BusinessMagazin

Tag: director

  • SCANDALUL MOMENTULUI în România. Directorul Unifarm, anchetat de DNA pentru luare de mită. Cine este Adrian Ionel şi ce este şi ce afaceri are compania de stat UNIFARM

    Directorul companiei de stat Unifarm, Adrian Ionel, pus sub control judiciar, pentru 60 de zile

    DNA îl acuză că a cerut unui reprezentant al unei firme private suma de 760.000 de euro

    Potrivit procurorilor, banii au fost ceruţi pentru ca UNIFARM să acorde un contract de achiziţie de măşti şi combinezoane companiei

    Directorul companiei de stat Unifarm, Adrian Ionel, a fost pus sub control judiciar, pentru 60 de zile, de DNA.
    Procurorii îl bănuiesc că a cerut unui reprezentant al unei firme private, al cărei nume nu este furnizat de DNA, suma de 760.000 de euro, bani cu care Unifarm să atribuie un contract de achiziţie pentru 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti. Întâlnirea dintre cei doi ar fi avut loc la un restaurant din Capitală.

    DNA spune, într-un comunicat de presă, că ar fi fost livrate, într-o primă tranşă, 26.000 de combinezoane şi 1 milion de măşti care, spun procurorii, ar fi neconforme. Măsura de impunere a controlului judiciar înseamnă că Adrian Ionel nu va putea să-şi exercite funcţia de director Unifarm şi nu va putea părăsi Capitala fără acordul autorităţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O simplă întrebare, transformată în filosofie de viaţă: „De ce crezi că poţi să fii doar un profesionist de succes sau o mamă şi soţie de succes? Cum ar fi dacă ai fi ambele?”

    Pentru Natalia Gelshtein-Kiss, market director, Danone România, Bulgaria şi ţările Adriatice, una dintre cele mai importante realizări ale ultimilor doi ani a fost creşterea cotei de piaţă a Danone în România, iar printre obiectivele sale pentru anul în curs se numără creşterea categoriilor de produse ale companiei, inovarea, creşterea gamei bio şi consolidarea acţiunilor de CSR în care compania este implicată. În opinia sa, nu există calităţi pe care le are o femeie şi un bărbat nu sau viceversa.

    „Cred că femeile sunt mai minuţioase, îşi ascultă mai mult instinctul şi sunt mai ataşate emoţional, mai uşor impresionate de sentimente, ceea ce nu este deloc un lucru rău, deşi uneori avem tendinţa de a ne activa latura maternă, lucru care nu este întotdeauna cel mai bun lucru la locul de muncă. Cred cu tărie în puterea diversităţii şi că cele mai bune echipe sunt alcătuite din oameni care au puncte forte şi vulnerabilităţi diferite, prin urmare, genuri, culturi şi experienţe diferite.”

    Despre echilibrul între viaţa personală şi profesională, Natalia Gelshtein-Kiss spune că îşi va aminti întotdeauna o conversaţie cu unul dintre cei mai buni mentori ai săi. „M-a întrebat: «De ce crezi că este o alegere? De ce crezi că poţi să fii doar un profesionist de succes sau o mamă şi soţie de succes? Cum ar fi dacă ai fi ambele?». De atunci, a devenit foarte clar pentru mine şi mă străduiesc să dau tot ce e mai bun la locul de muncă, ofer 100% şi tind către 100% în a fi cea mai bună mamă posibilă pentru copiii mei şi cea mai bună soţie posibilă pentru soţul meu. Nu înseamnă că sunt acolo, dar dau 100% fiecăruia, deci nu trebuie să echilibrez cu adevărat.”

    Sfatul său pentru tinerele aflate la începutul carierei este: „Acordă-ţi puţin timp să te gândeşti cine eşti şi care este scopul tău. Ce îţi doreşti cel mai mult să obţii? Aminteşte-ţi întotdeauna că nu este necesar să alegi între a fi o mamă, soţie de succes şi un profesionist de succes, poţi fi ambele! Urmăreşte-ţi visele şi trăieşte acum şi aici.”

