BusinessMagazin

Tag: diplomatie

  • Diplomaţie cu petrol ieftin

    Putin a adăugat însă că rezervele valutare de 400 mld. dolari ale Rusiei vor atenua impactul unor noi scăderi ale preţului. Scăderea accelerată a preţului petrolului în ultimele luni şi impactul sancţiunilor impuse Rusiei de UE şi SUA au făcut ca rubla să cadă deja cu 23% faţă de dolar. Banca centrală estimează o creştere economică zero în 2015, iar ministrul de finanţe Anton Siluanov anticipează că economia ar putea intra în recesiune anul viitor, dacă preţul petrolului coboară sub 60 dolari/baril şi dacă SUA şi aliaţii acestora decid să înăsprească sancţiunile economice.

    O eventuală recesiune se va reflecta şi într-o schimbare de strategie privind politicile fiscale, a declarat Siluanov pentru Bloomberg, prognozând un deficit bugetar de 0,6% din PIB în 2015, faţă de un excedent de 0,1-0,3% din PIB estimat pentru acest an. Deşi nu exclude o cotaţie a petrolului de 60 dolari/baril în 2015, Siluanov estimează că va fi o situaţie temporară, preţul petrolului urmând să fluctueze, cel mai probabil, între 80 şi 90 dolari pe baril.

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a fluturat un soi de steag al păcii, exprimându-şi speranţa că relaţiile Rusiei cu UE nu au atins un punct “fără întoarcere” din cauza crizei din Ucraina şi reamintind propunerea Moscovei de creare a unui “spaţiu economic şi umanitar comun de la Lisabona la Vladivostok”. Aceasta nu l-a împiedicat însă ca după doar câteva zile să avertizeze, într-o conferinţă de presă organizată împreună cu omologul său ungar, că Ucraina trebuie să rămână în afara NATO, în scopul “protejării intereselor naţionale ucrainene”, dar şi pentru menţinerea stabilităţii în zona euro-atlantică.

    De partea cealaltă, cancelarul german Angela Merkel a afirmat că securitatea Europei, pe termen mediu şi lung, “nu poate fi asigurată decât împreună cu Rusia” şi, prin urmare, “sancţiunile nu pot fi un scop în sine; vom menţine dialogul cu Rusia”. Merkel a reamintit însă că integritatea teritorială a Ucrainei a fost încălcată de către Rusia şi că Germania intenţionează să respecte principiul solidarităţii dacă vor exista ameninţări la adresa unor state NATO.

  • Vicepreşedintele Joe Biden efectuează un turneu în Maroc, Turcia şi Ucraina

    În Turcia, întâlnirile vicepreşedintele american cu premierul Ahmet Davutoglu şi preşedintele Recep Tayyip Erdogan se vor concentra asupra cooperării în lupta împotriva grupării Statul Islamic (SI) şi crizei umanitare provocate de conflictul armat din Siria vecină.

    Marocul este prima escală a turneului, în cadrul căreia va discuta despre lupta împotriva jihadiştilor din cadrul SI.

  • UE, hotărâtă să lupte împotriva grupării Statul Islamic după decapitarea lui Peter Kassig

    “Asasinarea cu brutalitate a lucrătorului umanitar american Peter Kassig şi a unor militari sirieni este o nouă ilustrare a hotărârii Statului Islamic/Daesh de a-şi continua programul terorii”, a scris, într-un comunicat, şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini.

    “Toţi autorii încălcărilor drepturilor omului este necesar să dea socoteală. UE nu va precupeţi niciun efort pentru a atinge acest obiectiv”, a adăugat ea.

    “Suntem deplin angajaţi în lupta împotriva ameninţării reprezentate de către SI/Daesh şi alte organizaţii teroriste din Siria şi Irak împreună cu partenerii noştri regionali şi internaţionali”, a dat ea asigurări.

    Gruparea ultraradicală Statul Islamic l-a executat sumar, prin decapitare, pe ostaticul american Peter Kassig, ca represalii faţă de trimiterea unor consilieri militari americani în Irak, un asasinat pe care preşedintele american Barack Obama l-a denunţat drept “răul absolut”.

    SI a revendicat de asemenea, într-o înregistrare video postată online duminică pe site-uri jihadiste, execuţia sumară prin decapitare a cel puţin 18 militari sirieni.

