BusinessMagazin

Tag: dobanda

  • Bitcoin scade sub 19.000 de dolari, criptomonedele suferă sub riscul de creştere a dobânzii

    Criptomonedele au coborât luni la noi minime din cauza îngrijorărilor legate de reglementare şi a faptului că investitorii la nivel global s-au arătat reţinuţi faţă de activele riscante, în contextul în care în întreaga lume se prefigurează creşteri ale ratelor dobânzilor, scrie Reuters.

    Bitcoin, cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoarea de piaţă, a scăzut cu aproximativ 5% până la un minim al ultimelor trei luni de 18.387 dolari.

    Ether, a doua cea mai mare criptomonedă, a scăzut cu 3% la un minim al ultimelor două luni de 1.285 de dolari şi a scăzut cu peste 10% în ultimele 24 de ore. Alte active mai mici au fost mai adânc în roşu.

    Blockchain-ul Ethereum, care stă la baza tokenului ether, a avut o actualizare majoră în weekend, numită Merge, care schimbă modul în care sunt procesate tranzacţiile şi reduce consumul de energie.

    Valoarea tokenului a scăzut pe fondul unor speculaţii induse de remarcile făcute săptămâna trecută de preşedintele Comisiei pentru valori mobiliare şi burse din SUA, Gary Gensler, care sugerează că noua structură ar putea atrage reglementări suplimentare.

    “Este vorba de speculaţii cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla sau nu”, a declarat Matthew Dibb, COO al platformei de criptomonede din Singapore Stack Funds, cu privire la perspectivele de reglementare. “Dacă ne uităm la peisajul de acum, atât din punct de vedere fundamental, cât şi tehnic, nu arată grozav. Nu există niciun catalizator de creştere imediată care să susţină aceste pieţe şi să aducă bani noi şi lichidităţi.”

  • Cu inflaţia dezlănţuită, Fed-ul va majora probabil dobânzile şi mai agresiv. Îi va urma BCE calea?

    Banca centrală americană ar putea majora costurile de finanţare mai rapid şi mai în forţă decât era aş­teptat anterior după ce ultimele date au arătat că inflaţia nu se temperează cum se anticipase, ci dimpotrivă, se generalizează, scrie Reuters.

    Preţurile din SUA s-au menţinut ridicate în august deşi ritmul general al inflaţiei a încetinit pentru a doua lună consecutiv. Indicele preţurilor de consum a arătat că preţurile au fost cu 8,3% mai mari luna trecută com­parativ cu august 2021.

    În pofida declinului, preţurile au urcat la nivelul unei game largi de bunuri şi servicii. Preţurile de con­sum au urcat cu 0,1% luna trecută faţă de iulie, în timp ce economiştii anticipaseră un declin, şi cu 8,3% faţă de august 2021.

    Datele au indicat de asemenea o accelerare a inflaţiei în sectorul servi­ciilor şi o creştere îngrijorătoare a costului chiriilor, ceea ce va îngreuna lupta băncii centrale cu inflaţia.

    Preşedintele Fed, Jerome Powell, şi colegii săi au majorat deja dobân­zile mai rapid în acest an decât în orice altă perioadă din anii 1980 pen­tru a combate inflaţia.

    După anunţul privind inflaţia, investitorii s-au grăbit să parieze pe o a treia majorare consecutivă de 75 de puncte bază, care ar duce actuala do­bân­dă de politică a Fed de la nivelul actual de 2,25%-2,5% la 3%-3,25%, anticipând un nivel al dobânzii de 4,25%-4,5% pentru începutul anului viitor. Unii economişti, precum cei ai Nomura, cred că o majorare cu 100 de puncte bază este mult mai pro­­babilă acum.

    Steven Blitz, economist la TS Lombard, arată că datele recente, combinate cu creşterea salariilor şi o piaţă a muncii sub presiune înseamnă că Fed-ul „nu va ajunge să creeze povestea privind o aterizare blândă a economiei“, notează Financial Times.

    În ultimele săptămâni, strategii Fed şi-au reafirmat angajamentul de a readuce inflaţia sub control, averti­zând cu privire la riscuri în cazul în care s-ar permite ca presiunile infla­ţioniste să persiste.

    Cât priveşte Banca Centrală Europeană, aceasta a atacat recent inflaţia cu cea mai amplă majorare de dobânzi din istoria sa, de 0,75 de puncte bază, ducând dobânda de referinţă la 1,25%.

    Inflaţia din zona euro a atins un nou maxim record, de 9,1%, în august. BCE a promis noi acţiuni în următoarele luni în condiţiile în care inflaţia din zona euro se situează la cel mai ridicat nivel din aproape o jumătate de secol.

    BCE este în urma multora dintre marile bănci centrale, în special cea americană, în majorarea dobânzilor, iar unii analişti văd ultimele majorări ale acesteia ca pe o încercare de a le prinde din urmă.