    Profilul Nataliei Gelshtein-Kiss a fost inclus recent în anuarul 105 Cele mai puternice femei din  business, realizat de Business MAGAZIN

  • Cătălina Dodu, Atos: „Profesia mea este parte din mine aşa cum familia, hobbyurile, deciziile şi acţiunile mele mă definesc ca întreg”

    Cătălina Dodu conduce compania Atos IT Solutions and Services România de şase ani şi are şi un rol global din anul 2018. Ea a dobândit o vastă experienţă în managementul IT: anterior angajării la Atos a lucrat la compania de securitate cibernetică Bitdefender ca director al departamentului de management al produselor. Astfel, ea spune că a avut mereu o carieră caracterizată de medii dinamice, în care schimbarea e mereu prezentă, indiferent că vorbim despre secunde ca timp de reacţie, în cazul Bitdefender, sau de creşterea rapidă a cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi, în cazul Atos. Cătălina Dodu mărturiseşte că de-a lungul carierei sale au existat situaţii în care a fost tratată diferit fiindcă este femeie, dar spune că acestea nu au avut o influenţă majoră asupra sa. De asemenea, crede că o femeie poate aduce o perspectivă diferită asupra modului în care se face business. „Profesia mea este parte din mine aşa cum familia, hobbyurile, deciziile şi acţiunile mele mă definesc ca întreg. A menţine echilibrul între toate elementele ce te compun este un exerciţiu permanent – zi de zi, oră de oră. La fel şi cum cred că formula echilibrului este unică pentru fiecare dintre noi”, spune Cătălina Dodu. Iar pe tinerele care acum îşi încep pe parcursul profesional le îndeamnă: „Nu vă puneţi singure limite şi munciţi pentru obiectivele voastre”.

  • 105 cele mai puternice femei din business: Anna Grzelonska, CEO, NN Asigurări de Viaţă

    Pentru Anna Grzelonska, care conduce cel mai mare asigurător de viaţă de pe piaţa locală din 2017, obiectivele se leagă de extinderea businessului de asigurări de viaţă, creşterea segmentului de asigurări de sănătate şi digitalizarea operaţiunilor.
    Anterior rolului curent, ea a evoluat  în cadrul grupului NN pe plan internaţional: s-a alăturat echipei din Polonia în 2008, în poziţia de marketing services and communications director. Până în 2014, a avut mai multe responsabilităţi în aria comercială a companiei, în posturi precum cel de product management & communications director şi chief marketing officer.

    Profilul CEO-ului NN Asigurări de Viaţă a apărut în ediţia de anul acesta a anuarului Business MAGAZIN dedicat celor mai puternice femei din business.

  • Ce sfat le dă Monica Vuşcan, director tehnic-producţie al companiei Farmec, cu o carieră de 26 de ani în aceeaşi companie, tinerelor aflate la început de drup

    Monica Vuşcan şi-a început cariera în cadrul Farmec în anul 1994, în calitate de tehnolog la secţia cosmetice, şi a urcat în ierarhia profesională treptat: şef de atelier, şef de secţie, manager de producţie în secţia de cosmetice, director tehnic-producţie, funcţie pe care o deţine din 2012. În ultimul an a planificat şi coordonat implementarea a două noi fluxuri de producţie în secţia cosmetice, în care compania a investit peste 2 milioane de euro, procesul continuând şi în 2020.

    „Anul acesta dorim să relocăm activitatea de producţie pe un amplasament nou şi să continuăm procesul de optimizare şi automatizare a fabricaţiei prin achiziţia unei linii complet automate de ambalare a cremelor în borcane şi automatizarea operaţiilor manuale de pe liniile mai vechi. Totodată, vom extinde capacitatea de producţie a produselor de curăţenie de tip detartranţi”, descrie ea obiectivele companiei pentru anul în curs.

    În ceea ce priveşte calităţile pe care o femeie le poate avea în plus faţă de un bărbat într-o afacere, în opinia sa acestea ar fi: intuiţia socială, faptul că femeile se implică mai mult emoţional, investesc mai mult timp şi dedicare în construirea relaţiilor cu clienţii interni şi externi ai companiei şi denotă mai multă determinare în atingerea obiectivelor şi atenţie în asumarea riscurilor.

