasa banii de la CET Govora, mai spun procurorii DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristian Boureanu, condamnat la doi ani şi două luni de închisoare cu suspendare pentru ultraj

    Judecătorii îl mai obligă pe Cristian Boureanu să îi plătească lui Andrei Ovidiu, poliţistul pe care Cristian Boureanu l-ar fi lovit în noaptea în care a avut loc incidentul, 7.000 de euro daune morale. Decizia poate fi contestată.

    Reprezentantul Ministerului Public a cerut la ultimul termen din dosarul lui Cristian Boureanu, aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, o pedeapsă orientată spre mediu pentru fostul deputat, adică doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru ultraj.

    De asemenea, pentru iubita lui Boureanu, Laura Dincă, procurorul a cerut o pedeapsă cu amânare, sub supraveghere doi ani, dar şi 30 de zile de muncă în folosul comunităţii. Aceasta este acuzată de mărturie mincinoasă. De asemenea, Andrei Ovidiu, poliţistul pe care Cristian Boureanu l-ar fi lovit în noapte în care a avut loc incidentul, a cerut, în instanţă, 200.000 de euro daune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parchetul General extinde ancheta în dosarul Colectiv: Procurorii investighează modul în care au intervenit autorităţile

    „Suntem deja aici. E vorba despre plângerile penale pe care noi le tot facem de aproape doi ani de zile privind ce s-a întâmplat după incendiu: spitalele, pentru ştim cu toţii că în spitale au murit 37 de tineri, din care cel puţin 30 au murit din cauza bacteriilor, asta în condiţiile în care România se declarară că nu avem bacterii. Lucrurile acestea nu vrea nimeni să le ancheteze.

    E momentul să se întâmple ceva. Ne amintim că timp de o săptămână, nu a fost permisă plecarea niciunui tânăr în străinătate, deşi au fost intervenţii cu bani privaţi. Directiva politică a fost: Nu pleacă nimeni. Aşa s-au pierdut vieţi. Vrem să ştim cine a dat… pentru că o săptămână nu i-a lăsat să plece, iar după ce a plecat, prima hotărâre luată în mare secret şi transmisă spitalelor din străinătate a fost să nu se facă nicio autopsie celor decedaţi. Autopsiile să se facă strict în România.

    Adică e clar că cineva a vrut să ascundă ceva. De ce şi ce s-a dorit să se ascundă, o să vedem. Copilul meu a murit cu arsuri pe 28 % din suprafaţa corpului”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv şi tatăl lui Alexandru, un tânăr de 22 de ani care a murit în incendiul din 30 octombrie 2015.

    Această anchetă nouă este deschisă drept urmare a numeroaselor plângeri depuse de către părinţii victimelor din Clubul Colectiv, la câteva luni după tragedie.

    „Plângerile penale au început să fie depuse la câteva luni după tragedie, după ce ne-am îngropat copiii. Au fost multe plângeri, a fost acum un an şi jumătate una mare care a fost semnată de mai multe victime, care zace din noimebrie 2016 la ei. Acum o lună am făcut o altă plângere, la fel, semnată de un număr mare de victime. Şi tot sperăm să se întâmple ceva”, a spus Eugen Iancu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sebastian Ghiţă, ACHITAT de ÎCCJ într-un dosar cu foşti şefi din poliţie şi parchete din Prahova

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au achitat, joi, pe fostul deputat Sebastian Ghiţă pentru toate capetele de acuzare imputate în acest dosar, respectiv folosire de informaţii nedestinate publicităţii, dare de mită, cumpărare de influenţă, conducere fără permis, şantaj şi spălare de bani.