  • Apetitul românilor pentru locuinţe pe credit creşte, în ciuda majorării dobânzilor. Cât de mult au contat în statistici conversiile ipotecarelor de la ROBOR la noul indice IRCC? Creditele noi pentru locuinţe în lei au ajuns în iulie la 2,4 mld. lei, maximul lunar din 15 ani. Dobânda medie a urcat la 5,5%, iar preţurile la locuinţe s-au mai temperat în vară

    ♦ O influenţă asupra volumului record al ipotecarelor noi a venit şi de la conversia creditelor vechi legate de ROBOR, care a urcat spre 8%, în credite legate de noul indice IRCC, care este 2,65%, fiind peste 10.000 de credite Prima casă convertite. Însă, această influenţă asupra soldului creditelor noi nu este foarte mare, după cum consideră unii bancheri comerciali şi din BNR ♦ În timp ce la creditele noi ipotecare în lei dobânda medie a urcat în iulie la 5,5%, după ce în decembrie 2021 coborâse la 4%, la ipotecarele în euro dobânda era în iulie de 3,8%.

    Românii figurează în statisticile BNR cu credite noi ipotecare în lei record pentru luna iulie 2022, de 2,4 mld. lei, un maxim lunar din ultimii 15 ani, în condiţiile în care dobânzile sunt pe o pantă ascendentă.

    Volumul ipotecarelor noi în lei din iulie este mai mare cu aproximativ 400 mil. lei, respectiv cu circa 20% în creştere atât faţă de iunie 2022, cât şi comparativ cu nivelul din iulie 2021, de circa 2 mld. lei.

    Creşterea surpinzătoare a apetitului pentru creditare vine într-un context caracterizat de creşterea inflaţiei şi a dobânzilor. O influenţă asupra acestui volum record al ipotecarelor noi poate să vină şi din conversia creditelor vechi legate de ROBOR, care a urcat în jur de 8%, în credite legate de noul indice IRCC (indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor), care acum este 2,65%. Însă, această influenţă asupra soldului creditelor noi nu este foarte mare, după cum consideră unii bancheri comerciali şi din BNR.

    Peste 10.000 de beneficiari ai pro­gramului Prima casă/ Noua Casă au solicitat începând cu luna mai 2022 modificarea modului de calcul al dobânzilor prin schimbarea indicelui de referinţă din ROBOR în IRCC. Această soluţie de înlocuire a ROBOR cu IRCC susţine o perioadă persoanele fizice afectate de creşterea accentuată a costurilor de împrumut.

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, s-a apropiat de 8%. Iar clienţii au posibilitatea de modificare a dobânzii prin înlocuirea ROBOR cu IRCC, inclusiv în cazul creditelor Prima casă, după cum a anunţat Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). Spre finalul lunii iulie un număr de circa 9.300 de cereri de conversie de la ROBOR la IRCC erau deja aprobate, iar aproximativ 800 erau în lucru, după cum a transmis atunci FNGCIMM. Între timp numărul de cereri de conversie a continuat să crească.

    Vineri, indicele ROBOR la trei luni era 7,93%, faţă de 3% la începutul anului 2022. Ascensiunea dobânzilor s-a accentuat după ce BNR a majorat rata-cheie, care a ajuns la 5,5% în august, în urma exploziei inflaţiei la peste 15% încă de la jumătatea anului. Comparativ, IRCC care se aplică acum este 2,65%. Iar EURIBOR la 3 luni, referinţa la creditele în euro, este doar 0,7%, revenind recent pe plus după ce a fost în teritoriul negativ.

    Aproape 490.000 de debitori, cumulat, au credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR. Cea mai mare pondere a debitorilor cu împrumuturi legate de ROBOR, de peste 70%, se observă la cei cu credite ipotecare Prima casă. Concret, 71% din numărul debitorilor cu credite Prima casă, care a ajuns la 226.767, respectiv peste 161.000 de debitori au împrumuturile legate de ROBOR. În cazul celorlalte credite ipotecare, 32% din numărul debitorilor cu credite ipotecare standard, care a ajuns la 350.192, au împrumuturile legate de ROBOR, adică în jur de 112.061 de debitori.

    Cumulat, pe ansamblul primelor şapte luni din 2022 volumul creditelor ipotecare noi în lei a ajuns la 13,6 mld. lei, cu 20% peste nivelul total din aceeaşi perioadă din 2021.

    În ultima perioadă dobânzile la lei au sprintat puternic, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, trecând în iunie de 15%, iar dobânzile mari teoretic reduc apetitul pentru împrumuturi în lei şi trimit clienţii spre creditele în valută, unde dobânzile sunt mai mici.

    La creditele noi ipotecare în lei dobânda medie a urcat la finalul primului semestru din 2022 spre 5%, ajungând în iunie la 4,95%, după ce în decembrie 2021 coborâse la 4%. Iar luna iulie din acest an a adus o nouă creştere a dobânzii medii la ipotecarele în lei, la 5,5%.

    În cazul volumului finanţărilor noi ipotecare în euro s-a observat în iulie şi în iunie 2022 o tendinţă de creştere, în condiţiile în care dobânzile la euro au rămas la niveluri scăzute, ajungând la 3,4% în iunie şi 3,8% în iulie. Creditele ipotecare în euro au fost în creştere atât faţă de nivelurile lunare din primele cinci luni din 2022, cât şi faţă de iunie şi iulie 2021.

    Românii au început să redescopere creditele în euro, mai ieftine, odată cu creşterea dobânzilor la lei, după ce în ultimii ani creditarea în lei a crescut puternic pe măsură ce dobânzile la lei au scăzut şi au ajuns comparabile cu cele la creditele în euro. Soldul creditelor în valută a coborât sub 30% din total credite.