    Monica Vuşcan spune că echilibrul între viaţa personală şi profesională este o realitate şi crede că, deşi sunt mulţi factori externi de care depinde acest balans delicat, cel mai important „mecanic” al acestui sistem suntem fiecare dintre noi. 

    „Sfatul meu este să practice cu pasiune profesia pe care şi-a ales-o. Dacă pasiunea scade sau dispare, este semnalul pentru o schimbare”, este sfatul său pentru tinerele aflate la începutul carierei.

    Profilul Monicăi Vuşcan a fost inclus recent în anuarul „105 Cele mai puternice femei din  business” realizat de Business Magazin.

  • Ioana Gorgăneanu, Mastercard România: „Contează întotdeauna decenţa şi respectul cu care îi tratezi pe ceilalţi, căci vei primi acelaşi lucru”

    Începând cu data de 1 octombrie 2019, rolul Ioanei Gorgăneanu în cadrul companiei Mastercard s-a diversificat prin preluarea unor responsabilităţi regionale, cu rol strategic pentru dezvoltarea businessului, „care includ consolidarea relevanţei produselor şi serviciilor companiei, de tip «business to business to consumer», atât prin comunicare, cât şi prin soluţii integrate şi eficiente”, după cum explică chiar ea. Pentru anul în curs, nu şi-a fixat obiective punctuale, dar şi-a propus să aibă aceeaşi putere de viaţă şi energie, încât să se bucure de toate lucrurile bune şi oportunităţile care vin în calea sa, dar şi să se concentreze pe oamenii din echipa pe care o conduce. Ioana Gorgăneanu spune că nu a simţit vreodată că este tratată diferit pentru că este femeie pe parcursul carierei sale şi crede că în anumite industrii ponderea inegală dintre bărbaţi şi femei este influenţată strict de abilităţile fizice. În opinia sa, atât femeile cât şi bărbaţii sunt înzestraţi, în egală măsură, cu calităţi de leadership, valenţele fiind influenţate de caracterul şi experienţa personală a fiecăruia, dar şi de gradul de disponibilitate. Ioana Gorgăneanu spune că, pe măsură ce a înaintat în vârstă, a realizat că viaţa personală şi profesională sunt inseparabile: „Încă de la primele joburi, am trăit cu pasiune cele două ipostaze, iar astăzi abordarea este neschimbată. Sunt de părere că, dacă unul din cele două planuri nu lasă spaţiu de desfăşurare celuilalt, atunci înţelept este să faci un pas în spate şi să-ţi regăseşti sau să-ţi construieşti o modalitate prin care să simţi satisfacţia dorită pe ambele planuri”. 

  • 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS: Cine este Gabriela Nistor, director general adjunct retail banking, Banca Transilvania

    Parcursul Gabrielei Nistor în cadrul Băncii Transilvania a început în urmă cu 25 de ani, iniţial ca ofiţer de credite la Cluj-Napoca. Ea a avansat apoi, pas cu pas, ca şef serviciu marketing (1995), director direcţia carduri (1999), director vânzări carduri şi dezvoltare produse (2003), director retail banking (2005) şi director executiv retail banking (2008); din 2007 este şi membru în consiliul de administraţie al băncii. Înainte de a-şi dezvolta cariera în domeniul bancar a lucrat în cadrul primăriei din Cluj-Napoca, ca economist la Petrom. 

  • Prof. Axel Polleres, WU Executive Academy: „IMM-urile şi big data: un impact mare pentru companii mici”

    „Cine va extrage aurul din big data?“, a fost titlul unui articol din publicaţia Zeit Online, din anul 2013. De atunci, numărul „minerilor” de big data a fost în creştere, incluzând start-up-urile disruptive care destabilizează pieţele prin platformele lor, dar şi giganţi digitali precum Facebook şi Google, care au adoptat noua tehnologie încă de la începuturi. Corporaţiile şi autorităţile au, în prezent, departamente întregi dedicate analizării fluxurilor de date de la clienţi şi cetăţeni.
    Big data nu este importantă doar pentru firmele mari, nu este doar pentru cei „puternici şi cool”. În era internetului, datele sunt o resursă valoroasă şi o potenţială cheie a succesului pentru companiile din aproape toate industriile şi, în special, pentru IMM-uri. În general, termenul big data nu rezonează cu companiile mici, dar totul este
    relativ. Întreprinderile mici deţin, de asemenea, date pe care nu le exploatează, fie pentru că sunt prea multe pentru a le prelucra, fie pentru alte motive care nu au legătură cu tehnologia. Volumele mari de date nu sunt caracterizate atât de mult prin dimensiunea gigantică pe care o au, cât prin faptul că sunt dinamice, provocatoare şi complexe.
    Întreprinderile mici şi mijlocii adesea ignoră potenţialul economic imens al datelor lor. Nereuşind să se folosească de această resursă preţioasă, ele pierd teren în faţa competiţiei.
    Iată 5 lecţii pentru IMM-uri atunci când au de-a face cu big data:


