O nouă încăierare a avut loc vineri în Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral ucrainean) între câţiva deputaţi din grupul Frontului Popular (desprins din formaţiunea Batkivşcina a fostului premier Iulia Timoşenko) şi ai partidului proprezidenţial Blocul Petro Poroşenko (BPP), imediat după discursul premierului Arseni Iaţeniuk, relatează Unian şi RIA Novosti.
Latif Yahia a fost dublura fiului lui Saddam Hussein, Uday Hussein. Yahia spune că a devenit sosia lui Uday în septembrie 1980 când a început războiul dintre Iran şi Iraq.
El a fost chemat la palatul prezidenţial şi a fost informat că o să fie dublura lui Uday şi va merge în locul acestuia în zonele periculoase. Yahia a refuzat iniţial şi a fost închis. S-a răzgândit, apoi a fost antrenat timp de şase luni pentru a imita postura şi discursul lui Uday. Cei doi aveau trăsături similare, însă Yahia a fost supus mai multor intervenţii chirurgicale pentru ca cei doi să semene şi mai mult.
Uday Hussein a a fost fiul cel mare al lui Saddam Hussein. Pentru mai mulţi ani, Uday a fost văzut ca moştenitor al tatălui său, cu toate acestea, Uday a pierdut această poziţie din cauza comportamentului său excentric şi a relaţiei tulbure cu tatăl şi cu fratele său. În urma invaziei Statelor Unite ale Americii în Irak din 2003, el a fost ucis, împreună cu fratele său de către Special Forces Task Force (Task Force 20) în timpul unui schimb scurt de focuri la Mosul.
Uday avea un comportament violent, ar fi ucis un ofiţer de armată doar pentru că acesta nu-l salutase şi ar fi torturat atleţii iranieni pentru că aceştia nu ar fi avut performanţe mulţumitoare la concursuri. De asemenea, se spune despre Uday că ar fi răpit şi ar fi violat fete de pe stradă.
Yahia a fost trimis în zonele de conflict pentru a ridica moralul trupelor. Între timp, relaţia dintre Yahia şi Udey s-a deteriorat, iar atunci când o femeie de care Uday era atras îi acorda mai multă atenţie lui Yahia, Uday l-a împuşcat pe Yahia în mână.
Latif Yahia a fugit apoi a cerut şi a primit azil în Austria în 1992. După ce a fost atacat în Austria, Yahia a fugit, din nou, la Londra în 1995.
Povestea lui Yahia nu este crezută de toată lumea, doi jurnalişti consideră că nu tot ce a spus Yahia ar fi adevărat. Jurnaliştii ar fi găsit inconsistenţe bătătoare la ochi legate de spusele lui Latif Yahia.
Povestea lui Latif Yahia a fost ecranizată pe marele ecran în filmul “The Devils Double”, regizat de Lee Tamahori, cu Dominic Cooper în rolul principal. Bazat pe cărţile lui Latif Yahia, sosia lui Uday Hussein, filmul reprezintă o viziune terifiantă asupra casei lui Saddam prin ochii unui om care ştia prea multe
Curiozitatea şi pulsul fashionului direct de pe străzile ţărilor pe care sunt răspândite magazinele retailerului italian l-au adus pe Carlo Stefanel în România, odată cu lansarea noii colecţii a mărcii. Cu o săptămână în urma acordării interviului pentru Business Magazin a fost în Portugalia, în următoarea va fi în Germania şi, deşi, locuieşte în prezent în Italia, în apropiere de Veneţia, discursul său trădează experienţa anterioară, de country manager al Stefanel România.
Bob Brady, membru al congresului Statelor Unite, a devenit cunoscut în urma unei întâmplări cel puţin ciudate: el a furat paharul din care Papa Francisc a băut apă.
În timp ce restul oficialilor erau ocupaţi cu plecarea Papei, Brady s-a furişat şi a luat paharul, scriu cei de la Philadelphia Daily News. A reuşit să ducă paharul pe jumătate plin până la biroul său, după care a băut din el şi apoi l-a oferit soţiei sale şi asistenţilor săi.
Brady nu este la prima întâmplare de acest gen: el a furat şi paharul preşedintelui Obama, folosit cu ocazia primului discurs oficial.
Intervievat de cei de la Washington Post, omul politic a spus că va achita costul paharului şi că nu îl interesează că această poveste a fost făcută publică. “Orice atinge Papa este binecuvântat”, a spus Brady. “Nimeni nu poate să mă convingă că nu e adevărat.”
UPDATE – Juncker îndeamnă la adoptarea unor cote “obligatorii”
Standarde de azil comune sunt importante, dar nu sunt suficiente pentru a face faţă crizei actuale a migranţilor, afirmă preşedintele CE Jean Claude-Juncker în primul său discurs despre “starea Uniunii”, îndemnând la cote “obligatorii” de distribuire între statele UE.
