BusinessMagazin

Tag: deficit

  • Deficitul comercial a crescut în septembrie cu 30%, la 1,5 mld.euro, cel mai ridicat nivel din aprilie. La 9 luni, deficitul s-a majorat cu 8,3%, la 13 mld.euro

    Deficitul comercial de bunuri a crescut în septembrie cu 30% faţă de perioada similară din 2019, la 1,5 miliarde euro, cel mai ridicat nivel din aprilie, în timp ce raportat la primele nouă luni  din 2020, deficitul s-a intensificat cu 8,3% an la an, la 13,1 miliarde euro, arată datele publicate luni de INS.

    În septembrie, exporturile de bunuri s-au diminuat pentru a şaptea lună la rând, cu 0,5% an/an la 6,1 miliarde euro, acesta fiind cel mai ridicat nivel din octombrie 2019, în timp ce importurile au consemnat un avans de 4,4% an/an (după şase luni de ajustare), până la 7,6 miliarde euro, pe fondul mix-ului relaxat fără precedent de politici economice.

    În perioada ianuarie-septembrie, România a exportat bunuri de 44,8 miliarde euro, în scădere cu 13,6%, dat fiind că incidenţa pandemiei a reprezentat un şoc pentru comerţul internaţional, comentează Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Componenta comunitară s-a ajustat cu 13% an/an la aproape 33 miliarde euro, iar exporturile spre ţările din afara UE s-au diminuat cu 15,4% an/an la 12 miliarde euro.

    În paralel, importurile s-au redus cu 9,5% an/an la 57,9 miliarde euro, evidenţiindu-se ajustarea înregistrată pe segmentul extra-comunitar, cu 11,2% la 15,5 miliarde euro. Componenta comunitară a scăzut cu 8,8% la 42,4 miliarde euro.

    Astfel, deficitul balanţei comerciale cu bunuri s-a intensificat cu 8,3% în primele nouă luni din 2020, la 13,1 miliarde euro.

    Din relaţiile comerciale cu bunuri cu ţările comunitare a rezultat un deficit de 9,5 miliarde euro, în adâncire cu 9%. De asemenea, deficitul balanţei comerciale cu bunuri cu ţările extra-comunitare s-a intensificat cu 6,3% la 3,6 miliarde euro

    Pe grupe de bunuri, se evidenţiază deficitul comercial înregistrat pe segmentele alimente şi animale vii (1.9 miliarde euro), combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate (1.9 miliarde euro), mărfuri manufacturate (3.6 miliarde euro) şi produse chimice (6.4 miliarde euro), potrivit INS.

    ”Deteriorarea balanţei comerciale cu bunuri în perioada ianuarie-septembrie 2020 a fost determinată de o serie de factori, printre care se menţionează implementarea unui mix relaxat (fără precedent) de politici economice şi aprecierea cursului real efectiv al monedei naţionale (cu 1.1% an/an în medie)”, a mai spus Andrei Rădulescu.

     

    Pe termen mediu BT se aşteaptă la ameliorarea contribuţiei exportului net total (bunuri şi servicii) la ritmul anual al PIB, pe fondul persistenţei ratei de economisire la un nivel ridicat, premiselor de depreciere graduală pentru cursul real efectiv al RON şi ameliorării ofertei interne de bunuri şi servicii în următorul ciclu economic

     

  • Fitch Rating: România va avea un deficit bugetar de 9,5% din PIB în 2020

    Agenţia Fitch Rating estimează pentru România un deficit bugetar de 9,5% din PIB în 2020. Economia României se va contracta cu 5% în 2020, iar anul viitor rata şomajului ar urma să atingă un vârf de 7,3% în 2021, după care va scădea uşor în 2022.

    Agenţia de evaluare financiară europeană, Fitch Ratings, a menţinut ratingul României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Acest indicator contează pentru costurile cu care se împrumută statul sau marile companii dintr-o ţară.

    Experţii au stabilit ratingul în funcţie de deficitul bugetar mare şi de deficitul de cont curent la fel de mare, comparativ cu alte ţări. Agenţia preconizează că deficitul o să atingă în 2020 un maxim istoric, de 9,5% din PIB, în special din cauza cheltuielilor pentru COVID-19.

    Măsurile de sprijin adoptate ca răspuns la pandemie ar putea să se ridice la 7% din PIB în 2020, dar au fost eficiente, consideră specialiştii. În plus, România are o datorie guvernamentală moderată, dar şi indicatori privind guvernanţa şi dezvoltarea umană peste alte ţări.

    „Deci este un mesaj atât de îngrijorare dar şi de comfort şi a venit exact la momentul potrivit şi, atenţie, la consecinţele pe care le-ar fi avut. Scăderea de rating, de exemplu, cu un procent în general, cu o treaptă, se duce în deficit bugetar sau în cheltuieli cu dobânzile să zicem, tot cu un procent. Confirmarea este pentru împrumuturile pe termen lung la moneda euro, ceea ce este un avantaj pentru România. Mai avem, încă, atât de importantă, această capacitate de a te îndatora, pentru că situaţia deficitului bugetar este complicată, a deficitului de cont curent la fel şi a datoriei private externe, care este foarte mare şi noi nu o vedem, dar este un indicator critic şi foarte mare şi, acesta, prin comparaţie cu alte ţări, care au acelaşi rating. Deci, consecinţele unei scăderi de rating în poziţiile României, chiar dacă perspectiva este negativă, sunt foarte importante şi foarte critice. Nu aveam loc de aşa ceva acum în situaţia medicală şi totul este foarte critic, aşa că am mai luat o gură de speranţă şi de oxigen”, a declarat analistul economic, Adrian Mitroi.