    Achitările au fost date de magistraţii instanţei supreme fie pe motiv că faptele nu există, fie pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală

    Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocatul mandatul de arest preventiv emis pe numele lui Sebastian Ghiţă şi în baza căruia a fost cerută extrădarea din Serbia.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Olguţa Vasilescu “ştie” ce soluţie se va da în DOSARUL lui Liviu Dragnea: Să târăşti un politician de anvergura liderului partidului de guvernământ într-un proces penibil… nu e normal

    ”Eu sunt absolut convinsă că sentinţa va fi de achitare, sunt convinsă de acest lucru, pentru că nu există niciun motiv. Să târăşti un politician de anvergura liderului partidului de guvernământ într-un proces penibil… nu e normal. În condiţiile în care tot dosarul se baza pe mărturiile a două persoane, care în faţa instanţei au spus că Liviu Dragnea este nevinovat şi că au dat declaraţiile acelea în faţa procurorilor, pentru că au fost forţate să facă acest lucru. Refuz să cred că este posibil să asistăm la altceva decât o achitare”, a spus ministrul Muncii, la TVR1.

    Sentinţa în dosarul lui Liviu Dragnea de la instanţa supremă, privind angajările din Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman, a fost amânată pentru 21 iunie. Este pentru a doua oară când ÎCCJ amână pronunţarea în dosarul care îl vizează pe liderul PSD Liviu Dragnea.

    De această dată motivul îl reprezintă concluziile scrise depuse la dosar de avocatul Bombonicăi Prodana, fosta soţie a lui Dragnea. La ultimul termen, procurorii au cerut închisoare cu executare pentru toţi inculpaţii din dosar. În cazul lui Liviu Dragnea, DNA a solicitat până la 7 ani şi 6 luni de detenţie, dar şi anularea suspendării pedepsei din dosarul Referendumului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro 

  • Cine este ”baronul pădurilor” din România. El controlează firma fondată de familia sa în urmă cu 400 de ani şi are o avere de peste 1,15 mld. euro

    Compania lui Gerald Schweighofer, cu afaceri pe piaţa locală de 1,9 miliarde de lei în 2016, potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul de Finanţe, este în mijlocul unui scandal după ce Procurorii DIICOT şi poliţiştii au făcut percheziţii, la sfârşitul lunii mai, la fabricile din Rădăuţi şi Sebeş ale firmei Schweighofer Holzindustrie, cercetând mai mulţi directori. Procurorii au efectuat percheziţiile în cadrul unui dosar privind comerţul ilegal cu lemne, prejudiciul fiind estimat la 25 milioane de euro.

    Proprietar al Palatelor Herberstein şi Carl Ludwig, austriacul Gerald Schweighofer era cunoscut în România în special drept „baronul pădurilor”. El controlează grupul austriac Holzindustrie Schweighofer, considerat cel mai mare producător de cherestea din România şi chiar unul dintre cei mai mari din lume.

    Familia Schweighofer a pus bazele grupului în urmă cu mai bine de 400 de ani, însă businessul a luat amploare abia după ce a fost preluat de părinţii lui Gerald, Franz şi Maria, în 1956. Ei sunt cei care au început strategia de expansiune; între primii paşi: preluarea, în anii ’50, a unei fabrici de cherestea de la o altă familie de austrieci, familia Brand.

    Potrivit celor mai recente informaţii publicate de presa din Austria, publicaţia Advantage Austria estima averea lui Gerald Schweighofer la 1,15 miliarde de euro în 2014. În România, grupul Holzindustrie Schweighofer avea pe piaţa locală, la sfârşitul anului 2016, o cifră de afaceri netă de 1,9 miliarde lei (aproximativ 420 milioane euro), la care a obţinut un profit de 193,7 milioane lei (aproximativ 43 mil. euro) cu 2.170 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    În 1975, Gerald a luat afacerea familiei în propriile mâini şi a continuat politica de expansiune începută de părinţii săi. Astfel, în 1977, el a deschis o linie de profilare a buşteanului de mici diametre, unică în lume la acea vreme. Şapte ani mai târziu, el a inaugurat cea mai mare fabrică de cherestea din Europa acelor ani, în Ybbs an der Donau, Austria.