  • Summitul G20 începe într-un context tensionat între Occident şi Rusia. Summitul ar putea pune bazele unei noi instituţii energetice internaţionale

    Vineri, cu o zi înainte de începerea summitului, care va avea loc pe parcursul a două zile, Marea Britanie şi Australia au pregătit o primire ostilă preşedintelui rus Vladimir Putin.

    Premierul australian Tony Abbott l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că intenţionează să restaureze “gloria pierdută a ţarismului sau a Uniunii Sovietice”, în timp ce premierul britanic David Cameron a denunţat o Rusie care agresează ţări mai mici decât ea, referindu-se la Ucraina.

    NATO a confirmat în cursul acestei săptămâni temerile autorităţilor de la Kiev, potrivit cărora Rusia a mobilizat trupe şi echipamente militare în estul Ucrainei, controlat de rebelii proruşi, acuzaţii negate de Moscova.

    Şi Rusia a acuzat vineri Misiunea de observatori a OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) desfăşurată în Ucraina că susţine autorităţile de la Kiev în conflictul dintre forţele ucrainene şi separatiştii proruşi. Potrivit Ministerului rus de Externe, Misiunea de observatori a OSCE “a lăsat impresia că toate eforturile (sale) vizează acordarea de ajutor şi susţinere doar pentru una dintre părţile conflictului, şi anume pentru autorităţile de la Kiev”.

    Acesta este contextul în care cei mai importanţi lideri ai lumii au sosit la Brisbane, un oraş din estul Australiei unde Vladimir Putin a ajuns vineri seara, iar Barack Obama şi François Hollande sâmbătă dimineaţa.

    – Întrevedere Hollande-Putin

    Franţa întreţine de asemenea relaţii tensionate cu Rusia. Vineri, o sursă rusească “sus-plasată” citată de agenţia RIA Novosti a afirmat că Franţa are termen până la sfârşitul lui noiembrie să livreze prima navă de război de tip Mistral Rusiei, dacă nu vrea să se expună unor cereri “serioase” de compensaţii.

    Premierul francez Manuel Valls a afirmat vineri seara că Franţa va lua decizii în mod suveran, “fără ca cineva să-i dicteze poziţia” în privinţa livrării controversate a două nave de tip Mistral Rusiei.

    Hollande şi Putin urmează să aibă o întrevedere bilaterală sâmbătă, la 08.00 GMT (10.00, ora României).

    Sâmbătă dimineaţa, preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a declarat pentru presă că situaţia din Ucraina rămâne un subiect de “preocupare majoră”.

    Şefii de stat şi de guvern urmează să se întrunească sâmbătă dimineaţa, în jurul orei 03.00 GMT (05.00, ora României), pentru o reuniune privată. Tradiţionala fotografie de familie va fi făcută în jurul orei 07.00 GMT (09.00, ora României).

    De asemenea, preşedintele american Barack Obama va anunţa într-un discurs că ţara sa va oferi trei miliarde de dolari Fondului Verde al Naţiunilor Unite menit ajutorării ţărilor să lupte împotriva efectelor schimbărilor climatice.

    Preşedintele american a devenit tot mai insistent în problema problema schimbărilor climatice, la câteva zile după ce Statele Unite au anunţat un acord inedit cu China în privinţa reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Includerea problemelor privind mediul în comunicatul final al G20 nu este dorită de ţara gazdă, Australia, reticentă pe această temă. Australia vrea să se concentreze pe creşterea PIB-ului mondial, problema infrastructurii, subiectul energetic şi lupta împotriva optimizării fiscale agresive a multinaţionalelor şi evaziunii fiscale.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost acuzat de “conflict de interese” în contextul dezvăluirilor referitoare la existenţa unui sistem de evaziune fiscală în timp ce era premier al Luxemburgului. Potrivit unor dezvăluiri, Luxemburgul a organizat un sistem de evaziune fiscală favorabil companiilor multinaţionale, scandalul fiind denumit “LuxLeaks” şi scoţând la iveală lucruri din perioada în care Jean-Claude Juncker era premier.

    “Cred cu adevărat că trebuie să luptăm la nivel internaţional împotriva evaziunii fiscale”, a răspuns Juncker, în contextul în care Australia a promis măsuri foarte dure în acest dosar.