    Pe lângă agenţia europeană Fitch Rating, mai sunt două agenţii americane care evaluează economia României. În urmă cu două zile, Moody’s a anunţat că menţine ratingul României, iar a treia agenţie, Standard and Poor’s, urmează să-şi anunţe evaluarea.

  • Efectele SARS-CoV-2: Creierul uman, mai bătrân cu până la 10 ani după COVID-19. Ce arată rezultatele unui studiu despre deficitul cognitiv

    COVID-19 ridică multe întrebări, iar cercetătorii încă încearcă să afle răspunsuri. Persoanele care se recuperează după infecţia cu SARS-CoV-2 pot suferi modificări ale funcţiilor cerebrale

    Oamenii de ştiinţă au observat o conexiune între cazurile grave de coronavirus şi declinul mental . Creierul poate îmbătrâni în urma COVID-19 cu echivalentul a 10 ani, arată un studiu.

    Un studiu la care au participat mai mult de 84.000 de oameni oferă date îngrijorătoare cu privire la efectele negative ale coronavirusului asupra creierului uman, arată Reuters. Cercetările, conduse de Adam Hampshire, medic la Colegiul Imperial din Londra, indică faptul că la pacienţii cu forme severe de COVID-19 infecţia cu SARS-CoV-2 poate provoca un deficit cognitiv semnificativ pe perioade extinse, de ordinul lunilor.

    „Analizele noastre…se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative.”

    Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coronavirusul scoate la lumină deficitul de medici din Europa Centrală

    Coronavirusul scoate la lumină deficitul de medici din Europa Centrală. Potrivit datelor Eurostat, Polonia are cel mai redus număr de medici practicanţi pe cap de locuitor din UE, cu 238 la 100.000 de locuitori.

    În condiţiile în care un al doilea val al pandemiei mătură Europa centrală, mulţi din regiune se tem că lipsa de personal medical, rezultatul anilor de finanţare insuficientă şi emigrare, va spori presiunile asupra serviciilor medicale aflate deja sub tensiune, scrie Financial Times, citat de Ziarul Financiar.

    Milan Kubek, director al Camerei Medicale din Cehia, a făcut recent apel la medicii cehi care lucrează peste hotare să se întoarcă acasă pentru a ajuta ţara să facă faţă creşterii accelerate a îmbolnăvirilor.

    Între timp, Ungaria a aprobat o majorare semnificativă a salariilor doctorilor.

    Problemele legate de personal ar putea fi chiar mai critice decât lipsa echipamentelor. În primele luni ale pandemiei, Guvernul maghiar a comandat 16.000 de ventilatoare, arată Peter Almos, vicepreşedinte al Camerei Ungare a Doctorilor. Totuşi, cu numai 2.000 de medici care lucrează în unităţile de îngrijire intensivă şi un număr similar de asistente, nu există suficient personal pentru operarea acestora.

    Decenii la rând, personalul medical a părăsit Europa centrală în masă, un exod care a devenit mai facil după aderarea ţărilor din regiune la UE. În Slovacia, potrivit preşedintei Zuzana Caputova, deficitele au fost amplificate de faptul că mulţi dintre medicii ţării sunt în categoria de vârstă care-i face vulnerabili la coronavirus.

    Cehia are probleme similare. Kukeb a arătat că în ritmul actual numărul de angajaţi infectaţi din sistemul medical ar putea creşte de la 5.500 la 40.000 în decurs de o lună.

    Potrivit datelor Eurostat, Polonia are cel mai redus număr de medici practicanţi pe cap de locuitor din UE, cu 238 la 100.000 de locuitori, în timp ce România are 304, Ungaria 338 şi Slovacia 352. Comparativ, Austria are 524 şi Germania 431.

  • Electrica pune România într-o altă lumină

    Grupul Electrica

    Motivaţie:
    Proiectul „Lumina în terapie de recuperare” a fost unul din cele cinci proiecte câştigătoare ale programului de granturi „Electrica pune România într-o altă lumină”, dezvoltat cu scopul de a susţine iniţiative ce pot aduce schimbări în cadrul societăţii, în domenii precum: sănătate şi servicii sociale, educaţie şi cultură. Proiectul implementat de asociaţia KinetoBebe are rolul de a le oferi copiilor cu deficit de intelect, ADHD, paralizii cerebrale, tulburări emoţionale, autism, tulburări de stres şcolar sau autism virtual acces la terapie de recuperare pediatrică de tip Snoezelen.