Juncker a precizat, miercuri, că o decizie privind noul sistem de cote va fi luată pe data de 14 septembrie în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de Interne din ţările membre UE. “Sper ca de data asta să fie toţi la bord. Fără retorici, fără discursuri – este timpul acţiunii”, a precizat preşedintele Juncker.
Juncker a declarat că aplaudă eforturile ţărilor vecine Siriei – Turcia, Liban şi Iordania – de a accepta milioane de refugiaţi.
Europa a eşuat, însă, în a le oferi refugiaţilor solidaritatea sa comună, recunoaşte el, subliniind că propune, miercuri, măsuri de urgenţă.
“Acest lucru este necesar să fie făcut în mod obligatoriu”, subliniază Juncker, care a confirmat că planul Comisiei vizează 160.000 de oameni.
El a avertizat că se apropie iarna. “Oare chiar vrem ca oamenii să doarmă în gara din Budapesta sau în corturi pe (insula greacă) Kos?”, întreabă el.
Preşedintele CE a adăugat că o listă de ţări sigure, în Europa, va ajuta la urgentarea procedurilor de azil.
Comisia propune, de asemenea, un mecanism permanent de distribuire, pentru a ajuta la gestionarea unor eventuale situaţii viitoare de urgenţă în privinţa refugiaţilor, a anunţat el.
“Mă pronunţ ferm ca solicitanţii de azil să muncească în timp ce le sunt procesate solicitările. Munca înseamnă demnitate”, a subliniat Juncker.
UPDATE – “Există o lipsă de Europă în Europa şi o lipsă de uniune, iar acest lucru trebuie să se schimbe”, a spus, în deschiderea discursului, Jean-Claude Juncker, care a respins întreruperi ale unor critici din sală ca “nedemne”.
Răspunsul la criza migranţilor este necesar să fie prima prioritate a UE, a subliniat el. “Prima prioritate în ziua de azi este criza imigranţilor. Cei mai mulţi dintr ei fug din Siria sau din alte zone aflate în conflict. Este timpul pentru umanitate. Noi, europenii nu ar trebui să uităm cât de important este să arătăm compasiune pentru cei care caută refugiu. Europa reprezintă astăzi un loc de speranţă pentru bărbaţii şi femeile din Orientul Mijlociu. Europa este cel mai bogat şi cel mai stabil continent din lume. Acesta este un loc al păcii şi al stabilităţii şi ar trebui să fim mândri de asta”, a menţionat Juncker.
Numărul de oameni este “impresionant”, iar pentru unii ei sunt “înspăimântători”, a spus el. Dar nu este timpul unor dispute, a venit vremea acţiunii concertate, a subliniat preşedintele CE. Este o problemă de demnitate şi simţ istoric, insistă el.
Juncker evocă faptul că Europa este un continent pe care aproape toată lumea a fost refugiat la un moment, dând exemplul revoluţionarilor unguri care au fugit în Austria după revolta din 1956 împotriva regimului sovietic. “Am uitat că există mai multe MacDonald-uri în Statele Unite decât în Scoţia?”, a întrebat el.
El a evocat, de asemenea, cei 60 de milioane de refugiaţi din Europa de după al Doilea Război Mondial, subliniind că dreptul la azil este una dintre cele mai importante valori europene.
La doar câteva zile după ce o înregistrare în care Barack Obama are o reacţie surprinzătoare la adresa unui activist, căruia i-a reproşat că i-a întrerupt discursul la Casa Albă, a făcut înconjurul lumii, preşedintele Statelor Unite ale Americii este protagonistul unui nou moment inedit.
Obama a asistat la înmormântarea pastorului bisericii metodiste din Charleston, Clementa Pinckney, care a fost împuşcat mortal, alături de alte opt persoane, într-un atac atribuit lui Dylann Storm Roof, care a declarat că şi-a dorit, prin gestul său, să “pornească un război al raselor”.
La finalul discursului pe care l-a avut, preşedintele SUA i-a luat prin surprindere pe cei prezenţi la ceremonie.
CE A FĂCUT OBAMA LA ÎNMORMÂNTAREA PASTORULUI CLEMENTA PINCNEY
După ce îşi încheie mandatele, mulţi politicieni câştigă bani din discursuri ţinute cu diferite ocazii. Aducerea unei figuri cunoscute pe scenă vine cu un preţ destul de mare, chiar dacă politicienii beneficiază şi ei de pe urma expunerii în mass-media.
ABC News a realizat un top al celor mai “scumpi” vorbitori, în care Donald Trump ocupă, detaşat, primul loc. Miliardarul câştigă în medie 1,5 milioane de dolari pentru un discurs de 60 de minute. În top se mai regăsesc economistul Ben Bernanke, fostul şef de stat Bill Clinton şi soţia acestuia precum şi fostul secretar al trezoreriei Tim Geithner.
Sursa: Statista.com
În pofida faptului că Paul a anunţat miercuri într-un mesaj postat pe Twitter că începea obstrucţionarea parlamentară (cunoscută sub numele de “filibuster”) a “prelungirii Patriot Act”, “maratonul” său verbal nu este un “filibuster” adevărat – potrivit NBC News – , deoarece nu a întârziat nicio dezbatere de proiect normativ.