    1. Colectarea de date fără un scop este inutilă
    Datele unei companii pot fi substanţiale, dar foarte rar aceste seturi de date sunt prelucrate în mod sistematic. În special în rândul IMM-urilor acest lucru este, din păcate, realizat în mod haotic. Nu are sens să colectaţi la întâmplare date pentru o viitoare aplicaţie dacă nu aveţi nicio strategie de utilizare a acestora şi nu le prelucraţi în consecinţă. Rezultatul va fi un set de date simple, de bază, care nu pot fi utilizate pentru prognoze şi analize de înaltă calitate. Este important să se definească în mod clar criteriile de calitate şi scopul colectării de date, înainte de toate. Colectarea targetată şi procesarea adecvată a datelor sunt esenţiale. Din perspectiva IMM-urilor, acest lucru înseamnă că ar trebui să existe cel puţin unul sau, în mod ideal, mai mulţi angajaţi în funcţii cheie care să deţină abilităţi de bază de gestionare a datelor. În caz contrar, companiei îi va fi imposibil să folosească datele în mod sistematic şi în avantajul său.

    2. Datele sunt utile oriunde
    Urmărirea comportamentului consumatorilor online şi pe social media este un instrument de marketing extrem de valoros, care ajută companiile să-şi înţeleagă mai bine clienţii, să dezvolte noi servicii şi să optimizeze preţurile. O astfel de abordare poate fi foarte eficientă pentru IMM-uri în dezvoltarea de noi strategii, înaintea concurenţei. Totuşi, aspectele juridice, precum şi posibilităţile tehnologice, rămân încă factori incerţi. Nu este vorba doar despre datele personale ale clienţilor, o problemă frecvent adusă în discuţii despre protecţia datelor. Seturile mari de date sunt cruciale în marketing şi vânzări, dar pot fi utilizate şi pentru producţie, prelucrare şi optimizarea proceselor, în orice domeniu de activitate, pentru a evita perioadele de întrerupere şi blocajele sau pur şi simplu a economisi timp. Datele despre maşini/utilaje ar putea servi, de exemplu, la prevenirea defecţiunilor acestora în viitor.
    Totuşi, ar fi ideal dacă IMM-urile ar fi sfătuite să nu se concentreze doar pe big data. Datele care structurează cunoştinţele companiei şi le fac să fie uşor aplicabile, aşa-numitele smart data, sunt, de asemenea, valoroase şi pot conţine informaţii importante. Acestea ar putea include, de exemplu, experienţa angajaţilor în relaţia cu utilajele folosite.

