BusinessMagazin

Tag: dezastru

  • Retrospectivă 2015: Falimentul anului

    A trecut un an şi jumătate de administrare specială a Astra, în care acţionarii nu au putut susţine majorarea capitalului social cu necesarul de 425 de milioane de lei şi nici nu au putut să atragă vreun investitor strategic care să aducă banii necesari supravieţuirii companiei, până când consiliul ASF a decis, la data de 26 august, închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizaţiei de funcţionare şi solicitarea intrării în procedură de faliment a societăţii Astra Asigurări. Autoritatea de Supra-ve-ghere Financiară (ASF) a pus astfel capăt unei istorii de 25 de ani, prin decizia de dizolvare a Astra Asigurări şi de deschidere a procedurii de faliment.

    Compania omului de afaceri Dan Adames-cu, controlată prin intermediul firmelor The Nova Group Investments Romania şi Epsilon Estate Provider, era până acum doi ani cel mai mare asigurător din piaţă, iar falimentul ei a lăsat 1.400 de angajaţi fără un loc de muncă şi 1,8 milioane de clienţi în incertitudine privind recuperarea integrală a despăgubirilor.

    Managementul defectuos al activităţii companiei, servirea anumitor interese personale sau de grup prin utilizarea activelor, precum şi raportarea distorsionată atât a performanţei financiare, cât şi a indicatorilor de pruden-ţia-litate, având ca efect crearea aparenţei de conformitate cu regulile în vigoare, sunt principalele cauze ce au condus la falimentul Astra Asigurări, potrivit raportului administratorului special al companiei, KPMG, analizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Tribunalul Bucureşti a amânat de mai multe ori luarea unei decizii privind falimentul Astra Asigurări, dar a aprobat la începutul lunii decembrie cererea de faliment a companiei printr-o decizie care nu este însă definitivă. Pe 16 decembrie, KPMG Restructuring, lichidatorul judiciar provizoriu al Astra Asigurări, a anunţat că a iniţiat elaborarea strategiei de lichidare a patrimoniului societăţii de asigurare.  Fondul de Garantare a Asiguraţilor, care a preluat activitatea de avizare a daunelor şi de plată a acestora, va începe însă plăţile numai după o decizie definitivă a instanţei. Astra Asigurări avea, la finalul lunii iunie 2,5 milioane de poliţe valabile, potrivit ASF.
    Decizia fermă a ASF a reprezentat o lovitură puternică de imagine asupra pieţei locale de asigurări şi a zguduit şi mai mult încrederea asiguraţilor, şi aşa redusă, în companiile locale de asigurări; dar a avut şi efecte concrete, precum creşterea preţului pentru poliţele auto RCA. După falimentul Astra, prima medie pentru poliţele de răspundere civilă auto a crescut cu peste 15%, o creştere semnificativă înregistrându-se pe segmentul transporturilor, unde o poliţă a ajuns să fie în prezent de două-trei ori mai scumpă.

    Ca urmare a falimentului Astra, dar şi a noilor standarde din domeniu, care obligă la majorarea capitalului firmelor de asigurări, tarifele RCA vor creşte anul viitor, creşterea fiind estimată de reprezentanţii companiilor de asigurări la 15%. Astra se afla pe poziţia  a treia în clasamentul asigurătorilor locali, loc ocupat în prezent de Groupama, cu prime brute subscrise în valoare de 579 de milioane de lei pentru perioada ianuarie-septembrie. Allianz-Ţiriac este în considerare liderul pieţei, cu subscrieri de aproximativ 770 de milioane de lei în primele nouă luni ale acestui an şi în creştere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania este urmată de Omniasig, cu afaceri de 694 de milioane de lei în aceeaşi perioadă. Falimentul Astra a adus în clasamentul primilor 10 asigurători de pe piaţa locală compania Uniqa, cu afaceri de 265 de milioane de lei în intervalul ianuarie septembrie. Cele 35 de societăţi de asigurare care activează pe piaţa locală (20 axate pe asigurări generale, opt – asigurări de viaţă şi 7 – activitate compozită) au raportat afaceri de 6,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, în creştere cu aproximtiv 7,41% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, motorul pieţei fiind în vânzările mai mari de poliţe auto obligatorii (RCA) şi unit-linked.

    Până acum gradul de intermediere a brokerilor de asigurări a ajuns la 59,33%, cu o valoare totală a primelor brute intermediate de 3,75 de miliarde de lei; în creştere cu 13,59% faţă de anul trecut. Clasamentul brokerilor de asigurare este condus de Safety Broker (270 de milioane de lei), Marsh (242 de milioane de lei) şi Transilvania Broker (200 de milioane de lei), potrivit ASF.

    Piaţa de asigurări va trece prin schimbări şi anul viitor, în contextul în care din 2016 intră în vigoare noile standarde de solvabilitate Solvency II, care urmăresc creşterea protecţiei asiguraţilor prin armonizarea reglementării şi supravegherii sectorului. Totodată, setul european de directive este conceput pentru a preveni acumularea de riscuri excesive în sistemul financiar şi pentru a anticipa evoluţii nefavorabile din acest sistem.