    Descrierea proiectului:
    Terapia Snoezelen este o terapie care conduce la starea de bine, de linişte şi de relaxare, reduce stresul, agresivitatea şi creează condiţii optime pentru asimilarea informaţiilor furnizate de celalalte terapii din programul terapeutic clasic. Proiectul „Lumina în terapia de recuperare”, implementat de Asociaţia KinetoBebe, va completa schema de terapie motorie şi psihică şi va facilita ameliorarea stării de sănătate pentru copii. Prin intermediul programului de granturi „Electrica pune România într-o altă lumină”  au fost dotate Centrele de Recuperare ale Asociaţiei KinetoBebe cu spaţii de dezvoltare senzorială, generată de terapia Snoezelen (supranumită şi terapia cu lumină), iar astfel 150 de pacienţi (copii şi bebeluşi) beneficiază zilnic de o nouă terapie, complementară programului clasic. Camerele senzoriale creează mediul favorabil de desfăşurare a terapiilor copiilor care s-au născut cu afecţiuni neurologice sau genetice. Astfel, în fiecare lună, în camerele senzoriale se desfăşoară peste 600 de ore de terapie. Prin folosirea kitului Snoezelen, se va putea interveni în cazul copiilor cu deficit de intelect, ADHD, paralizii cerebrale, tulburări emoţionale, autism, tulburări de stres şcolar sau autism virtual. Aceast kit se poate folosi şi de către copiii fără nevoi speciale, copii care doresc să se relaxeze, să participe la jocuri senzoriale, să îşi dezvolte inteligenţa emoţională. Două beneficii importante sunt stimularea limbajului şi facilitarea comunicării. Un alt rezultat important al proiectului urmează sa fie ghidul de bune practici pe care terapeuţii asociaţiei îl vor elabora, ghid care va cuprinde, în premieră, exemple practice de conduită din camerele senzoriale. Acest ghid are menirea să disemineze informaţia practică acumulată, dar şi să deschidă porţi de cunoaştere pentru alţi terapeuţi şi Centre de Terapie Pediatrică din România. Cele trei kituri Snoezelen au fost implementate în Centrele de Recuperare ale Asociaţiei KinetoBebe şi sunt folosite pentru terapie. Valoarea totală a proiectului este de 127.300 de lei, dintre care 60.300 de lei este suma oferită de către Electrica. 20 de kinetoterapeuţi, 6 psihologi dar şi grupe de voluntari, studenţi si practicanţi (care participă la diferite stagii în Asociaţia KinetoBebe) vor participa alături de pacienţi la şedinţele de terapie prin lumină, dezvoltându-şi, astfel, competenţele terapeutice, precum şi asimilând noi metode terapeutice şi programe complexe de terapie.

    Efecte:
    Proiectele câştigătoare au generat, până acum, efecte pozitive asupra unui număr de peste 25.000 de beneficiari, potrivit reprezentanţilor companiei. Pe durata restricţiilor de mobilitate, au fost oferite peste 1.000 de ore de terapie online, la care au participat părinţii a peste 160 de copii, prin intermediul grupului de suport KinetoBebe. De asemenea, peste 30.000 de persoane au accesat fişele cu exerciţii pentru acasă menite să contribuie la  dezvoltarea motorie a copiilor. Mai mult, părinţii au participat la webinarii care să îi ajute să înţeleagă evoluţia şi nevoile copiilor lor. 

  • Lupta pentru banii din impozite ai multinaţionalelor

    Hotelul Savoy îşi întâmpină clientela elegantă şi cu relaţii sus-puse de 131 de ani. Dar cu tot designul Art Deco şi serviciile sublime, Savoy pierde bani. O grămadă de bani, scrie Financial Times.