    3. Asumă-ţi responsabilitatea datelor descentralizate
    Faptul că start-up-urile destabilizează întregi industrii nu mai este de mult un secret. De asemenea, este un lucru cunoscut şi că întreprinderile pot utiliza date despre clienţi, procese de lucru sau despre lanţul valoric pentru a obţine un avantaj competitiv. Ceea ce ne interesează sunt modele de afaceri perturbatoare, bazate pe date (data-driven), care se ocupă de procesarea, analizarea şi interpretarea acestor date folosind metode inovatoare, de ultimă oră. Aceste modele ar putea pune în pericol inclusiv IMM-urile.
    Am văzut modele de afaceri disruptive care se lansează pe pieţe prin uşa din spate, oferind aplicaţii şi sisteme care sunt noi pentru o anumită industrie. Însă ceea ce fac, de fapt, este să extragă date, obţinând astfel un avantaj competitiv sau, eventual, chiar controlul domeniilor în cauză.
    Întreprinderile mici şi mijlocii trebuie să devină independente de dezvoltatorii de aplicaţii inovatoare.
    Este mai logic să îşi alăture forţele cu alte companii sau industrii pentru a dezvolta aplicaţii împreună; un exemplu ar putea fi fermierii care creează o aplicaţie pentru a colecta date privind cultivarea terenului. În acest fel, companiile ar păstra controlul şi proprietatea asupra datelor. Astfel de sisteme descentralizate s-au dovedit a fi mai rezistente.
    Pentru prognoze mai exacte bazate pe cantităţi mari de date, care pot fi utilizate pentru a instrui inteligenţa artificială, cum ar fi algoritmii, este necesară cooperarea cu alte părţi. Datele publice deschise (open data), o abordare în care datele sunt partajate pentru a crea un beneficiu reciproc, au mult mai multe de oferit decât multe companii realizează în prezent: ar fi un început bun să împărtăşim şi să ajustăm orele de deschidere sau alte date de bază, fără caracter sensibil, în retail, de exemplu. Guvernul austriac a emis un raport în care a prezentat concluziile unor considerente privind elaborarea unui plan strategic pentru inteligenţa artificială, recomandând companiilor locale să creeze pieţe pentru soluţii digitale de AI şi huburi de date pentru schimbul de date şi cooperarea între companii.

    4. Depăşirea celor din jur
    Jobul de data scientist a devenit cea mai în trend profesie nouă. Aceşti experţi se ocupă de structurarea, analiza şi interpretarea fluxurilor de date. Dar nu sunt singurii care deţin acest tip de know-how. Gigantul în tehnologie Google solicită tuturor angajaţilor să aibă cunoştinţe de bază despre date şi IT. În special companiile mici şi mijlocii, ar trebui să se asigure că mai mulţi membri ai personalului pot oferi expertiză în date. Toată lumea trebuie să îşi extindă aria de cunoştinţe. Toţi angajaţii ar trebui să aibă o înţelegere şi abilităţi de bază de gestionare a datelor. Pentru a lua decizii corecte în marketing şi vânzări, dar şi în poziţii de conducere, aceste abilităţi nu sunt negociabile.
    În cadrul programului nostru cu durată scurtă Data Science, participanţii învaţă la ce să se uite în termeni de calitate a datelor, cum să analizeze fluxuri de date mai mari şi ce instrumente să folosească pentru a configura un flux de date şi procesarea lor. Orice măsuri de dezvoltare a competenţelor privind datele şi digitalizarea ar trebui să înceapă cu managementul mediu şi superior, deoarece transformarea într-o companie de tip data-driven este aproape întotdeauna dependentă de cultura companiei, impusă de management. Acest lucru este valabil în special pentru IMM-uri.


    5. Fără teamă de reacţiile clienţilor IMM-urile sunt
    adesea reticente în utilizarea fluxurilor de date pentru management şi optimizarea relaţiilor cu clienţii, de teama unor potenţiale reacţii negative ale clienţilor. Însă este important de punctat că clienţii nu au o problemă în sine cu companiile care îşi folosesc datele, ci se îngrijorează de abuzul legat de datele cu caracter sensibil. De aceea este esenţial
    să fiţi la curent cu condiţiile legale, tipul de date colectate şi scopul utilizării acestora şi să puteţi informa clienţii despre modul în care datele lor sunt utilizate la un moment dat. Dacă folosiţi AI, trebuie să puteţi explica pentru ce scop.

  • Povestea româncei devenită unul dintre cei mai cunoscuţi economişti români care lucrează în afara graniţelor

    Pasiunea pentru limba franceză şi înclinaţia pentru cifre, cea din urmă moştenită de la părinţi, i-au îndreptat paşii Anei Boata spre o carieră în domeniul economic, devenind astfel unul dintre cei mai cunoscuţi economişti români care lucrează peste hotare, mai exact în Paris, Franţa.

     „Am avut mereu o înclinaţie pentru cifre, tatăl meu fiind profesor de matematică şi mama farmacistă, putem spune că cifrele şi memoria sunt o calitate de familie. Am ajuns să activez în domeniul economic un pic din întâmplare, să spunem. Iar în urma unui stagiu care nu mi-a plăcut pe partea de riscuri, am decis să mă îndrept spre un job care îţi permite să gândeşti zi de zi şi care îţi aduce satisfacţia de a putea produce idei”, a povestit pentru Business Magazin Ana Boata, directorul departamentului de cercetare macroeconomică din cadrul Euler Hermes Paris, cel mai mare asigurător de credite comerciale la nivel global, deţinut de grupul Allianz.

    Ea şi-a început studiile în domeniul economic la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 2008, însă visul ei era să studieze la Sorbona, vestita universitate franceză şi una dintre cele mai cunoscute universităţi din lume.

     „Încă din generală, limba franceză şi Franţa au fost o pasiune. Au continuat ore de aprofundare la Institutul Francez din Bucureşti şi pregătirea bursei Erasmus pentru anul II de facultate. Pentru mine, criteriile care au stat la baza alegerii de a urma facultatea la Paris au fost limba, cultura, dar şi şansa de a putea studia într-o zi la Sorbona.”
     Astfel, în 2009, Ana Boata a absolvit studiile în cadrul universităţii Paris Pantheon-Sorbonne, iar în 2009-2010 a studiat în cadrul universităţii Paris Pantheon-Assas.

     „Cele mai intense momente le-am trăit la bibliotecă alături de ceilalţi colegi. Acolo am învăţat ce înseamnă solidaritatea, schimbul de experienţe între diferite origini şi cât de important este să fii deschis către necunoscut. Am trăit criza din 2008-2009 de pe băncile facultăţii şi am avut noroc să am cursuri cu unii din cei mai renumiţi economişti din Franţa. Am avut şi şansa de a putea observa timp de două zile diferite job-uri în cadrul băncilor de investiţii la Londra”, a povestit Ana Boata.

     În urma studiilor absolvite, actualul director al departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris povesteşte că „primul gând” a fost să se angajeze în cadrul unei bănci de investiţii, însă „cu timpul am înţeles că în acest domeniu, ca tânără absolventă a unei universităţi, chiar dacă era Sorbona, nu era de ajuns pentru a reuşi, profilurile căutate fiind foarte tehnice şi mai ales de ingineri”.

     Însă, Ana Boata s-a orientat tot spre segmentul financiar-bancar, „dar jobul de reporting şi control (raport şi control) nu mi-a plăcut. Nu am simţit că produceam ceva. Aveam nevoie de un job mai stimulator, un job fără repetiţii, care poate deveni o pasiune”, a adăugat ea.

     Astfel, în 2011, actuala şefă a departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris a scris primul raport despre Europa de Est pentru banca franceză Exane BNP Paribas, „urmând ca la scurt timp să intrăm în criza din zona euro din 2012 şi să mă specializez pe zona euro”.

    În cadrul Exane BNP Paribas, Ana Boata a ocupat funcţia de economist junior timp de doi ani, iar în noiembrie 2012 şi-a început cariera în cadrul Euler Hermes.

    „După doi ani la Exane BNP Paribas şi un stagiu de şase luni pe partea de riscuri într-o bancă franceză, am început să lucrez la Euler Hermes. Ce a contat cel mai mult a fost ce am produs cât am lucrat la Exane BNP Paribas şi faptul că am fost la ei pe timp de criză. Lucrul în cadrul unei companii de brokeraj este foarte intens. Zilele începeau la 7.30 cu un morning meeting şi se terminau de multe ori după 21.00. Ritmul era mereu susţinut de ştirile de pe piaţă şi asta mi-a format gândirea rapidă şi m-a împins să ştiu să lucrez sub presiune”, îşi aminteşte Ana Boata.

     Astfel, între anii 2012 şi 2018 ea a ocupat funcţia de senior economist and country risk analyst Western Europe în cadrul Euler Hermes Paris, din ianuarie 2018 până în octombrie 2019 a deţinut funcţia de lead eurozone and UK economist, urmând ca în ianuarie 2019 să ocupe poziţia de lead SME research, iar în octombrie 2019 să devină director al departamentului macroeconomic la Euler Hermes Paris.

    Ea spune că funcţia pe care o deţine în prezent, cea de director al departamentului macroeconomic al celui mai mare asigurător de credite comerciale din lume, îi aduce deopotrivă provocări şi satisfacţii.

     „Este un job stimulator care îţi oferă multă satisfacţie, care îmbină partea tehnică, cifrele, modelele cu comunicarea. Este un job plin de provocări pentru că, pe lângă perimetrul meu de analiză – Europa -, trebuie să mă ocup şi de partea mondială şi de managementul echipei. Am obţinut această poziţie în octombrie 2019, cu puţin timp înainte de criză. Pentru mine această promovare este o urmare a unei munci continue, în care am încercat mereu să mă depăşesc şi să arăt că pot din ce în ce mai mult”, a adăugat Ana Boata.

    De asemenea, anul trecut Ana Boata a câştigat premiul pentru Best Forecaster din zona euro, acordat de organizaţia internaţională de cercetare economică Consensus Forecast. Ea vorbeşte trei limbi străine, respectiv engleză, franceză şi italiană.
     În ceea ce priveşte economia românească, lovită de criza generată de pandemia de Covid-19, Ana Boata spune că atât consumul interior, investiţiile, cât şi exporturile vor avea de suferit „chiar şi în următoarele luni, din cauza unei ieşiri foarte graduale din această criză sanitară”.

     „Previziunile Euler Hermes Paris indică o recesiune puternică în România, o scădere de 5,5% a Produsului Intern Brut al ţării (PIB) în 2020, cât şi un context internaţional care va avea nevoie de mult timp, cel mai probabil până la sfârşitul lui 2021, până va regăsi nivelul de dinainte de criză.”

     Ea consideră că guvernul trebuie să pună accent pe protejarea locurilor de muncă şi să ia măsuri care să aibă ca rezultat atragerea investiţiilor străine.

     „Contextul internaţional anunţă o intensificare a protecţionismului la nivel mondial şi o tendinţă spre relocalizarea anumitor linii de producţii din Asia spre Europa. Europa de Est şi România ar avea mult de câştigat. Investiţiile publice în infrastructură vor fi cheia pentru a atrage investiţiile străine. În plus, în următorii ani, România va trebui să investească în sănătate. Cheltuielile cu sănătatea sunt foarte mici comparativ cu Europa, la jumătate în procente din PIB, ceea ce s-a reflectat în gestiunea acestei crize sanitare”, spune directorul departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris.

    Euler Hermes este lider mondial în zona asigurărilor de credit comercial, parte a grupului german de asigurări Allianz, cu o cotă de piaţă de 34,9%, cu peste 6.000 de angajaţi în peste 50 de ţări.
    Asigurătorul de credit comercial are în România propriul departament comercial cu o echipă de vânzări specilizate, dar utilizează şi canalul de distribuţie prin brokerii de asigurare, care deţin în portofoliile lor intermedierea poliţelor de asigurare de credit comercial.

  • Denisa Mateescu, Western Union România: „O carieră înseamnă să ai capacitatea de a depăşi problemele”

    Denisa Mateescu a preluat funcţia actuală în urmă cu trei ani, la începutul anului 2017. Ea este absolventă a Universităţii Politehnica din Bucureşti şi are un MBA obţinut la University of Cumbria, Marea Britanie. După ce a absolvit, în 1991, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, la doi ani distanţă a intrat în industria de publicitate, atrasă fiind de „efervescenţa” acesteia. După o experienţă de şapte ani în publicitate, în 2001 a schimbat macazul spre domeniul serviciilor financiare, intrând în echipa Mastercard, unde a rămas timp de aproape 14 ani, din care şapte i-a petrecut ca general manager pentru România şi zona Balcanilor. A petrecut apoi o perioadă de doi ani în compania Roel Systems, înainte de a prelua cârma Western Union. În opinia sa, tonusul bun şi optimismul rezultă din reuşite şi sunt vitale în succesul unui proiect. Denisa Mateescu crede că tonusul bun, nu e nici mai greu, nici mai uşor să te impui ca lider când eşti femeie. „Trebuie să fii integru, să ştii să comunici clar, să fii flexibil, entuziast, să ai încredere în tine şi să fii capabil să motivezi oamenii. Nu în ultimul rând, trebuie să înţelegi contextul în care îţi desfăşori activitatea şi să ai viziune.”