  • Care sunt cele şapte cauze care au dus la tragedia din clubul Colectiv?

    Analiştii şi teoriile catastrofelor spun că, pentru ca un accident grav să se întâmple, este nevoie de un cumul de factori mai mult sau mai puţin legaţi între ei, de regulă şapte la număr, care alcătuiesc un lanţ al slăbiciunilor. Ni-l putem imagina ca pe un şir de piese de domino, care se năruie pe rând şi fac posibilă o întâmplare nefericită. Este şi cazul catastrofei din clubul Colectiv, un cumul al unui şir de fapte şi de slăbiciuni care începe cu atât de româneştile “se poate şi aşa” sau “să alegem cea mai ieftină variantă”, continuă cu nepăsarea faţă de reguli, legi sau cutume, pentru că “nouă nu ni se poate întâmpla aşa ceva” şi se termină cu lipsa de profesionalism şi cu modul relaxat în care se fac controalele şi cum este privită securitatea individului în oraşul modern, în ceea ce definim prin formularea “jungla urbană”.

    Dacă primăria sectorului 4 şi-ar fi făcut datoria, dacă simpla declaraţie pe proprie răspundere ar fi fost înlocuită de o analiză riguroasă a unui loc unde urmau să se adune mulţi oameni, dacă în şcoli elevilor li s-ar preda moduri de acţiune în caz de accidente sau cataclisme, dacă politicul nu ar fi corupt şi dominat de impostură, poate că multe vieţi tinere ar fi fost salvate.

    Tragedia Colectiv atrage însă cu şi mai multă îndârjire restul de întrebări: cum va reacţiona un sistem sanitar slăbit de politica de austeritate în cazul unui cataclism major, pentru că Bucureştiul, dar şi o mare parte a României se află într-o zonă extrem de activă seismic? Cum poate reacţiona o armată, fie ea şi de profesionişti, dar cu un număr de militari mult redus, în cazul unei catastrofe majore? Poate sistemul medical să absoarbă câteva mii sau zeci de mii de victime simultan, dat fiind că o simulare a Pompierilor arată că doar în sectorul 2 al capitalei ar fi vorba de peste 3.000 de răniţi în cazul unui cutremur de 7 grade?

    Şi-a atins sistemul medical românesc limitele în dezastrul de la Colectiv? ”Orice sistem de sănătate, indiferent de ţară, şi-ar fi atins limitele la un anumit moment dat. Vorbim aici de o calamitate, de un dezastru; rareori se întâmplă să te confrunţi cu acest nivel al numărului de răniţi. Un sistem se poate însă adapta la o asemenea situaţie, în condiţiile în care este un sistem funcţional. Dacă analizăm ceea ce s-a întâmplat la Colectiv, vom observa că sistemul a început să reacţioneze şi a absorbit şocul din stradă. Ulterior, acest şoc s-a mutat la nivelul spitalelor, iar în acest moment vorbim de un sistem care nu funcţionează la capacitatea sa normală, vorbim de un sistem supraîncărcat. Dar, şi la un număr dublu de răniţi, sistemul s-ar fi putut adapta”, spune Raed Arafat, secretar de stat. Conform declaraţiilor oficialului, la tragedia de la Colectiv a fost activat planul roşu, care prevede concentrarea structurilor SMURD şi ale SABIF (Serviciul de Ambulanţă Bucureşti Ilfov) şi Pompierilor – 32 ambulanţe SMURD, 28 ambulanţe SABIF şi 14 autospeciale de stingere. Arafat a explicat că nu a fost nevoie de alertarea întregului sistem de ambulanţe ale SABIF sau ale sistemului regional (ultima etapă a planului roşu), deoarece cele 60 de ambulanţe prezente la Colectiv au evacuat toţi răniţii.

    Întrebarea care a stat pe buzele tuturor în ultimele două săptămâni este cum s-ar descurca sistemul de urgenţă în cazul unui dezastru cu mult mai multe victime, cum ar fi un cutremur. Au fost simulări şi undeva în sistem s-a înţeles faptul că un dezastru natural sau accidental ar fi urmat de un şi mai mare dezastru cauzat de lipsa infrastructurii necesare pentru organizare şi salvare. Cum şi de ce a ajuns România un loc în care, dincolo de frica unui dezastru, oamenilor le este frică de lipsa de capacitate a sistemului pentru rezolvarea lui? Care sunt cele 7 motive ale lanţului românesc al slăbiciunii administrative?

  • Germania atrage atenţia asupra ieşirii Marii Britanii din UE: “Ar fi un dezastru”. Cum încearcă nemţii să îi împiedice pe britanici să părăsească Uniunea

    Uniunea Europeană trebuie să facă tot posibilul pentru a evita ieşirea Marii Britanii din Blocul comunitar, recomandă ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, apreciind că o astfel de situaţie ar fi un “dezastru” pentru ambele părţi.