    De fapt, pierderile se acumulează de când actualii proprietari – prinţul Alwaleed bin Talal al Arabiei Saudite şi Autoritatea de Investiţii din Qatar – au achiziţionat hotelul în 2005. În 2018, acestea au totalizat 20,4 milioane lire sterline, iar anul trecut au ajuns
    la 83 de milioane de lire.
    Compania a aruncat o serie de explicaţii: terorism, Brexit şi puterea excepţională a monedei englezeşti. Covid-19 va fi fără îndoială vinovatul acestei perioade. Există însă un alt motiv evident: în 2018, Savoy avea o datorie de 347 de milioane de lire sterline pentru care plătea o rată de dobândă de până la 15%. Banii au fost împrumutaţi de una din companiile părinte a The Savoy Hotel Limited, Dunwilco (1784) Limited, care la rândul ei este deţinută de o companie numită Dunwilco (1783); această firmă este deţinută de Dunwilco (1847), care este deţinută de Breezeroad Limited, principalul părinte înregistrat în Marea Britanie al Savoy. Datoria, care curge în cascade prin această structură corporativă, a fost refinanţată sau restructurată o dată la fiecare an sau doi.
    Pentru cei doi acţionari ai Savoy – unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume şi unul dintre cele mai mari fonduri suverane  – acest aranjament are două efecte notabile: conturile Savoy par impenetrabile pentru un străin, iar afacerea nu a plătit deloc impozit pe profit în ultimii 15 ani.
    În lumea modernă a impozitării profitului, Savoy este departe de a fi o excepţie. Hotelul este doar una dintre numeroasele companii internaţionale cu nume rezonante care au devenit maestre în minimizarea impozitelor. Metoda este destul de simplă: proprietarii Savoy au împrumutat bani hotelului şi au extras venituri neimpozitabile prin plăţi de dobânzi către jurisdicţiile offshore. Consilierii fiscali au şi alte idei, acolo unde este nevoie, pentru a uşura sarcina fiscală a unei companii.
    „Părerea mea este că acest cadru este complet defect”, spune Michael Devereux, profesor de impozitare a afacerilor la Saïd Business School de la Universitatea Oxford. „Puteţi răspunde la aceste probleme învinovăţind multinaţionalele că au profitat de reguli sau blamând paradisurile fiscale, dar cred că de fapt trebuie să dăm vina pe sistemul fiscal.”
    În întreaga lume, guvernele au răspuns pandemiei de Covid-19 prin cheltuieli publice masive. Au dat cash cetăţenilor şi au finanţat facturile salariale ale întreprinderilor. Fitch Ratings estimează că 20 din cele mai mari economii ale lumii au oferit până în prezent sprijin fiscal de 5.000 de miliarde de dolari, sau 7% din veniturile naţionale combinate, iar factura mai poate creşte.
    La un moment dat, guvernele va trebui să se gândească la cine va plăti pentru deficitele bugetare uriaşe. Iar acest lucru înseamnă că vor avea un motiv istoric şi convingător pentru a analiza din nou cadrul internaţional al impozitării companiilor.
    Companiile multinaţionale sunt o ţintă atractivă. În ansamblu, sectorul corporativ a fost un contribuabil relativ stabil la veniturile din impozite: în ultima jumătate de secol, impozitele pe profit au reprezentat aproximativ 8-10% din veniturile ţărilor OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică). Cu toate acestea, în aceeaşi perioadă ratele de impozitare s-au redus cu mai mult de jumătate, scutirile fiscale au proliferat, iar evitarea plăţii impozitelor cu ajutorul paradisurilor offshore a devenit o modă.
    În spatele acestei anomalii se află o divizare corporativă importantă. Companiile autohtone – baza mai largă a impozitelor din majoritatea ţărilor – beneficiază de o flexibilitate mică în ceea ce priveşte impozitele pe care le plătesc. Însă multe companii internaţionale au profitat în ultimele decenii de şansa de a-şi reduce expunerea la impozitul principal. Economiştii de la FMI au estimat veniturile pierdute prin evitarea impozitelor la nivel global la până la 650 miliarde de dolari în fiecare an.
    În Marea Britanie, mai mult de 50% din subsidiarele companiilor multinaţionale străine nu raportează în prezent profituri impozabile, potrivit unui studiu realizat în 2019 de Katarzyna Bilicka, asociat de cercetare la universitatea Oxford. În SUA, 91 de companii din indicele Fortune 500, inclusiv Amazon, Chevron şi IBM, au plătit o rată a impozitului federal de 0% în 2018.
    Uneori, fondurile de urgenţă injectate în economii au trecut prin companii care plătesc niveluri minime de impozit – în cazul Savoy, prin finanţarea şomajului tehnic pentru 520 de angajaţi.
    De asemenea, multe guverne îşi fac planuri pentru a colecta mai multe venituri din afacerile digitale care au prosperat puternic în vremea pandemiei – chiar dacă operaţiunile lor sunt probabil cel mai dificil de identificat de autorităţile fiscale ale secolului XXI.
    Pentru multinaţionale, ţine de un populism ieftin să fie transformate în ţapii ispăşitori ai creşterii deficitelor bugetare în vremea Covid-19. Dar pentru unii dintre miniştrii de finanţe care supraveghează operaţiuni de finanţare prin îndatorare record, ziua confruntării se apropie.
    „Este pur şi simplu o chestiune de corectitudine”, a declarat pentru FT Bruno Le Maire, ministrul francez de finanţe. „O datorăm cetăţenilor şi companiilor noastre, în special IMM-urilor, care îşi plătesc corect impozitele”, spune Le Maire.
    „Digitalizarea şi optimizarea fiscală internaţională au creat, de prea mult timp, lacune care permit unor companii să scape de taxe. Trebuie să restabilim un sistem bazat pe o impozitare echitabilă.”
    El spune că actuala criză „a făcut mai urgentă ca niciodată nevoia de reformă fiscală”. „Este timpul ca giganţii de tehnologie care au prosperat în această criză să contribuie la efortul public.”
    Pentru schimbarea sistemului ar fi însă nevoie de o revoluţie. Practicile fiscale agresive au intrat în centrul atenţiei în urma crizei financiare din 2008, dând viaţă nenumăratelor promisiuni politice de înăsprire. În timp ce în unele locuri au fost înregistrate progrese, mai degrabă contribuabilii de rând decât corporaţiile au fost cei care au suportat povara suplimentară.
    Până în 2018, la un deceniu de la criza financiară, marile multinaţionale plăteau mai puţine taxe ca proporţie din profit, chiar dacă impozitul pe venitul personal a crescut, potrivit cercetărilor FT.
    Astăzi, Europa şi America par mai aproape de un război comercial din cauza impozitelor digitale decât de stabilirea unor standarde globale noi şi îndrăzneţe. Cu toate acestea, istoria sugerează că stresul financiar poate spori inventivitatea fiscală: războiul civil american a făcut ca guvernul federal al SUA să apeleze pentru prima dată la impozitul pe venit, în timp ce impozitele pe consum au fost testate iniţial în Europa pentru finanţarea Primului Război Mondial. Unii analişti cred că mahmureala fiscală provocată de acestă pandemie ar putea fi un astfel de moment. Alex Cobham, directorul executiv al Tax Justice Network, un grup independent de influenţare a opiniei publice din Marea Britanie, spune că lumea nu se poate întoarce la afacerile „murdare” obişnuite. „De zeci de ani am tolerat ideea că a plăti impozite mai mici este doar o afacere bună. Această dispoziţie a dispărut”, spune el. „Prinderea celor mai agresivi evazionişti era marea oportunitate a următorului deceniu – acum, pare că acest lucru s-ar putea întâmpla în următorii doi ani.”