    Summitul G20 ar putea pune bazele unei noi instituţii energetice internaţionale

    Summitul G20 de la Brisbane ar putea pune bazele unei noi instituţii energetice internaţionale, al cărei rol va fi de a asigura stabilitatea şi transparenţa, potrivit ediţiei de sâmbătă a publicaţiei Australian, în contextul în care preţul petrolului este la cel mai mic nivel, relatează AFP.

    Publicaţia australiană nu îşi dezvăluie sursele, dar afirmă că unele dintre marile ţări producătoare, între care Rusia şi Arabia Saudită, sunt de acord cu acest proiect, care rămâne totuşi în fază de negocieri.

    Una dintre sarcinile acestei agenţii ar fi asigurarea unei reprezentări mai eficiente a ţărilor emergente.

    “Australia şi alte mari economii încearcă să pună bazele unui nou regim pentru comerţul cu produse energetice în lume”, din cauza, în special, a temerilor generate de variaţiile de preţ.

    Preţul petrolului este în scădere constantă de mai mult timp pe fondul slabei cereri la nivel mondial, barilul evoluând în jurul a 80 de dolari, cel mai mic nivel din 2010.

    Potrivit publicaţiei, comunicatul final nu va anunţa înfiinţarea acestei noi instituţii, dar ar putea “să armonizeze principiile pe care le va urma”.

    Înfiinţarea unei noi instituţii energetice internaţionale se impune deoarece cele două agenţii existente, Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA, pentru ţările consumatoare) şi Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC, pentru ţările producătoare), nu mai sunt în pas cu realitatea. Spre exemplu, Statele Unite, care fac parte din IEA, au devenit între timp un important producător de gaze de şist, în timp ce cota ţărilor din cadrul OPEC în producţia mondială se află în declin.

    Obstacole însă rămân, potrivit publicaţiei, care precizează în acest sens faptul că unele ţări ar intenţiona să lege acest proiect de capitolul climatic al G20, o temă faţă de care Australia are reticenţe.

    Niciuna dintre delegaţiile solicitate sâmbătă dimineaţa de AFP nu era în măsură să comenteze aceste informaţii.

  • Fabius: “Probleme importante” rămân încă de rezolvat în discuţiile privind programul nuclear iranian

    “Îmi doresc să se poată ajunge la un acord, dar încă există probleme importante de rezolvat”, a declarat Fabius la finalul unei întrevederi cu omologul său italian Paolo Gentiloni.

    Iranul şi Grupul 5+1 (Statele Unite, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania) şi-au dat termen până la 24 noiembrie pentru a încheia un acord global în acest dosar care afectează relaţiile internaţionale de peste zece ani. Negocieri între Grupul 5+1 şi Iran au avut loc pe 11 noiembrie, la Muscat.

    Teheranul este suspectat că încearcă să se doteze cu arma atomică, sub acoperirea unui program civil, ceea ce iranienii dezmint, afirmând că programul este menit să producă exclusiv electricitate.

    “Îmi doresc să se găsească o soluţie, dar această soluţie nu poate fi găsită în cadrul care a fost fixat la început”, a precizat ministrul francez. “Nu vreau să fac un pronostic la ora actuală, deoarece doar pe 24 (noiembrie) vom putea face bilanţul”, a adăugat Fabius.

    Laurent Fabius a făcut această declaraţie chiar în ziua în care cotidianul Le Monde a publicat un editorial al Clubului celor 20, o asociaţie ce regrupează miniştri de atât dreapta, cât şi de stânga, dar şi ambasadori, ce solicită Franţei să preia iniţiativa în dosarul iranian. Franţa “nu mai poate rămâne un spectator pasiv”, subliniază editorialul.

  • Putin şi Abbott au îndemnat la o “accelerare” a anchetei cu privire la prăbuşirea MH17

    Kremlinul a anunţat, de asemenea, că Putin s-a întâlnit cu preşedintele american Barack Obama şi că au discutat despre relaţiile dintre cele două ţări, situaţia din Ucraina, Siria şi Irak.

    Întâlnirea dintre Abbott şi Putin,  pe care şeful Guvernului australian a promis-o dură, s-a desfăşurat fără vreun scandal, potrivit lui Dmitri Peskov, citat de agenţia publică rusă RIA Novosti.