    “Vom face tot posibilul pentru a evita ieşirea Marii Britanii din UE. O astfel de situaţie ar fi un dezastru atât pentru Marea Britanie, cât şi pentru Europa”, a declarat oficialul german.

    Germania atrage atenţia asupra ieşirii Marii Britanii din UE: “Ar fi un dezastru”. Cum încearcă nemţii să îi împiedice pe britanici să părăsească Uniunea

  • O mare putere, PARALIZATĂ. Dezastrul care s-a abătut asupra ei. ANUNŢUL preşedintelui: “Bilanţul victimelor încă nu este definitiv”

    O mare putere se află în stare de şoc după un dezastru care a cuprins ţara.

    “Bilanţul nu este încă definitiv. În aceste momente, trebuie să fim rapizi, eficienţi şi coordonaţi”, a declarat preşedintele

    O mare putere, PARALIZATĂ. Dezastrul care s-a abătut asupra ei. ANUNŢUL preşedintelui: “Bilanţul victimelor încă nu este definitiv”

  • Noul Bancorex. Cel mai mare DEZASTRU din istoria României se repetă

    Sistemul bancar trece astăzi prin cea mai grea perioadă de după 1990, chiar mai grea decât în anii 1996-1999, când cea mai mare bancă locală, Bancorex, a trebuit să fie salvată cu banii statului şi integrată în BCR.

    Statul a cheltuit atunci 2 mld. dolari pentru a înlocui cu titluri de stat în activele Bancorex creditele acordate – mai mult sau mai puţin fraudulos – către sute de companii şi care nu au mai fost recuperate niciodată.

  • Noul Bancorex. Cel mai mare DEZASTRU din istoria României se repetă

    Sistemul bancar trece astăzi prin cea mai grea perioadă de după 1990, chiar mai grea decât în anii 1996-1999, când cea mai mare bancă locală, Bancorex, a trebuit să fie salvată cu banii statului şi integrată în BCR.

    Statul a cheltuit atunci 2 mld. dolari pentru a înlocui cu titluri de stat în activele Bancorex creditele acordate – mai mult sau mai puţin fraudulos – către sute de companii şi care nu au mai fost recuperate niciodată.

  • Cum S-A SCUFUNDAT autostrada electorală a lui Ponta. Imaginile care arată amploarea unui DEZASTRU DE 137 MILIOANE de euro

    Lotul 3 al autostrăzii Orăştie-Sibiu, inaugurat cu două zile înainte de turul doi al prezidenţialelor şi care a fost închis la 10 luni de la inaugurare, arată acum ca după război. Statul român a plătit aproape 137 de milioane de euro pentru construcţia celor 82 de kilometri.

    Cum S-A SCUFUNDAT autostrada electorală a lui Ponta. Imaginile care arată amploarea unui DEZASTRU DE 137 MILIOANE de euro

  • Dezastru pentru Grecia când nimeni nu se mai aştepta! Vestea devastatoare pentru greci primită cu puţin timp în urmă

    Grecia a primit o veste devastatoare tocmai când se aştepta mai puţin.

    Anunţul vine la puţin timp de la acordul dintre Grecia şi creditori şi este cu totul şi cu totul neaşteptat.

    VEZI AICI VESTEA DEVASTATOARE PRIMITĂ DE GRECI

  • AVERTISMENT: “2017 şi 2018, anii DEZASTRULUI pentru români”

    “Al doilea cuplu, de data aceasta socialisto-liberal, Ponta – Vîlcov/Teodorovici care “le dă la oameni” (de această dată fără parteneriatul cu băncile în schimb în parteneriat cu „interesul naţional” al UNPR) se străduieşte din toate puterile să le facă românilor, tot de dragul alegerilor, un an 2016 cu lapte şi miere curgând pe şanţuri, similar anului 2008, urmând …”

    CITEŞTE AICI MAI MULTE DESPRE ACEST AVERTISMENT

  • Dezastrul din învăţământ: Un profesor român câştigă de 10 ori mai puţin decât unul german şi de 3 ori sub unul grec

    Un profesor din învăţământul preuniversitar cu 10 ani de experienţă în muncă are un salariu de 250- 300 de euro net pe lună în România, de 850 – 1.000 de euro net în Grecia şi 3.000 de euro net în Germania.

    Deşi profesorii nu reprezintă o categorie profesională foarte bine remunerată nici în alte state europene,în România salariul unui profesor este cu circa 60 – 70% mai mare decât salariul minim pe economie, în timp ce în Germania un profesor încasează echivalentul a circa 3 salarii minime pe economie, iar în Grecia nivelul este dublu faţă de salariul minim. Cum se explică aceste diferenţe?

    „În România, filosofia salarizării este una primitivă, care favorizează instituţiile de forţă. Toate guvernările şi-au bătut joc de salariile medicilor şi ale profesorilor. Uitaţi-vă în schimb la salariile procurorilor şi ale judecătorilor. E importantă justiţia, dar cel puţin la fel de importante sunt educaţia şi sănătatea. În Germania, filosofia este aceea că educaţia este o investiţie şi nu un cost, lucru care în România nu este valabil.

    Dezastrul din învăţământ