    Zeci de factori interrelaţionaţi au erodat sistemul de impozitare a multinaţionalelor în ultima jumătate de secol; scăderea ratelor, creşterea continuă a fluxurilor de capital transfrontaliere, lacune apetisante şi stimulente agresive din partea statelor disperate să atragă multinaţionale.
    De la sfârşitul anilor 1980 a existat o schimbare completă a mentalităţii, una iniţiată şi dusă la extrem de General Electric, cel mai mare producător industrial din America în funcţie de capitalizarea de piaţă în cea mai mare parte a ultimilor 40 de ani.
    Sub răposatul Jack Welch, care a condus compania din 1981 până în 2001, o mică echipă de specialişti în impozite pe profit a fost transformată într-o maşină antreprenorială care învârte bani, ajungând să aibă 1.200 de avocaţi fiscali pe cinci continente.
    John Samuels, fost oficial al Trezoreriei SUA şi unul dintre primii experţi fiscali angajaţi de Welch, a condus la GE „Harvardul departamentelor fiscale” până când a părăsit grupul în 2014.
    Rezultatele: între 2008 şi 2015, compania nu doar că nu a plătit impozit pe venit federal în SUA, potrivit cercetărilor Institutului de Politică de Impozitare şi Economică, ci a şi înregistrat beneficii fiscale pozitive în valoare de peste 1,3 miliarde de dolari pe perioada celor şapte ani.
    GE a descris raportul ca fiind „profund greşit şi înşelător” şi a spus că a plătit 32,9 miliarde de dolari din impozitele pe venit la nivel global în ultimul deceniu. Însă departamentul său fiscal este recunoscut de mult timp ca unul dintre cele mai eficiente din lumea corporate americană.
    De-a lungul anilor, nervozitatea publică şi politică provocată de aceste practici a crescut. Pentru GE, acest lucru a adus complicaţii în Marea Britanie, unde guvernul o atacă în justiţie pentru că a încercat fraudulos să se califice pentru o scutire de impozit şi îşi propune să recupereze cel puţin 1 miliard de lire sterline, plus dobânzi şi penalităţi. GE a negat acuzaţiile.
    „Stabilirea punctului în care se află linia dintre evitare şi evaziune şi mersul pe partea corectă a acesteia s-au dovedit a fi o parte importantă a strategiei fiscale a marilor multinaţionale”, spune un expert fiscal cu cunoştinţe despre cazul GE. „Cazul ridică întrebări cu privire la întreaga configuraţie politică a strategiei fiscale.”
    Deşi au existat multe promisiuni politice de a împiedica comportamentul fiscal agresiv după criza din 2008, acestea au fost adesea însoţite de oferte „dulci” din partea guvernelor pentru a atrage investiţii de la companii.
    „Politica fiscală corporativă a devenit o creşă pentru impulsurile populiste”, spune Mihir Desai, profesor la Harvard Business School. „Marile gesturi antagonice – în special către companiile străine – pot fi compensate prin oferte lucrative şi scutiri de taxe pentru inovare pe care nimeni nu le observă. Este o reţetă pentru o politică de impozitare corporativă şi mai bizantină.“
    Însă pandemia – şi mărimea sprijinului acordat afacerilor – ar putea înăspri atitudinea politicului. În Marea Britanie, aproape o treime dintre companiile care au primit împrumuturi pentru a face faţă actualei crize de la Banca Angliei au sediile în paradisuri fiscale sau sunt deţinute de cineva rezident într-un paradis fiscal, potrivit TaxWatch UK. Baker Hughes, o unitate a GE, a primit un împrumut de 600 milioane lire sterline, cu toate că compania mamă a fost trimisă în judecată de Marea Britanie pentru impozitele neplătite de 16 ani.
    Puţine reforme sunt la fel de descurajante pentru factorii de decizie internaţionali cum sunt cele pentru impozitul pe profit. În esenţă, aceasta necesită revizuirea principiilor stabilite pentru prima dată de Liga Naţiunilor în 1924, care au dat statelor dreptul de a impozita veniturile unei companii pe baza existenţei fizice în ţară.
    Aceste principii stau încă la baza tratatelor fiscale bilaterale, care par să ignore modul în care economia digitală a transformat fluxurile globale de capital. Stabilirea locului unde se obţine profit este în cel mai bun caz dificilă pentru multinaţionale cu o reţea extinsă de subsidiare la nivel internaţional. Odată ce este luată în considerare existenţa paradisurilor fiscale, este uşor de văzut de ce criticii consideră sistemul ca o relicvă din secolul XX.
    Inerţia politică a ajutat sistemul să dureze în timp. „Sistemul nostru de impozitare este un tanc petrolier, nu o barcă rapidă, iar atunci când creează valuri, creează valuri foarte mari”, spune Anita Monteith, consultant principal în cadrul Institutului Contabililor Autorizaţi din Anglia şi Ţara Galilor. „Trebuie să schimbi regulile pe plan internaţional, ceea ce nu este uşor; provoacă frustrare şi există riscul de represalii.“
    De la criza din 2008, la solicitarea G20, munca laborioasă pentru o reformă fiscală globală a căzut în sarcina în OCDE şi a lui Pascal Saint-Amans, fost oficial al Trezoreriei franceze, care conduce acum administraţia fiscală a organizaţiei din Paris. El recunoaşte că, în unele ţări, reglementarea fiscală rămâne un simplu cuvânt.
    „Avem jucători globali, dar şi suveranitate locală”, spune el. „Aceşti jucători globali pot întoarce suveranităţile una împotriva celeilalte. Lipsa reglementărilor de către ţări din cauza fricii că îşi vor pierde suveranitatea a făcut ca ţările să-şi piardă de facto suveranitatea.“
    După ani de zile de discuţii în spatele scenei între 137 de ţări, eforturile OCDE sunt acum concentrate pe două reforme pentru îmbunătăţirea captării taxelor de la multinaţionale.
    Prima – aşa-numitul „pilon 1” – consolidează dreptul ţărilor de a impozita veniturile obţinute de companii din vânzările pe teritoriile lor, indiferent de locul în care se află legal baza afacerii (un avantaj pentru majoritatea economiilor mari şi o pierdere pentru paradisurile fiscale).
    „Vor fi câştigători şi învingători”, spune Ross Robertson, partener fiscal internaţional la BDO. Pentru europeni, bomboana este prinderea unei felii mai mari din profiturile giganţilor americani de tehnologie; între timp, Washingtonul şi-ar putea permite pretenţii mai mari asupra profiturilor provenite din mărfurilor de lux sau a automobilelor aduse din Europa şi vândute în America.
    Al doilea pilon încearcă să stabilească un nivel minim de impozitare aplicat tuturor multinaţionalelor. OCDE estimează că cele două reforme ar ridica veniturile din impozitele pe profit cu 4% la nivel mondial, la 100 miliarde de dolari anual.
    Un acord global este imposibil până la finalul anului, recunoaşte Saint-Amans, mai ales ca SUA s-au retras din discuţii, ascuzând că reformele sunt îndreptate împotrica companiilor din Silicon Valley.
    În ciuda acestor obstacole, Saint-Amans crede că, având în vedere bailouturile acordate companiilor în timpul pandemiei, guvernele vor dori să menţină multinaţionalele la un standard de responsabilitate mai ridicat. „Ţările care au cumpărat companii se vor aştepta ca, atunci când acestea vor reveni la profit, să nu mai adăpostească aceste profituri de fisc în paradisuri fiscale”, a spus el.
    Oricare ar fi paşii făcuţi de acum încolo, istoricul specializat în taxe Joseph Thorndike consideră un lucru ca fiind aproape sigur: „În caz de urgenţă, toată lumea plăteşte mai mult”.

  • Oros: Deficitul balanţei comerciale cu produse alimentare a ajuns la 1,4 miliarde euro

    Deficitul balanţei comenrciale cu produse alimentare a ajuns la 1,4 miliarde euro, a anunţat joi ministrul Agriculturii Adrian Oros, care a adăugat că ministerul are în plan construcţia a opt depozite regionale care că colecteze produsele agricole. 

    Ministrul spune că la baza deficitului stă faptul că România exportă materii prime şi importă produse finite, cu valoare mare.

    Oros spune că asociaţiile de fermieri, cooperativele, le oferă acestora putere de negociere în relaţia cu comercianţii, iar noua reţea de depozite, care vor fi conectate cu actualele depozite va face posibilă valorificarea mai bună a produselor.

  • Deficitul bugetului general consolidat s-a triplat în primul trimestru, la 1,67%

    Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 18,06 miliarde lei (1,67% din PIB), faţă de un deficit de 5,477 miliarde lei în perioada similară din 2019 (0,52% din PIB), informează Ministerul Finanţelor. 

    Creşterea deficitul bugetar aferent primului trimestru al anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată în principal de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în luna martie ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgenţă (7,7 mld lei) şi de restituirile suplimentare de TVA de 3,17 mld lei pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat. De asemenea, pe partea de cheltuieli, creşterea cheltuielilor de investiţii cu aproximativ 1,0 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi avansurile ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic în sumă de aproximativ 1,0 miliarde lei au contribuit la majorarea deficitului.

    Veniturile bugetului general consolidat au însumat 72,23 mld lei în primele 3 luni ale anului 2020, în scădere cu 3,3% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, reflectând în principal contracţia încasărilor bugetare în luna martie (-25,1% an/an) ca urmare a facilităţilor fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul instituirii stării de urgenţă. Astfel, dacă valoarea totală a obligaţiilor fiscale declarate către ANAF în luna martie 2020 a fost de 24,63 mld lei, în creştere cu 8,5% faţă de sumele declarate în perioada similară din anul 2019, veniturile nete colectate au fost de 16,95 mld lei.

    Încasările din impozitul pe venit au înregistrat 6,0 mld lei în primul trimestru al anului curent, cu 8,5% mai mari faţă de perioada similară a anului trecut. Această creştere a fost susţinută de creşterea numărului de salariaţi cu 0,7% şi a câştigului mediu brut la nivelul economiei cu 9,2% în perioada dec-feb 2020 comparativ cu perioada similară a anului precedent în condiţiile majorării salariului minim brut de la 2.080 lei la 2.230 lei. În ceea ce priveşte încasările din impozitul pe salarii, după avansul pozitiv însemnat din lunile ian-feb (10% an/an) şi în contextul accelerării dinamicii fondului de salarii (la 9,4% an/an în luna feb 2020), luna martie prezintă o scădere a acestor încasări (-9% an/an), ca urmare a implementării măsurilor fiscale aferente perioadei de urgenţă.

    Contribuţiile de asigurări au înregistrat 27,31 mld lei în primele 3 luni ale anului 2020, cu 2% peste nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Similar evoluţiei veniturilor din impozitul pe venit, dinamica pozitivă a veniturilor din contribuţii sociale a fost influenţată de majorarea salariului minim garantat în plată şi de evoluţia aceloraşi indicatori macroeconomici relevanţi. Totuşi, încasările din contribuţii sociale în luna martie au fost cu 1,7 mld lei mai reduse decât obligaţiile fiscale declarate de către contribuabili. De asemenea, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, contribuţiile sociale au fost afectatede modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi de prorogarea termenului de plată a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice de la 15 martie 2020 la data de 25 mai 2020 inclusiv.

    Încasările din impozitul pe profitau însumat 2,86 mld lei în primul trimestru al anului curent, în scădere cu 32,0% (-1,35 mld lei) faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Această evoluţie negativă este explicată de amânarea achitării unor obligaţii fiscale în luna martie de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020). În structura veniturilor din impozitul pe profit se observăreduceriale încasărilor de la agenţii economici cu 26,9% şi a băncilor comerciale cu 76,2% în trimestrul I 2020.

    Încasările din TVA au înregistrat 12,29 mld lei în primele trei luni ale anului 2020, în scădere cu 19,4% faţă cele înregistrate în perioada similară a anului trecut, în principal ca urmare a diminuării semnificative aîncasărilor nete în luna martie (-82,5%). Deşi baza macroeconomică relevantă – cifra de afaceri în comerţ, servicii şi industrie a înregistrat o dinamică de 12,2%, încasările nete au fost influenţate de accelerarea rambursărilor de TVA, care au atins un nivel record în luna martie (restituiri suplimentare de 3,2 mld lei comparativ cu primul trimestrul din 2019) şi de măsurile fiscale adoptate pe durata stării de urgenţă.

    Veniturile din accize au însumat 7,42 mld lei în primele 3 luni ale anului 2020, şi prezintă un avans de8,67% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

    Veniturile din accize pentru produse energetice au accelerat în primul trimestru al anului cu 2,2% an/an, în condiţiile în care nivelul accizei pentru carburanţi a fost diminuat la începutul acestui an cu 13% la benzina fără plumb, respectiv 14,3% la motorină.Veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistratun avans de 15,3% (an/an), susţinut de majorarea nivelului accizei la ţigarete cu 4,2%.În luna martie, se remarcă o scădere a încasărilor din accize la produse energetice (-10,9% an/an), de altfel aşteptată în contextul instituirii stării de urgenţă. Totodată, încasările din accize la produsele din tutun au cunoscut un avans pozitiv semnificativ de 25,2% an/an.

    Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor au înregistrat 1,68 mld lei, în creştere cu 28,18% comparativ cu primele 3 luni ale anului 2019, în principal ca urmare a încasărilor din taxele pentru prelungirea unor licenţe a frecvenţelor radio (HG nr. 226/2020).

    Veniturile nefiscale au înregistrat 5,50 mld lei în primele 3 luni ale anului 2020, în creştere cu 12,86% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului 2019. Dinamica pozitivă a veniturilor nefiscale a fost atenuată de scăderea încasărilor din luna martie.

    Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 3,9 mld lei în primele trei luni ale anului 2020, în creştere cu 2,2% faţă de perioada similară a anului trecut.

    Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 90,30 mld lei (8,3% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 12,7% faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 0,8 puncte procentuale de la 7,6% din PIB 2019 la 8,3% din PIB în 2020.

    Cheltuielile de personal au însumat 26,22 mld lei, în creştere cu 9,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,4% din PIB.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 12,19 mld lei, în creştere cu 17,4% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale şi al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, majorări determinate în special de plăţi suplimentare realizate pentru prevenirea şi combaterea pandemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2.

    De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

    Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 32,77 mld lei în creştere cu 17,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. De asemenea, decontările indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale pe primul trimestrul al acestui an sunt de doua ori mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în luna martie decontându-se în valoare de 401,7 milioane lei.

    Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 2.621,2 milioane lei, de peste 1,6 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creştere determinată, în principal, de subvenţiile din sectorul agricol acordate în lunile anterioare, respectiv de acordarea în avans a ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic.

    Alte cheltuieli reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, precum şi alte despăgubiri civile, acestea au însumat 1,34 mld lei.

    Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 4,55 mld lei, cu 8,1% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 5,85 mld lei, cu 20,4% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. De asemenea, în luna martie, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 154,7 milioane lei pentruachiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

     

  • Economia Italiei se sfărâmă sub greutatea unui deficit estimat la 10,4% de Guvernul de la Roma. Premierul Conte a intrat într-o cursă disperată, întrucât perspectivele sunt mai rele decât ale Greciei în urmă cu zece ani

    Guvernul italian condus de Giuseppe Conte estimează un deficit bugetar de 10,4%, întrucât încearcă să mobilizeze resurse pentru a salva o economie răvăşită timp de săptămâni întregi de măsurile de carantină, potrivit Bloomberg.

    Oficialii se aşteaptă ca deficitul bugetar să urce în spirală până la 10,4% din PIB în 2020, în contextul în care pentru economie se estimează o cădere de 8%, pe fondul măsurilor de carantină naţională impuse încă din data de 8 martie.

    Conte va cere aprobarea parlamentului pentru un deficit de 55 miliarde euro, astfel încât guvernul să poată finanţa noi pachete de stimul economic.

    Premierul şi cabinetul său sunt angrenaţi într-o luptă disperată pentru a atinge un nivel de stabilitate, în contextul în care virusul a lovit puternic economia deja instabilă a ţării. Oficialii spun că datoria publică va ajunge la cel puţin 150% faţă de PIB până la finalul anului.

    Acest nivel al datoriei îl depăşeşte pe cel cu care s-a confruntat Grecia în urmă cu zece ani când guvernul elen a declanşat o criză a datoriei suverane.

    Roma se bazează deja pe programul de achiziţie de datorii anunţat de Banca Centrală Europeană pentru a-şi menţine costurile de finanţare cât mai reduse.

    Bloomberg Economics estimează o cădere de 13% a PIB-ului Italiei în acest an – un declin cu 5 procente mai mare decât estimează guvernul de la Roma.

    În timp ce calculele sunt încă revizuite, proiecţia de deficit a crescut peste noapte de la un nivel de 10,3% luat în considerare miercuri, la 10,4% joi.

    Consilierii guvernamentali lucrează încă la acest plan, iar detaliile s-ar putea schimba, potrivit oficialilor. Cabinetul lui Conte va aproba programul în zilele următoare.

    Noul plan al lui Giuseppe Conte prevede o creştere economică de 4,7% pentru anul următor şi bugetează un fond de 13 miliarde euro pentru a sprijini businessurile şi a finanţa plata şomajului tehnic, alături de un fond de 12 miliarde euro prin care guvernul vrea să ajute companiile cu lichidităţi.

    Premierul a anunţat săptămâna aceasta că va mai ajuta economia cu cel puţin 50 miliarde euro. Guvernul său a aprobat un pachet iniţial de stimulare economică de 25 miliarde euro, una trecută.

    Într-o încercare de a proteja cele mai vulnerabile economii din zona euro, întrucât acestea se confruntă cu riscul unui downgrade în ceea ce priveşte ratingul de creditare, Banca Centrală Europeană a anunţat miercuri că va accepta datorie de nivel junk drept colateral pentru finanţarea acestor ţări prin bănci.

  • Recesiune istorică pentru locomotiva Europei: Economia Germaniei va cădea cu 4,2% în 2020, dar va creşte cu 5,8% în 2021. Deficitul se îndreaptă spre un nivel record de 159 miliarde euro

    Economia Germaniei va cădea cu 4,2% în 2020, întrucât pandemia de coronavirus a declanşat o recesiune puternică în cea mai mare economie din Europa, conform consensului celor mai mari instituţii de cercetare economică din ţară, transmise de Institutul pentru Cercetare Economică (ifo).

    În acelaşi timp, economiştii se aşteaptă ca economia germană să îşi revină în 2021 şi să înregistreze o creştere de 5,8%.

    „Recesiunea lasă urme adânci în piaţa muncii şi în bugetul guvernului. În punctul culminant, rata şomajului va ajunge la 5,9% anul acesta”, a spus Timo Wollmerhäuser, şeful al Prognozei în cadrul ifo.

    Pentru primul trimestru, prognozele arată că PIB-ul a scăzut deja cu 1,9% în primul trimestru. În al doilea trimestru economia va scădea cu 9,8%, ca urmare a măsurilor de carantină şi a restricţiilor sociale impuse, care au pus lacătul pe uşa mai multor businessuri.

    Raportul arată că acesta este cel mai masiv declin înregistrat în istoria Germaniei de când au început să fie urmărite statisticile la nivel naţional în 1970. Mai mult, declinul este dublu faţă de cel înregistrat în primul trimestru din 2009 – adică în criza economică anterioară.

    În medie, numărul celor intraţi în şomaj va creşte cu circa un sfert de milion şi va ajunge la 2,5 milioane de persoane, prezic instituţiile.

    În baza economiei actuale, Germania a anunţat mai multe măsuri pentru a limita efectele negative pe termen scurt. Anul acesta, măsurile vor duce la un deficit record de 159 miliarde euro.

    Prognoza a fost lansată de German Institute for Economic Research (DIW Berlin), ifo Institute (Munich), Kiel Institute (IfW Kiel), Halle Institute for Economic Research (IWH), şi RWI (Essen).