Însă gestul candidatului la obţinerea învestirii republicane în cursa pentru Casa Albă atrage atenţia asupra efortului său mai vechi în favoarea protejării vieţii private.
“Toate aceste colectări de date în vrac nu sunt lucrul de care avem nevoie”, a declarat Paul, care şi-a expus punctul de vedere asupra modului în care ar fi putut fi depistaţi teroriştii din spatele atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001.
El a părăsit tribuna Senatului la ora 23.48 (joi, 6,48, ora României), după zece ore şi jumătate de discurs.
Potrivit regulamentului Senatului, Paul putea să vorbească până joi la prânz, când ar fi fost obligat să se oprească şi să permită Camerei să înceapă o nouă şedinţă. Dacă ar fi vorbit până după miezul nopţii de miercuri spre joi, el ar fi produs amânarea unui vot de procedură privind acordarea preşedintelui a autorităţii de a negocia în regim de urgenţă – fără obstrucţionare în Senat şi fără amendamente în Congres – un acord comercial de parteneriat comercial cu 12 state din regiunea Pacificului.
Paul a fost ajutat, după trei ore de discurs, de către senatorul democrat Ron Wyden, din Oregon, care i-a adresat întrebări, pentru ca vorbitorul să se odihnească.
Rand Paul a mai folosit această procedură de obstrucţionare în 2013, pentru a întârzia un vot asupra nominalizării lui John Brennan ca director al CIA. Republicanul a criticat atunci administraţia preşedintelui Barack Obama pentru modul în care folosea avioanele fără pilot, într-un discurs de aproximativ 13 ore.
Camera Reprezentanţilor a adoptat săptămâna trecută Legea libertăţii (USA Freedom Act), cu 338 de voturi la 88.
Măsurile sunt susţinute, de asemenea, de către Casa Albă.
Proiectul camerei se află acum în Senat. Liderul majorităţii republicane din Senat Mitchell McConnell, care doreşte o prelungire a Patriot Act, a anunţat marţi că va permite un vot asupra măsurilor adoptate în Camera inferioară, după ce lideri republicani din cadrul acesteia din urmă i-au cerut în mod public acest lucru.
Însă măsurile adoptate de Camera Reprezentanţilor pot întâmpina dificultăţi în Camera superioară. Opoziţia faţă de proiectul de lege provine din faptul că textul ar putea să slăbească capacitatea Guvernului de a dejuca atentate teroriste.
Pe de altă parte, republicanii care candidează la preşedinţie au păreri împărţite cu privire la supravegherea practicată de către NSA.
Paul, care face opinie discordantă faţă de ortoxia Partidului Republican în probleme de politică externă, a plasat problema libertăţilor civile în centrul campaniei sale prezidenţiale, dar nu este singurul care se opune colectării masive a datelor. Senatorul republican Ted Cruz din Texas s-a declarat şi el pentru oprirea programului.
Însă alţi doi senatori republicani cu ambiţii prezidenţiale – Marco Rubio din Florida şi Lindsey Graham din South Carolina – susţin că este necesar ca Patriot Act să fie prelungit în forma în care funcţionează în prezent. Iar guvernatorul statului New Jersey, Chris Christie, care ar putea să candideze şi el la preşedinţie, este de acord cu cei doi.
E adevărat însă că, în chestiunea conflictului cu Rusia, Iohannis s-a pronunţat contra ideii americane de înarmare a Ucrainei, poziţie coincidentă cu cea a cancelarului german Angela Merkel şi opusă faţă de cea a premierului britanic David Cameron.
Aflat în vizită în Germania imediat după vizita în R. Moldova, Klaus Iohannis a declarat admiraţia pentru eforturile Berlinului de mediere a acordului Minsk 2 şi şi-a expus în conferinţa de presă comună cu Angela Merkel concluziile după întâlnirile de la Chişinău, spunând că nu există semnale că Rusia ar putea face în R. Moldova ceea ce a făcut în Ucraina: din nou o poziţie coincidentă cu cea a cancelarului german şi opusă faţă de cea a mai multor oficiali ai NATO, analişti sau politicieni americani ori britanici care insistă în ultima vreme că Europa ar trebui să se pregătească de repetarea în R. Moldova a unui scenariu de tip ucrainean, cu război în Transnistria, sau chiar de destabilizarea zonei prin atacarea altui stat din est.
Vizita în Germania i-a prilejuit şefului statului şi o pledoarie pentru deblocarea de către Germania a aderării României la spaţiul Schengen, unul dintre argumente fiind şi „capacitatea şi contribuţia demonstrată de România la asigurarea securităţii frontiere externe a Uniunii“. Angela Merkel a spus că nu poate promite acum nimic în privinţa posibilităţii de aderare a României la Schengen în 2015, recunoscând însă că ultimele rapoarte MCV despre România au fost pozitive.