    “Liderii s-au pronunţat cu hotărâre pentru o accelerare a anchetei asupra cauzelor tragediei”, a anunţat Kremlinul.

    Şeful statului rus a subliniat că “Rusia cere de la început o anchetă imparţială, rapidă şi eficientă” cu privire la tragedia MH17, în care au murit 298 de persoane, dintre care 38 sunt cetăţeni australieni.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, “întâlnirea de la summit a fost scurtă, aşa cum s-a prevăzut”.

    Abbott, care nu-l menajează pe Putin de la catastrofa zborului MH17, care s-a prăbuşit în estul Ucrainei, într-o zobă controlată de separatişti proruşi, a declarat că doreşte explicaţii de la Putin.

    Canberra a cerut deja Moscovei o întâlnire bilaterală, la Summitul G20 prevăzut în perioada 15-16 noiembrie la Brisbane, în Australia.

    Distrugerea în zbor, pe 17 iulie, a avionului de linie malaysian în estul Ucrainei s-a soldat cu 298 de morţi, marea majoritate cetăţeni olandezi.

    Ucraina şi Occidentul afirmă că avionul a fost fost doborât cu o rachetă de tip Buk trasă de către separatişti proruşi, susţinuţi de Rusia. Moscova acuză, în schimb, trupele ucrainene că se află la originea tirului.

     

  • Washingtonul salută eliberarea celor doi americani deţinuţi în Coreea de Nord

    Departamentul de Stat “se felicită că Kenneth Bae şi Matthew Todd Miller au fost eliberaţi de către Republica Populară Coreea de Nord, unde erau reţinuţi de doi ani şi, respectiv, şapte luni”, se arată într-un comunicat.

     

  • Reluarea dialogului între cele două Corei pare compromisă

    Seulul a propus Phenianului o întâlnire pe 30 octombrie.

    Dar într-un fax semnat duminică de Comisia Naţională pentru Apărare, Coreea de Nord a anunţat că renunţă să reia aceste discuţii.

    Acuzând Seulul de lipsă de sinceritate, Comisia, instanţa militară cu cel mai înalt rang din ţară, le-a reproşat autorităţilor sud-coreene refuzul de a interzice unor activişti să lanseze manifeste ostile regimului nord-coreean peste frontieră.

    “Este necesar să reflectăm de două ori la întrebarea dacă aceste contacte la nivel înalt pot fi reluate într-o asemenea atmosferă”, apreciază Comisia.

    Ministerul sud-coreean al Unificării a anunţat luni că a răspuns autorităţilor nord-coreene, exprimându-şi dorinţa de a relua dialogul. Seulul a îndemnat Phenianul să nu transforme lansarea unor manifeste într-o condiţie prealabilă.

    “Am îndemnat totodată Coreea de Nord să-şi clarifice poziţia cu privire la propunerea noastră privind o întâlnire pe 30 octombrie”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului, Lim Byeong-cheol.

    Phenianul este foarte iritat de aceste manifeste, dispersate de ani de zile de către activişti sud-coreeni, dintre care o bună parte sunt nord-coreeni refugiaţi. Este vorba despre manifeste de propagandă care denunţă caracterul autoritarist al regimului stalinist şi-i îndeamnă pe nord-coreeni să înlăture liderii de la putere.

    Locuitori sud-coreeni au încercat sâmbătă să oprească activişti care voiau să disperseze aproximativ 50.000 de manifeste peste frontieră, reproşându-le că le pun vieţile în pericol, în cazul unor represalii nord-coreene. Activiştii, în care s-a aruncat cu ouă, au fost nevoiţi să renunţe la operaţiune.

    Cele două state au semnat doar un armistiţiu după Războiul Coreei, în 1953, şi se află în continuare, în mod teoretic, în război.

    Cele două Corei au decis să coopereze şi să reia dialogul cu ocazia unei vizite, foarte rare, în Coreea de Sud a trei oficiali nord-coreeni de rang înalt, inclusiv doi membri ai anturajului numărului unu de la Phenian Kim Jong-un.

  • UE impune noi sancţiuni regimului lui Bashar al-Assad

    Miniştrii europeni reuniţi la Luxemburg au decis, de asemenea, să interzică exportul către Siria de carburanţi de avion şi a oricărui produs care intră în compoziţia acestora, “deoarece sunt utilizaţi în atacuri aeriene fără discernământ asupra unor civili”, se arată într-un comunicat. Acest embargo urmează să fie adoptat oficial.