    În cazul creditelor noi ipotecare în euro, volumul a depăşit în luna iulie 10,7 mil. euro (echivalentul a 53 mil. lei), un record al ultimilor doi ani, fiind de 2,6 ori mai mare decât volumul din iulie 2021, dar şi cu 3 mil. euro peste volumul din iunie 2022.

    Deşi creditele retail în euro sunt în creştere, volumele rămân în continuare mici. Practic, leul a rămas moneda preferată de populaţie pentru creditele de consum şi ipotecare, un procent de circa 98% din finanţările retail noi fiind în lei. Creditele în euro au dobânzi mai mici, dar există riscul valutar, o eventuală creştere a cursului leu/euro punând presiune pe debitori.

    Cmulat, creditele ipotecare noi în lei şi euro au ajuns în luna iulie 2022 la echivalentul a 2,45 mld. lei, cu 21,4% peste nivelul cumulat din luna iulie 2021. Şi faţă de iunie 2022, creditele ipotecare noi în lei şi euro au păstrat un plus de aproape 20%.

    Creditele ipotecare standard, care presupun un avans de cel puţin 15% din partea clienţilor, au devenit în ultimii ani principalul mod de finanţare a achiziţiei unei locuinţe, în condiţiile în care acestea au ajuns să reprezinte chiar 70% din totalul finanţărilor noi. Comparativ, în urmă cu şapte ani împrumuturile ipotecare standard reprezentau sub 30% din totalul finanţărilor noi acordate de bănci annual, restul fiind credite Prima casă.

    Întrebarea este cine mai poate să ia credite în euro. Din 2019 BNR a limitat gradul de îndatorare al populaţiei la un nivel mai scăzut. În cazul împrumuturilor în lei, gradul maxim de îndatorare a fost stabilit la 40% din venitul net, în timp ce pentru creditele în valută este de doar 20%, atât pentru împrumuturile ipotecare, cât şi pentru cele de consum. Însă, pentru fiecare bancă, un procent de 15% din totalul creditelor se poate excepta de la această limitare, în anumite condiţii.

    Creditele Prima casă, care au ţinut pe linia de plutire creditul de retail în perioada de criză au trecut la varianta exclusiv în lei în august 2012, moment care coincide cu prăbuşirea vânzărilor de împrumuturi ipotecare în valută. Cele mai multe credite Prima casă erau acordate în euro anterior introducerii restricţiilor, datorită dobânzilor vizibil mai mici. Ulterior, dobânzile au scăzut şi la lei.

    Spre deosebire de situaţia actuală, vânzările de credite în euro erau majoritare în perioada de boom economic, de dinainte de 2008, susţinute de liniile de finanţare primite de bănci de la acţionarii din străinătate. Chiar şi în primii ani după izbucnirea crizei financiare precedente, creditarea era preponderent în euro, în condiţiile în care dobânzile la lei erau prohibitive.

    Treptat, dobânzile s-au redus puternic inlusiv la lei, pe fondul unui proces de relaxare monetară derulat de BNR şi al lichidităţii excesive din piaţă. Dobânda-cheie la lei a ajuns anul trecut la un minim istoric de 1,25% pe an, iar costul leilor pe piaţa monetară, de care depinde nivelul dobânzilor percepute de bănci la credite, a scăzut.

    Totodată, creditarea în lei a fost susţinută de faptul că băncile au pierdut o bună parte din liniile de finanţare primite de la băncile-mamă, fiind forţate să se bazeze mai mult pe depozite atrase de la clienţi, care sunt preponderent în lei.

    Pe lângă trecerea programului Prima casă în lei, BNR a introdus în toamna anului 2011 un set de restricţii la vânzarea creditelor de retail în valută, fiind vizate atât creditele imobiliare, cât şi cele de consum, un impact imediat mai pronunţat fiind înregistrat în cazul primei categorii. Perioada maximă de acordare a creditelor de consum a fost limitată la cinci ani, ceea ce a redus drastic sumele care puteau fi accesate de clienţi. Cele mai multe credite de consum pe termen lung erau în euro, fiind împrumuturi cu ipotecă. Această categorie de credit a dispărut practic odată cu noile restricţii.

    Privind retrospectiv, pe ansamblul anului 2021, creditele ipotecare noi, în lei şi euro, luate de populaţie de la bănci au urcat la 21,2 mld. lei, în creştere cu 6,2 mld. lei, respectiv cu 41,3% peste nivelul din 2020. În timp ce creditele ipotecare noi în lei au crescut anul trecut cu 6,35 mld. lei, respectiv cu 43,3% faţă de 2020, la 21 mld. lei, în cazul creditelor noi pentru locuinţe în euro se observă o scădere cu 33%, la echivalentul a 227,8 mil. lei.

  • BCE a majorat dobânda cheie cu 75 de puncte de bază, o creştere fără precedent, pentru ca economia zonei euro să nu fie îngenuncheată de inflaţie

    Banca Centrală Europeană a majorat joi dobânda cheie cu un nivel fără precedent de 75 de puncte de bază şi a anunţat noi majorări, dând prioritate luptei împotriva inflaţiei chiar dacă economia blocului se îndreaptă spre recesiune, scrie Reuters..

    După ce deja majorase dobânda de politică monetară în iulie, BCE a decis şi majorarea dobânzii la depozite de la zero la 0,75% şi a ridicat rata principală de refinanţare la 1,25%, cele mai ridicate niveluri din 2011 încoace, urmând noi mişcări în octombrie şi decembrie.

    “Acest pas important marchează tranziţia de la nivelul actual foarte relaxat al dobânzii de politică monetară către niveluri care vor asigura revenirea în timp util a inflaţiei la ţinta pe termen mediu de 2% a BCE”, a declarat BCE într-un comunicat.

    Responsabilii de politică monetară au oscilat timp de câteva săptămâni între o creştere de 50 şi 75 de puncte de bază, însă un nou salt atât al inflaţiei globale pare să fi atârnat greu în cadrul deciziei. 

    BCE şi-a majorat încă o dată proiecţiile privind inflaţia, ridicând perspectiva pentru 2023 la 5,5% de la 3,5% şi 2,3% pentru 2024, peste ţinta de 2%.

     

  • Cât au mai crescut dobânzile la depozitele noi în lei şi la credite şi cât au scăzut marjele?

    ♦ Dobânda medie la creditele de consum în lei a ajuns în iulie la 11,74%, de la 10,84% în iunie, după ce în primele cinci luni din 2022 şi la finele lui 2021 era sub 10% ♦ La creditele ipotecare în lei dobânda medie a urcat în iulie la 5,5%, după ce până la finalul primului semestru din 2022 era sub 5%, iar în decembrie 2021 coborâse la 4% ♦ În ultimele luni, banca centrală a încercat să determine băncile comerciale să majoreze mai mult dobânzile la depozitele populaţiei şi firmelor, inclusiv prin restrâgerea lichidităţii din piaţa interbancară.

    Dobânda medie la depozitele noi ale populaţiei în lei a depăşit în luna iulie 5,5%, ajun­gând la cel mai ridicat ni­vel din ultimul deceniu, în timp ce dobânda medie la creditele retail în lei a urcat spre 8,1%, maximul ultimilor trei ani.

    Niveluri mai ridicate ale dobânzii medii la depozitele noi retail în lei au fost înregistrate la începutul anului 2013, în timp ce la credite dobânzile urcaseră prin 2019 spre valori mai mari decât cele din prezent, de peste 8%.

    Analizând situaţia pe scadenţe, se observă că în timp ce dobânda medie la depozitele retail cu maturitatea mai mică sau egală cu 1 an era în iulie de 5,5%, în cazul depozitelor noi cu scadenţa între 1 an şi 2 ani, dobânda medie s-a apropiat de 6,5%.

    Cursa majorării dobânzilor la depozite s-a accentuat în lunile de vară, în condiţiile în care inflaţia a trecut de 15%, iar BNR a controlat ferm lichiditatea din sistem, băncile ajungând să majoreze chiar lunar dobânzile bonificate pentru a atrage depozitele românilor. În ultimele luni, banca centrală a încercat să determine băncile comerciale să majoreze mai mult dobânzile la depozitele populaţiei şi firmelor, inclusiv prin restrâgerea lichidităţii din piaţa interbancară. Banca Transilvania trecuse în iulie de pragul de 6%, oferind o dobândă la depozite de până la 7%. BCR a venit cu o ofertă promoţională în care dobânda ajungea la 5,8%. Iar BRD s-a dus cu dobânzile spre 7% în unele cazuri.

    Astfel, pe partea de economisire, chiar dacă dobânda medie pe retail era în iulie de doar 5,53%, băncile mari au ajuns să bonifice în dobânzi la depozitele populaţiei în lei de 6% sau chiar 7% pe scadenţe de peste 1 an, faţă de acum trei-patru luni, când ofereau până la 3%.

    Pe segmentul creditării, pe categorii de credite retail, se observă că dobânda medie la creditele de consum în lei a ajuns în iulie la 11,74%, de la 10,84% în iunie, după ce în primele cinci luni din acest an şi la finele lui 2021 era sub 10%.

    La creditele ipotecare în lei dobânda medie a urcat în iulie la 5,5%, după ce până la finalul primului semestru din acest an era sub 5%, iar în decembrie 2021 coborâse la 4%.

    Băncile de pe piaţa locală au înregistrat pe parcursul primelor şapte luni din 2022 pe segmentul populaţiei marje de câştig – diferenţe dintre dobânda activă la creditele noi în lei şi dobânda pasivă la depozitele noi în lei mai scăzute decât în 2021 – cuprinse între 2,5 şi 5,2 pncte procentuale (pp), cel mai scăzut nivel, de 2,56 pp fiind în iulie.

    Niveluri mai mici ale marjei de câştig a băncilor au mai fost înregistrate în a doua parte a anului 2008 şi prima parte a anului 2009, când semnele crizei financiare anterioare începuseră să-şi facă simţite prezenţa pe piaţa locală.

    Explozia inflaţiei peste 15% în luna iunie 2022 a dus la continuarea majorării dobânzii de politică monetară, dar şi a dobânzilor din piaţa interbancară, şi ulterior a dobânzilor la credite şi la depozite. BNR a majorat dobânda-cheie de mai multe ori, ajungând în iulie la 4,75% şi în august la 5,5%, şi vor mai urma alte creşteri având în vedere creşterea preţurilor de consum.

    În anii anteriori, pe măsură ce BNR înăsprea politica monetară şi majora dobânda-cheie, băncile se grăbeau să crească dobânzile la credite, în timp ce ratele la depozite erau majorate mai lent. Potrivit unui studiu recent al BNR băncile tind să practice marje de dobândă mai ridicate în sistemele financiare subdezvoltate, în timp ce un astfel de comportament nu se observă şi în cazul economiilor dezvoltate.

    Privind retrospectiv, pe parcursul anului 2021, dobânzile medii la creditele noi retail în lei au marcat un vârf de 7,38% în februarie, şi au scăzut ulterior, coborând la finalul anului spre 6%. Băncile acordau populaţiei în decembrie 2021 credite noi în lei cu o rată medie anuală a dobânzii de 6,02%, minimul din 2021, şi cu 0,65 puncte sub nivelul de la sfârşitul anului 2020.

    În cazul depozitelor noi pentru populaţie în lei, rata medie anuală a dobânzii a fost în luna decembrie 2021 de 1,41%, al doilea cel mai ridicat nivel de anul trecut, după cel din ianuarie, de 1,43%. Cel mai scăzut nivel al dobânzii la depozitele noi retail în lei din 2021, de 1,09%, a fost înregistrat în aprilie. Dobânda la depozitele retail noi în lei a încheiat anul 2021 sub nivelul din decembrie 2020.

    Pe parcursul anului 2021 pe segmentul populaţiei marjele de câştig au fost între 4,61 şi 6,14 puncte procentuale, conform statisticilor BNR.

    Luna decembrie 2021 a adus o scădere a marjei de câştig retail până la 4,61 puncte procentuale, cel mai mic nivel al marjei din 2021, dar şi minimul ultimilor 8 ani, după ce prima parte a anului adusese niveluri ale marjei de câştig pe componenta retail oscilante, preponderent în intervalul de 5-6 puncte procentuale.

    Cel mai mare nivel al marjei din 2021 pe segmentul creditelor şi depozitelor noi retail în lei, de 6,14 puncte procentuale, a fost înregistrat în luna februarie. Iar marja retail din februarie a reprezentat şi cel mai ridicat nivel din ultimii peste doi ani, o valoare mai ridicată, de 6,16 puncte procentuale, fiind în septembrie 2019. Însă şi în ianuarie şi februarie 2020 marjele au avut valori apropiate, de 6,12-6,13 pp.

    În ultimii ani, marjele mari dintre dobânzile percepute de bănci la credite şi cele plătite clienţilor pentru depozite au fost o caracteristică a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc, după cum a arătat şi BNR de mai multe ori.

    Bancherii locali au operat în ultimii ani, până în primăvara anului 2019, cu marje de câştig în creştere, apropiate de maximul, de peste 7,5 puncte procentuale, înregistrat în toamna anului 2009, când băncile percepeau o dobândă medie la credite de 17-19%, în timp ce dobânda la depozite era de aproximativ 10-15%. În a doua parte din 2008 şi la începutul lui 2009, marja de câştig a băncilor era de 2-3 puncte, pentru ca ulterior să crească.

    Marja mare dintre dobânzile la credite şi cele la depozite a susţinut în ultimii ani câştigurile mari ale instituţiilor de credi, alături de creşterea creditării, avansul veniturilor din comisioane, îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor şi reducerea costurilor de funcţionare ale băncilor.

    Sistemul bancar, principalul finanţator al economiei României, a obţinut S1/2022 un profit record de aproape 5 mld. lei, duşă ce în 2021 câştigul a fost de peste 8 mld. lei.

  • BCE trebuie să aplice o nouă creştere istorică dobânzii, spun pieţele şi economiştii

    Decizia de joi a boardului BCE va fi, de asemenea, un test al determinării cu care ban­ca centrală a zonei euro luptă cu scumpiri care încă de la începutul actualei crize i-au depăşit aşteptările.

    Recent, oficiali ai BCE au recunoscut că mo­delele prin care cal­culează traiectoria in­fla­ţiei sunt depăşite de situaţia actuală, ceea ce înseamnă că BCE a navigat şi navi­ghează orbeşte prin cri­ză. Pentru că institu­ţia nu a acţionat la timp, asigurând mereu că valul de scumpiri este doar temporar, inflaţia din zona euro a depăşit 9%, un nivel istoric, în timp ce ţinta băncii este de 2%, prag considerat sănătos pentru eco­nomie.

    Creşterea de dobândă de săptămâna a­ceasta, considerată ca fiind ceva sigur de pieţe şi analişti, nu va veni fără sacrificii. Yieldurile obligaţiunilor guvernamentale ale Italiei, adică preţul la care se finanţează guvernul de la Roma, au crescut la un nivel alarmant, iar în unele state se vorbeşte despre bomba cu explozie întârziată a creditelor ipotecare – creşterea dobânzii de politică monetară înseamnă credit mai scump şi rate mai mari la împrumuturi.

    Pentru cei mai mulţi participanţi la piaţă şi analişti, dilema este cu cât va creşte BCE dobânda, cu 50 de puncte de bază sau cu 75 de puncte? BCE a mai majorat dobânda în şedinţa trecută, înainte de vacanţa de vară.

    A fost primul pas făcut în această direcţie din ultimul deceniu când alte bănci centrale mari, cum este Rezerva Federală ameri­ca­nă, şi mici, cum sunt cele din Europa de Est, au început să împingă dobânzile în sus acum mult, mult timp.

    Efectele unor astfel de măsuri se văd cu latenţă de mai multe luni. Băncile centrale est-europene cresc dobânzile de mai bine de un an, iar inflaţia continuă să urce, dată fiind natura crizei costurilor traiului care are ca motor central energia tot mai scumpă, în special oprirea fluxurilor de gaze şi petrol dinspre Rusia. „BCE trebuie să arate hotă­râre în aducerea sub control a creşterilor de preţuri. Banca centrală va reacţiona cu mai multă forţă la actualul val de inflaţie, chiar cu riscul unei creşteri economice mai slabe şi a unui şomaj mai ridicat“, a explicat Isabel Schnabel membru al boardului BCE din partea Germaniei. Ea este considerată a fi o economistă echilibrată.

    Dacă este vreo maladie economică de care germanii se tem mai mult, aceasta este inflaţia puternică. La ultima şedinţa de politică monetară, din iulie, BCE a pus capăt dintr-o dată erei dobânzilor negative – care a durat opt ani – cu o creştere surpriză de 50 de puncte de bază a dobânzii de referinţă.

    Schnabel a mai vorbit şi de nevoia ca oamenii „să aibă încredere“ că BCE le va reface puterea de cumpărare, corodată de inflaţie, scrie Euractiv.

    Financial Times a remarcat că mesajele anti-inflaţie mai hotărâte ale BCE vin după ce oficialii instituţiei au subestimat timp de un an forţele inflaţioniste şi îşi pierd încrederea în modelele de prognoză ale instituţiei. Aceleaşi modele arată că deciziile de politică monetară ale băncii centrale îşi fac efectele în economie după cel puţin 18 luni. Prin urmare, BCE a întârziat foarte mult. „Era mai mult sau mai puţin imposibil ca în modelele noastre să obţinem o inflaţie care să nu fie temporară“, explică guvernatorul băncii centrale a Belgiei Pierre Wunsch, şi el membru în consiliul guvernator al BCE.

    Aceste modele, a precizat economistul, aratău mereu că inflaţia va frâna la 2%, indiferent de variabile. „Am ajuns la concluzia că ştim mult mai puţine despre motoarele inflaţiei decât am crezut.“ Jucătorii de pe pieţele monetare din zona euro iau în calcul o probabilitate de 85% ca BCE să majoreze dobânda cu 75 de puncte de bază, la 1,25%, în următoarea şedinţă. Probabilitatea a crescut după ce ultimele date privind inflaţia au arătat un salt semnificativ.

  • După ce a anunţat că urmează scăderea inflaţiei, Isărescu începe să vadă primele semne de stabilizare a dobânzilor: Ministerul Finanţelor, cel mai mare aspirator de bani din piaţă şi care a dat peste cap piaţa dobânzilor, se împrumută acum mai ieftin, iar băncile trebuie să scadă ROBOR

    După un an de creştere exponenţială de la 2% la 15% (nici cea mai neagră previziune nu lua în calcul o inflaţie de 15%, iar dacă nu ar fi plafonarea preţurilor la gaze şi energie inflaţia ar depăşi 20%), BNR pariază că inflaţia se stabilizează în T3 şi începe să scadă din T4.

    Din “vorbe” – băncile au cam sărit calul cu creşterea ROBOR-ului – Isărescu a scăzut ROBOR-ul sub 8%.

    Când băncile mergeau mai degrabă către un ROBOR de 8,5%-9%, intervenţia publică a guvernatorului BNR din conferinţa de presă din 8 august, după şedinţa BNR când a majorat dobânda de referinţă de la 4,75% la 5,5%, a întors piaţa, iar în următoarele şedinţe băncile au fost nevoite să ducă ROBOR sub 8%.

    BNR nu poate interveni direct şi să lovească în cotaţiile celor 10 bănci care cotează ROBOR aşa cum poate interveni pe piaţa valutară interbancară, dar poate interveni public şi prin declaraţii, să dea un semnal. Şi această formă reprezintă un instrument de politică monetară aflat la dispoziţia Băncii Naţionale. Isărescu a semnalat faptul că nu mai vrea cotaţii de peste 8% pentru ROBOR, în condiţiile în care dobânda Lombard a BNR, la care pot să se împrumute băncile, este de 6,5%.

    Acum ROBOR este cotat la 7,9%, în scădere de la 8,3% – cât era înainte să intervină Isărescu.

    Ecartul a fost şi mai mare pentru că, înainte de ultima majorare de dobândă la BNR, la un ROBOR de 8,3%, dobânda Lombard era de 5,75%.

    Pe 5 august BNR a crescut dobânda de referinţă cu numai 0,75%, faţă de 1% cât se aştepta piaţa. Conform minutei BNR publicată vineri, 19 august, la şedinţa Consiliului de Administraţie votul a fost de 6 la 3 pentru creşterea dobânzii cu numai 0,75% în loc de 1%.

    Principala motivaţie a fost că inflaţia dă semne de stabilizare şi de scădere din T4, iar BNR nu mai trebuie să pună presiune atât de mare pe creşterea dobânzilor, mai ales că economia începe să scadă, iar creşterea dobânzilor, în special a ROBOR-ului, începe să se simtă în business, provocând mânia companiilor dar şi a persoanelor fizice care au credite legate la ROBOR.

    IRCC-ul, noua dobândă de referinţă pentru creditele ipotecare şi de consum, este încă la 2,56% şi încă nu se simte în rata de plată a clienţilor. Dar se va simţi în T4, când creşte la 3,9% şi în T1/2023, când va creşte spre 5,5%.

    BNR mai are până la finalul anului două şedinţe de politică monetară, dar cel mai probabil creşterea dobânzilor va fi mai mică, pentru că până atunci inflaţia ar trebui să intre pe un trend în scădere, iar piaţa monetară nu mai are nevoie să fie atât de strânsă ca acum.

    Mai ales că băncile au ridicat dobânzile la depozite, ceea ce viza Banca Naţională, în încercarea de a readuce din nou banii în bănci, iar economisirea să înceapă să crească din nou.

    Dacă băncile, în special cele mari, au dobânzile la depozite între 6%-7,2% (cum are CEC Bank), BNR este mulţumită, pentru că politica monetară începe să-şi facă efectul.

    Cel mai probabil, BNR va duce dobânda de politică monetară la 6,5% la finalul anului, cu un Lombard de 7%, vizând ca pe piaţa bancară ROBOR-ul să fie la 7% sau chiar sub, într-o variantă mai fericită.

    Piaţa monetară s-a mai relaxat după ce Ministerul Finanţelor, cel mai mare aspirator de bani din economie, a reuşit să se împrumute la dobânzi în scădere în ultima lună – de la 9,3% la 7,4%-7,6% -, datorită revenirii investitorilor străini pe piaţa titlurilor de stat româneşti.

    În ultimii doi ani, după apariţia Covid, explozia inflaţiei şi războiul din Ucraina, investitorii străini şi-au redus achiziţiile de titluri de stat româneşti, lăsând băncile locale să preia finanţarea guvernului, a bugetului de stat şi în special a deficitului în creştere. Băncile locale şi Pilonul II de Pensii au fost cei mai mari cumpărători de titluri de stat în aceşti ultimi doi ani.

    De altfel, băncile care operează în România au cea mai mare expunere pe datoria publică a României dintre toate pieţele din Uniunea Europeană.

    Practic, Ministerul Finanţelor nu prea are alternative când trebuie să vândă titluri de stat. Bineînţeles că dobânzile au fost bune în ultimele şase luni, dar băncile din România nu pot împrumuta la infinit guvernul, mai ales că expunerea lor este deja la limita maximă de risc.

    Acum, că investitorii străini şi-au refăcut apariţia pe piaţa titlurilor de stat, băncile locale beneficiază de o lichiditate mai mare, ceea ce le va ajuta în gestionarea surselor de finanţare. Scăderea creditării din cauza dobânzilor mari le lasă o lichiditate suplimentară, ceea ce, în final, se va vedea în scăderea presiunii pe creşterea dobânzilor.

    Deşi economia a crescut în T2 peste aşteptări (2,1% faţă de T1 şi 5,8% în S1), când toată lumea se aştepta la o stagnare sau o cvasistagnare, cum a spus BNR, economia tot va simţi efectele crizei în T3 şi T4, când ritmul de creştere economică va scădea. Mai ales că anul agricol este prost.

    T1 şi T2 din 2023 vor fi nişte trimestre critice pentru că ajung la scadenţă deficitele din acest an, iar eliminarea plafonării preţurilor la energie şi gaze şi în final scăderea puterii de cumpărare (inflaţia este mai mare decât creşterea salariilor) îşi vor face simţite efectele.

    Aşa că T1 şi T2 trebuie să prindă BNR într-o poziţie de schimbare a politicii monetare, în sensul scăderii dobânzilor, pentru a da un impuls businessului şi economiei.

    Aprecierea monedei naţionale din acest moment (de la 4,95 lei/euro cursul a scăzut la 4,87-4,88 lei/euro) ajută inflaţia, dar nu cred că ajută economia, pentru că dă un mesaj fals. Şi această creştere economică din T2, peste aşteptări, dă un mesaj fals, pentru că ea este obţinută prin amânarea unor plăţi (compensarea plafonării la energie şi gaze costă bugetul 30 de miliarde de lei, adică 6 miliarde de euro, bani pe care guvernul nu-i are), prin creşterea datoriilor, prin amânarea plăţii facturilor de către toată lumea, atât de către stat, cât şi de către sectorul privat, prin creşterea importurilor (deficitul comercial la şase luni este de 14 miliarde de euro şi este estimat să ajungă la 31 de miliarde de euro pe tot anul).

    Dacă economia Europei intră în recesiune din cauza crizei preţurilor la gaze şi energie electrică, România nu are suficiente resurse interne pentru a susţine creşterea economică anul viitor. Mai ales că PNRR, colacul de salvare pe care îl aşteaptă toată lumea, nu dă semne de viaţă.

    Isărescu va încerca să reducă presiunea pe dobânzi şi chiar să scadă dobânzile începând de anul viitor, dar această scădere nu va fi mare, ci doar la un nivel de avarie.

    Dobânzile la lei nu vor mai ajunge la nivelurile din anii anteriori, iar piaţa trebuie să se obişnuiască, într-o variantă fericită, cu dobânzi de 5%-6% – dobânzile de 1%-2% au fost nişte excepţii.

  • Dobândă istorică pentru cea mai mare finanţare din energie: Romgaz a împrumutat 325 mil. euro la o dobândă EURIBOR la 3 luni plus 0,05% pe an pentru achiziţia acţiunilor Exxon în proiectul de gaze de la Marea Neagră

    Romgaz (SNG), companie controlată de statul român prin Ministerul Energiei, a împrumutat 325 de milioane de euro de la Raiffeisen Bank la o dobândă istorică de EURIBOR la 3 luni plus 0,05% pe an, arată datele agregate de ZF din raportul semestrial al companiei de 19 miliarde de lei.

    În luna martie 2022, Romgaz a semnat acordul de finanţare cu Raiffeisen Bank pentru finanţarea parţială a achiziţiei acţiunilor EMEPRL, care deţine 50% din drepturile şi obligaţiile aferente perimetrului Neptun Deep.

    În iunie 2022, s-a încheiat un act adiţional la contractul de finanţare între Romgaz ca împrumutat şi Raiffeisen Bank şi Banca Comercială Română S.A. în calitate de creditori.

    Facilitatea are scadenţa finală în cinci ani de la data tragerii. Nu există alte costuri ale îndatorării în afară de cele legate de dobândă. Împrumutul este rambursabil în rate trimestriale şi nu este garantat.

    Valoarea justă a împrumutului aproximează valoarea rămasă a împrumutului, întrucât a fost contractat recent şi poartă o rată variabilă a dobânzii. Maturitatea acestuia este la 30 iunie 2027.

    Acest acord constituie prima etapă de finanţare necesară Romgaz în contextul proiectului Neptun Deep, urmând ca după finalizarea tranzacţiei de achiziţie a acţiunilor EMEPRL să fie demarate formalităţile asigurării viitoarelor finanţări necesare grupului pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep.

    Tranzacţia a fost consiliată de firmele de avocatură Dentons, care a asistat Romgaz, şi Wolf Theiss, care a reprezentat creditorul Raiffeisen Bank.

    Valoarea totală a tranzacţiei se ridică la 1,06 miliarde de dolari, iar Romgaz trebuie să depună o garanţie de 106 milioane de dolari. Conducerea Romgaz a menţionat că finalizarea tranzacţiei va avea loc în trimestrul al doilea.

    Tranzacţia a fost întârziată în ultima perioadă datorită ajustării unor clauze din contractul de vânzare-cumpărare.

    Romgaz a cumpărat 50% din proiectul de gaze din Marea Neagră, cealaltă parte fiind deţinută de OMV Petrom.

    Romgaz are 18,9 miliarde de lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 70% de statul român, prin Ministerul Energiei. Acţiunile SNG înregistrează o creştere de 24,36% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 407 mil. lei, conform datelor BVB.

  • Erdogan reinventează economia. Turcia a micşorat dobânda de referinţă, în ciuda unei inflaţii de aproape 80%

    Banca centrală a Turciei a şocat pieţele joi cu o reducere a ratei dobânzii de politică monetară de referinţă, în ciuda faptului că inflaţia din ţară se situează aproape de 80%.

    Principala sa rată de politică monetară, care a fost de 14% în ultimele şapte luni, a fost redusă la 13%, într-un dezacord total cu ceea ce fac alte bănci centrale din întreaga lume, notează CNBC.

    Inflaţia din Turcia pentru luna iulie a crescut cu 79,6 % în ritm anual, cea mai mare din ultimii 24 de ani, în timp ce ţara se confruntă cu o creştere a costurilor alimentelor şi energiei şi cu strategia neortodoxă de lungă durată a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în materie de politică monetară.

    Pe pieţe, indicele BIST a anulat creşterile din timpul şedinţei pentru a se tranzacţiona în scădere cu 0,8% după decizie, potrivit Reuters, în timp ce lira turcească a scăzut puternic în raport cu dolarul.

     

  • De ce dobânzile sunt mari în România? BNR: Cu cât sistemul financiar este mai subdezvoltat, cu atât marjele de dobândă sunt mai ridicate

    „Băncile tind să practice marje de dobândă mai ridicate în sistemele financiare subdezvoltate, în timp ce un astfel de comportament nu se observă şi în cazul economiilor dezvoltate“, potrivit unui studiu al BNR.

    Marja netă de dobândă (NIM) este consi­derată în literatura de specialitate un indicator al profitabilităţii băncilor, dar şi un proxy ­informativ pentru costul intermedierii financiare.

    Iar băncile tind să practice marje de dobândă mai ridicate în sistemele financiare subdezvoltate, în timp ce un astfel de comportament nu se observă şi în cazul economiilor dezvoltate, se arată într-un studiu al BNR cu titlul „Determinanţii marjelor de dobândă în sectorul bancar românesc şi central- est-european.“

    Totodată, există o legătură directă între volumul creditelor neperformante şi consecinţa directă a creşterii riscului de credit, respectiv mar­jele de dobândă ridicate. „Pierderile gene­rate de creditele neperformante pe care băncile trebuie să le acopere se translatează în costuri adiţionale pentru clienţi, sub forma unor rate de dobândă mai mari la credite şi mai scăzute la depozite.“