    Dezvoltarea a continuat, iar în 1991 grupul Holzindustrie Schweighofer a preluat şi extins fabrica de cherestea din Sollenau, în încercarea de a ajunge liderul mondial în această industrie. Cinci ani mai târziu, industriaşul prelua cea mai mare fabrică de cherestea din Republica Cehă, în localitatea Zdirec.

    Deja în 1997 grupul austriac avea şase fabrici de cherestea, după ce le-a preluat pe cele din Bad St. Leonhard (Austria) şi Plana (Republica Cehă), iar capacitatea anuală de debitare depăşea 3 milioane de metri cubi. 1977 şi 1998 au reprezentat o perioadă de cotitură în dezvoltarea companiei lui Gerald Schweighofer; în acest interval a fost construită fabrica de grinzi lamelare Lamco în cooperare cu japonezii de la Meiken; tot atunci a fost înfiinţată şi Schweighofer Privatstiftung (Fundaţia Privată Schweighofer).

    Într-o piaţă din ce în ce mai puternică şi mai concurenţială, într-o lume din ce în ce mai liberă în care regimurile totalitariste picau pe capete de la an la an şi lăsau pieţe noi deschise, Gerald Schweighofer a făcut alegerea care a schimbat direcţia de dezvoltare a grupului: în 1998, Holzindustrie Schweighofer fuzionează cu Enso Timber şi creează ceea ce era pe atunci a treia cea mai mare companie de prelucrare a cherestelei din lume.

    Însă, în 2001, în contextul în care antreprenorul începe să se confrunte cu legislaţiile statului austriac în continuă schimbare, alege să vândă, prin Schweighofer Privatstiftung, participaţia către asociatul majoritar Stora Enso şi, totodată, toate fabricile de cherestea din Austria şi Republica Cehă. Website-ul companiei marchează „2003 – Un nou început în România”; intrarea companiei pe piaţa locală s-a făcut prin intermediul fabricii de cherestea de la Sebeş.

    În 2007, industriaşul a deschis pe plan local un hotel de patru stele, în Rădăuţi: The Gerald’s. În 2008, activităţile grupului pe plan local se extind prin punerea în funcţiune a celei de-a doua fabrici de cherestea, în Rădăuţi, în apropierea noului hotel.

    Politica de expansiune, care a fost condusă în secolul XX la nivel european, a fost aplicată acum de Schweighofer la nivelul pieţei locale. În 2009, acesta a preluat unitatea de producţie Swedwood din Siret, situată la 12 kilometri de fabrica din Rădăuţi. După ce s-a investit în modernizarea şi extinderea acestei fabrici, ea a servit pentru producţia de panouri din lemn masiv.

    În 2010, când România, Europa şi lumea întreagă se confruntau cu criza economică globală, austriacul continua să cumpere şi să se extindă, de pildă preluat Finnforest BACO. Holzindustrie Schweighofer BACO produce panel şi panel cu film în fosta fabrică Finnforest din Comăneşti, iar în 2011 preia grupul M-real Hallein GmbH din Austria. Întreprinderea, care şi-a continuat activitatea sub numele Schweighofer Fiber GmbH, i-a oferit lui Schweighofer o intrare pe piaţa producerii de celuloză de înaltă calitate şi a energiei din surse regenerabile. După o analiză a pieţei, această fabrică se îndepărtează de producţia de celuloză pentru hârtie şi se reorientează spre cea de vâscoză.

    În 2014 Schweighofer decide să extindă fabrica din Comăneşti şi o transformă în cea mai mare fabrică de panel din lume ce activează într-o singură locaţie. Modernizarea devine un trend, iar în 2015 este necesară punerea în funcţiune a unei noi instalaţii pentru grinzi lamelare în fabrica din Rădăuţi. Aici se realizează produsele pentru piaţa japoneză, unde compania sărbătoreşte o prezenţă de peste 20 de ani. În 2015, austriacul pune în funcţiune ceea ce compania susţine a fi „a cincea fabrică de cherestea cu prelucrare avansată din România a grupului”, de data aceasta inaugurată în localitatea Reci. În acest moment, deja totalul investiţiilor austriacului în România se ridică la aproape 800 milioane euro.