    Noile sancţiuni vizează noul Guvern sirian instalat de către preşedintele Bashar al-Assad pe 31 august, a precizat o sursă europeană. Din acesta fac parte 11 miniştri noi.

    Ele constau în principal în blocarea averilor sau o interdicţie de a pătrunde pe teritoriul european şi vor fi aplicate unui număr de 16 persoane şi două entităţi, pentru participarea acestora la reprimare sau susţinerea practică a regimului.

    Potrivit ONU, peste 191.000 de persoane au fost ucise în Siria de la începutul conflictului, în martie 2011, care a provocat totodată peste nouă milioane de refugiaţi.

    Bashar al-Assad a numit noul Cabinet după ce a fost reales, în iunie, printr-un scrutin catalogat drept o “farsă” de către majoritatea membrilor comunităţii internaţionale. Doar persoanele care trăiesc în zonele aflate sub controlul regimului au fost chemate la urne.

    Europenii au impus în iunie 2013 sancţiuni dure Siriei, de la un embargo asupra livrărilor de armament şi petrol şi până la blocarea activelor Băncii centrale siriene în Europa ori interdicţia de a exporta produse de lux către această ţară. Între timp, ele au fost consolidate cu regularitate.

    Sancţiunile consolidate în legătură cu conflictul sirian, decise “având în vedere gravitatea situaţiei de pe teren”, vizează în prezent 211 persoane şi 63 de entităţi, se arată în comunicat.

  • Putin îl acuză pe Obama că are o atitudine “ostilă” faţă de Rusia

    Putin s-a referit la ultimul discurs al lui Obama la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, în care preşedintele american a menţionat “agresiunea Rusiei în Europa”, cu trimitere la criza ucraineană, printre principalele ameninţări din lume.

    Aceste declaraţii se adaugă sancţiunilor “adoptate (de Statele Unite şi aliaţii occidentali) împotriva unor sectoare întregi ale economiei” ruse. “Este dificil de calificat această atitudine, de altfel ostilă”, a declarat Vladimir Putin.

    Preşedintele rus a cerut ca Washingtonul şi aliaţii săi să ţină cont de interesele Moscovei în loc să recurgă la presiuni.

    El a subliniat că Rusia este deschisă la conciliere. “Suntem pregătiţi să dezvoltăm un dialog constructiv bazat pe principiile egalităţii şi ţinerii cont în mod serios de interesele altei părţi”, a spus el.

    “Sperăm că partenerii noştri vor înţelege caracterul imprudent al tentativelor de a exercita şantaje asupra Rusiei” şi “că îşi vor aminti că discordia între marile puteri nucleare poate provoca stabilitatea strategică a lumii”, a avertizat liderul de la Kremlin.

    Putin a acuzat Statele Unite că au provocat criza din Ucraina pentru a da vina ulterior pe Rusia.

    “Washingtonul a susţinut în mod activ Maidanul”, campania de manifestaţii contra preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, “şi a început să acuze Rusia, în timp ce protejaţii săi de la Kiev, prin naţionalismul lor nebun de furie, au ridicat împotriva lor o parte importantă a Ucrainei şi au plonjat ţara într-un război civil”, a declarat Putin.

    Criza din Ucraina, alipirea Peninsulei Crimeea la Rusia în martie şi sprijinul acordat de Moscova insurgenţilor rusofoni din estul Ucrainei, care refuză autoritatea noii puteri de la Kiev, au provocat cea mai gravă criză dintre Rusia şi occidentali de la sfârşitul Războiului Rece.

    Kievul şi Washingtonul acuză Moscova că a trimis trupe regulate în teritoriul ucrainean pentru a susţine insurgenţii, o acuzaţie respinsă de Rusia.

    Kremlinul a publicat interviul cu câteva ore înainte de sosirea lui Vladimir Putin în Serbia, unde preşedintele rus va efectua o vizită cu un simbolism aparte în această ţară slavă care a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană (UE) dar care întotdeauna a fost un aliat al Rusiei. Belgradul refuză să se alinieze la sancţiunile adoptate de UE împotriva Moscovei.