    Austriacul s-a confruntat în România cu furia opiniei publice după ce a fost acuzat, în urmă cu trei ani, că achiziţionează lemn tăiat ilegal din pădurile ţării. Pe 17 februarie 2017, FSC (Forest Steward Council) a retras afilierea companiei din cauza implicării acesteia în achiziţionarea şi comercializarea lemnului recoltat ilegal din România, acest lucru având un impact negativ asupra zonelor naturale protejate ale ţării.

    În luna iulie a anului trecut, retailerul Leroy Merlin a anunţat că a exclus din lanţul său de aprovizionare 25 de furnizori printre care şi producătorul austriac, deoarece nu avea certificare de la FSC. Anterior, şi alte lanţuri de bricoaj precum Hornbach sau Brico Dépôt România anunţaseră că au redus sau sistat aprovizionarea cu produse din lemn provenind de la Holzindustrie Schweighofer.

    În încercarea de a îndepărta aceste acuzaţii, compania austriacului a prezentat un plan de acţiune pentru o industrie durabilă. Acesta vizează un sistem de urmărire prin GPS numit Timflow. Astfel, Holzindustrie Schweighofer înregistrează traseul camioanelor care livrează masă lemnoasă către fabricile de cherestea. Aceste date, împreună cu fotografiile camioanelor încărcate, sunt făcute publice pe www.timflow.com. Holzindustrie Schweighofer doreşte să demonstreze prin aceste date că nu primeşte lemn de origine ilegală şi respectă, de asemenea, angajamentul său voluntar de a nu accepta lemn din parcurile naţionale.

    La sfârşitul lunii martie 2018, austriacul anunţa că vinde cele 14.283 de hectare de păduri pe care le deţine în România companiei suedeze Green Gold Asset Management AB/KB, într-o tranzacţie estimată la 90 milioane euro. Pădurile care au intrat în portofoliul Green Gold sunt localizate în judeţele Hunedoara, Gorj, Vrancea, Prahova, Buzău, Neamţ şi Suceava, unde preţul mediu al unui hectar de pădure variază între 4.000 şi 7.000 de euro. Astfel, la o medie de 6.000 de euro pe hectar şi 15.000 de hectare preluate, acordul ar putea ajunge la 90 de milioane de euro, potrivit estimărilor.

    Lemnul nu este singura pasiune a lui Gerald Schweighofer. Acesta are o afinitate pentru imobiliare, în special pentru cele de lux. Drept dovadă, el şi-a achiziţionat două palate: palatul Herverstein, construit în 1986, pe care a plătit peste 35 milioane de euro, şi palatul Carl Ludwig, a cărui valoare nu este publică. Printre ultimele proiecte imobiliare ale industriaşului se numără proiectul Oberfeld. El intenţionează să investească peste 50 milioane euro pentru a transforma cazarma Oberfeld din Dachstein într-un hotel de lux, potrivit publicaţiei germane Trend.

  • Ovidiu Tender: Sorin Ovidiu Vîntu mi-a cerut 4 milioane de dolari ca să nu am dosar penal la DIICOT

    „În luna mai, am fost chemat de Sorin Ovidiu Vîntu la locuinţa sa din Otopeni, unde mi-a propus să-i dau patru milioane de dolari pentru a nu mi se face dosar penal. I-am spus că mi se pare exagerat de mult, pentru că eu nu am făcut nimic. Sorin Ovidiu Vîntu nu mi-a spus persoana care urma să primească banii, dar mi-a făcut precizarea că suma nu e mare, pentru că sunt opt persoane şi fiecăreia îi va reveni câte 500.000 de dolari. Eu am crezut că este o prostie pentru că eu nu ştiam ce se întâmplă în România. I-am spus că nu am patru milioane cash, şi i-am spus că trebuie să fac acum infracţiuni să fac rost de bani. Mi-a dat un termen de două luni de zile să mă descurc, să fac rost de suma de bani, iar eu aveam nevoie de timp pentru a află cine este în spatele lui. Nu am platit. Pe 25 iulie mi-a zis că oamenii au considerat ca le-am dat ţeapă şi ca sunt pe cont propriu şi că am soarta în propriile mâini”, a spus omul de afaceri Ovidiu Tender, în faţa magistraţilor de la instanţa supremă.

    Acesta a mai adăugat că, la acel moment, i-a cerut lui Sorin Ovidiu Vîntu o garanţie că banii o să ajungă la cine trebuie.

    „Am vrut să mă asigur că ce spune este real, i-am cerut să-mi dea garanţii, să-mi dea un semnal, ceva, cu referire la cei 4 milioane de dolari. Acesta mi-a spus că o să fiu chemat la DIICOT, fără a nominaliza o persoană, şi o să mi se dea un semnal. La începutul lunii august 2005, Alina Bica, ce era procuror de caz, m-a chemat la DIICOT şi mi-a dat interdicţie de a mai pleca din ţară. La o săptămână după ce m-am întâlnit cu Vîntu, Alina Bica m-a chemat la parchet şi pe hol mi-a spus: Vă felicit, domnule Tender vă v-aţi descurcat. (…) La întâlnirea cu Sorin Ovidiu Vîntu, când mi-a cerut patru milioane de dolari, am vrut să mă asigur, am spus: Băi, vreau o dovadă că nu e ţeapă şi că nu iei tu banii. I-am spus să îmi dea un semnal. Vîntu mi-a spus că o să fiu chemat la DIICOT şi o să mi se dea un semnaş. La întâlnirea cu Bica, când m-a felicitat, am înţeles că acela era semnalul. La ambele întâlniri cu Vîntu a participat şi Liviu Luca, liderul de sindicat de la Petrom… Î timpul controalelor la societăţile mele, au identificat o tranzacţie care li s-a părut suspectă şi au deschis dosarul Carom. Am avut calitatea de inculpat, iar procurorii de caz au fost Alina Bica şi Codruţa Trandafir. Dosarul Carom a fost disjuns din dosarul Rafo”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING | Elena Udrea, CONDAMNATĂ la 6 ani de închisoare, iar Rudel Obreja, la 5 ani. Decizie definitivă în dosarul Gala Bute

    Rudel Obreja a fost condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul Gala Bute

    Rudel Obreja a fost condamnat marţi, de ÎCCJ, la 5 ani de închisoare în dosarul Gala Bute, decizia fiind una definitivă.

    Potrivit deciziei magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Rudel Obreja are de executat cinci ani de închisoare în dosarul Gala Bute, pentru complicitate la luare de mită. În aceeaşi cauză, judecătorii au admis o solicitare a fostului preşedinte a Federaţiei Române de Box, iar acuzaţiile de evaziune fiscală au fost desfiinţate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viceprimar reţinut pentru tranzacţii ilegale cu material lemnos

    Surse judiciare au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că viceprimarul Liviu Cazan este acuzat de către procurori că ar fi implicat într-o serie de tranzacţii ilegale cu material lemnos, infracţiunile cercetate fiind de evaziune fiscală, delapidare, spălare de bani.

    Liviu Cazan a fost reţinut luni noapte alături de alte patru persoane, iar aceştia urmează să fie prezentaţi magistraţilor, în cursul zilei de marţi, cu propunerea de arestare preventivă.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat în dosarul în care e acuzat de mărturie mincinoasă

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, marţi, să schimbe încadrarea pentru Călin Popescu Tăriceanu din mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în mărturie mincinoasă şi să-l achite pe preşedintele Senatului pentru această acuzaţie.

    Decizia instanţei supreme nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în 10 zile de la comunicare.

    Hotărârea magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) vine în condiţiile în care procurorul DNA a cerut, la ultimul termen al dosarului, de la începutul lunii mai, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru Călin Popescu Tăriceanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro