BusinessMagazin

Tag: decizie

  • CNSU: şcoală online până pe 8 februarie. Nouă listă de state cu risc epidemiologic ridicat

    „Se propune suspendarea activităţilor care impun prezenţa fizică a preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ şi continuarea activităţilor didactice în sistem on-line, pentru perioada 11.01.2021 – 07.02.2020”, arată decizia CNSU.

    Pe lista ărilor, zonelor şi teritoriilor de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România se află Gibraltar, Lituania, San Marino, Cehia, Liechtenstein, Slovenia, Marea Britanie, Panama, Elveţia, Statele Unite ale Americii, Muntenegru, Andorra, Suedia, Israel, Olanda, Puerto Rico, Cipru, Slovacia, Letonia, Danemarca, Estonia, Serbia, Monaco, Portugalia, Georgia, Luxemburg, Liban, Irlanda, Jersey, Croaţia, Palestina, Aruba, Rusia,
    Italia, Austria, Germania, Polonia, Columbia, Africa de Sud, Spania, Insulele Turks si Caicos, Sint Maarten, Belarus, Turcia, Malta, Macedonia de Nord, Franţa, Polinezia Franceza, Republica Moldova, Namibia.

  • Ministerul Educaţiei: ”Ne dorim derularea semestrului al II-lea în format clasic.” Când se va lua decizia redeschiderii şcolilor?

    Ministerul Educaţiei afirmă că îşi doreşte ca al doilea semestru al anului şcolar 2020-2021 să se desfăşoare în format clasic, cel ce presupune prezenta fizică în şcoli, însă această decizie va fi luată în a doua jumătate a lunii ianuarie.

    ”Ne dorim derularea semestrului al II-lea în format clasic, însă ne vom putea pronunţa responsabil şi fundamentat doar după jumătatea lunii ianuarie, respectiv în ultima decadă a lunii. Va fi luat în considerare orice scenariu ce va rezulta în urma analizei. Nu excludem niciun scenariu, fie că vorbim de prioritate pentru cei mici sau pentru cei care susţin examenele naţionale, fie că vorbim de prioritate a zonelor cu o rată de infectare mai redusă, aşa cum solicită Consiliul Naţional al Elevilor”, a transmis Ministerul Educaţiei. 

    Analiza ce va decide situaţia şcolilor va ţine cont de evoluţia epidemiologică – potrivit situaţiilor cu privire la rata de infectare în urma vacanţei de iarnă/rezultate relevante colectate la mijlocul lunii ianuarie şi de raportările cu privire la personalul didactic dispus să se vaccineze, situaţie solicitată tuturor unităţilor şi instituţiilor de învăţământ cu termen 15 ianuarie.

    În acelaşi timp, Ministerul Educaţiei va lua în considerare şi măsurile adoptate de alte state care se confruntă cu o situaţie asemănătoare, precum şi raportările din sistemul de educaţie cu privire la numărul elevilor aflaţi în situaţii de risc din cauza dificultăţilor înregistrate pe parcursul şcolii online.

     

  • Când se decide dacă se redeschid şcolile după sărbători. Sorin Cîmpeanu, ultimele date

    Data la care se termină vacanţa de sărbători este 10 ianuarie, însă prima analiză asupra redeschiderii şcolilor va avea loc pe 15 ianuarie.

     
    Ministrul Educaţiei a anunţat că va analiza situaţia epidemiologică de după sărbători şi va lua o decizie.
    „Atunci când situaţia epidemiologică o va permite. În calitate de Ministru al Educaţiei am spus şi o repet. Îmi doresc şi eu şi Ministerul Educaţiei deschiderea şcolilor în format clasic. Această decizie va fi fundamentată pe baza analizelor epidemiologice după perioada de sărbători şi Anul Nou, mai exact în 15 ianuarie, vom avea primele rezultate”, a declarat Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educaţiei, la Aleph News.
     
    „Ne dorim foarte mult deschiderea şcolilor în cel de-al doilea semestru”, a continuat acesta. Semestrul al II-lea începe pe 8 februarie 2021 şi se încheie 18 iunie 2021.
    În ceea ce priveşte vaccinarea profesorilor, acesta a afirmat că a fost trimisă o solicitare prin Inspectoratul Judeţean, iar „termenul pentru răspuns la această solicitare este 15 ianuarie, ora 16:00”.
     

  • Decizie neaşteptată a Guvernului Cîţu luată pe 30 decembrie: Creşterea plafonului pentru TVA-ul de 5% de la 95.000 la 140.000 de euro se amână un an. Mii de români pot pierde banii de avans

    Guvernul amână cu un an creşterea pragului pentru TVA-ul de 5% de la circa 93.000 de euro în prezent, la 140.000 de euro. Decizia a fost adoptată prin Ordonanţă de Urgenţă în noaptea zilei de 30 decembrie, cu câteva ore înainte de a intra în 2021.

    Decizia Guvernului nu a fost anunţată înainte.

    Guvernul discuta de majorarea pragului la 140.000 de euro încă din octombrie când a fost adoptat proiectul de lege în Camera Deputaţilor.

    Din data de 20 octombrie dezvoltatorii imobiliari au investit sute de mii de euro în reconfigurarea proiectelor rezidenţiale, pentru a se adapta noilor condiţii de piaţă – având în vedere şi cererea tot mai mare pentru locuinţe mai spaţioase.

    Mai mult, din octombrie şi până la finalul lunii decembrie mulţi clienţi au semnat contracte şi au plătit un avans în baza acestei legi, iar acum se trezesc cu locuinţe scumpite cu aproape 20.000 de euro. În cazul în care nu pot acoperi diferenţa, sunt şanse mari ca aceştia să piardă banii daţi drept avans, iar dezvoltatorii să rămână cu apartamentele nevândute.

    Măsura adoptată de Guvern loveşte puternic în singurul sector al pieţei imobiliare care nu a avut de suferit din cauza crizei provocate de pandemie – cel rezidenţial.

    Acum cel mai probabil de la 1 ianuarie 2022 va intra în vigoare pragul de 140.000 de euro pentru TVA-ul de 5%, dacă nu va fi emisă o nouă ordonanţă de urgenţă care să amâne din nou.

    Guvernul consideră că această măsură ar fi adus un impact de 200 mil. lei în veniturile din TVA, în condiţiile în care din apartamentele contractate ar fi încasat 5% TVA, iar dacă vânzările vor fi anulate nu vor mai încasa nimic. Mai mult, statul ar fi încasat 5% din 140.000 de euro, nu din 93.000 de euro.

    Clienţii au evitat până acum achiziţia de apartamente de 100.000-140.000 de euro din cauza TVA-ului mare raportat la cele sub 93.000 de euro. Pentru a nu intra sub incidenţa TVA-ului de 19% aceştia au renunţat la achiziţia locurilor de parcare, preferând să blocheze străzile de acces sau chiar cumpărau la “gri” apartamentele, în condiţiile în care legea prevede ca acestea să fie “locuibile” nu finalizate complet. Alţii chiar cumpărau în familie două apartamente alăturate pentru a le uni şi implicit pentru a le cumpăra cu TVA de 5%.

  • A vrut să se angajeze la Starbucks, dar a fost refuzată dintr-un motiv stupid. Ce a reuşit după este absolut fabulos

    Maria De La Croix a vrut să obţină un post de barista la lanţul internalional de cafenele Starbucks, însă a fost refuzată fiindcă…avea părul albastru. În loc să să-şi plângă de milă şi să se simtă discriminată, femeia a decis să-şi utilizeze cunoştiinţele pentru a porni propria afacere cu cafea, scrie inc.com

    Pentru că nu-şi permitea să închirieze un local, şi impresionată de afaceri precum Uber sau Airbnb, Maria De La Croix a decis să pornească un magazin mobil. Aşa a apărut Wheelys Cafe ce servea cafea organică pe străzile suedeze şi a început chiar în faţa unui Starbucks. În scurt timp afacerea a crescut foarte mult, mai ales pentru că magazinul se poate muta dintr-o locaţie în alta în funcţie de cerere şi trafic, şi a găsit şi investitori: Paul Buchheit (fondator Gmail), Jared Friedman (fondator Scribd) sau Justin Waldron (co-fondator Zynga). De asemenea, compania a deschis sistemul de francizare şi a mers către Indiegogo pentru a găsi finanţare. În prezent, lanţul mobil de cafenele a ajuns la 500 de unităţi în peste 60 de ţări.  Mai mult, compania a obţinut o finanţare de 2,5 milioane de dolari de la un fond de investiţii de tip seed.

    Magazinul mobil Wheelys este unul hi-tech, are Wi-Fi, purificator de aer, panouri solare, aragaz, apă curentă, frigider şi o mică moară de vânt. Iar cel mai ieftin magazin a fost vândut pe Indiegogo cu 490 de dolari. 

    Potrivit INC.com deschiderea unei cafenele cere o investiţie de 500.000 de dolari, pe când un magazin Wheelys se poate achiziţiona cu 3000 de lire sterline. Un operator poate scoate chiar şi 1000 de dolari pe zi, un exemplu dat fiind un operator care operează pe plaja din Santa Monica, SUA.
     

  • Cum poţi să faci bani din reţelele de socializare. O tânără de doar 16 ani câştigă 4 milioane de dolari pe an

    Cea mai mare vedetă a TikTok, Charli D’Amelio, în vârstă de 16 ani, a decis să investească o parte din banii pe care îi câştigă într-o aplicaţie bancară pentru adolescenţi, scriu cei de la CNN.

    D’Amelio, care câştigă aproximativ 4 milioane de dolari pe an din TikTok, a investit în aplicaţia bancară Step, destinată adolescenţilor. Step le permite adolescenţilor să îşi deschidă un cont bancar şi un card Visa fără taxe, părinţii pot stabili linii directoare pentru cheltuielile copiilor lor, iar utilizatorii pot trimite şi primi bani. Compania spune că nu există un sold minim.

    Step are în spate şi alţi investitori celebri, printre care Justin Timberlake şi Eli Manning. „Executivi de renume din companii ca Facebook, Square, Venmo şi Visa” s-au alăturat, de asemenea, companiei, conform unui comunicat de presă citat de CNN.

    Imensa bază de fani din social media a tinerei D’Amelio face parte dintr-un element demografic cheie pentru Step. Ea are 100 de milioane de urmăritori pe TikTok, 34,5 milioane pe Instagram şi 4,9 milioane pe Twitter.

    D’Amelio a devenit cunoscută pe TikTok în iulie 2019 şi de atunci a apărut într-o reclamă din Super Bowl din 2020 şi într-un videoclip muzical al artistei Jennifer Lopez.
     

  • Era unul dintre cei mai bogaţi oameni din România cu un imperiu de 600 de milioane de euro şi 16.000 de angajaţi, dar a pierdut totul după ce a făcut o greşeală uriaşă

    Cei mai mulţi antreprenori romani preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei. Poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.

    O poveste cu adevărat spectaculoasă are omul de afaceri Gelu Tofan, care era în anii 90 şi la începutul anilor 2000 unul dintre cei mai importanţi antreprenori din România. Grupul Tofan opera mai multe firme, majoriatea din industria anvelopelor auto, cu o cifră de afaceri netă de circa 600 de milioane de dolari; 16.000 de oameni lucrau în cadrul grupului.

    Antreprenorul român a făcut însă o greşeală, după cum el însuşi spune, având prea multă încredere într-un executiv, care a fraudat mai multe companii din cadrul grupului. Drept urmare, mai multe firme au intrat în faliment şi executare silită. Gelu Tofan a fost victima unui atac în stradă, urmare a războiului pe care îl purta cu fostul său angajat, apoi a avut mai multe probleme de sănătate.

    Acum povesteşte calm ce anume a dus la prăbuşirea imperiului pe care îl controla în trecut. „Numai în divizia de anvelope lucrau în jur de 10.000 de oameni. Din afară nu prea se vedea, dar afacerile erau practic împărţite în două”, povesteşte Gelu Tofan. Pe de o parte activităţile de transport şi cele de producţie a anvelopelor, divizie în care era partener cu grupul financiar japonez Nomura, care avea 49% din grup iar Tofan şi câţiva minoritari deţineau 51%.

    O altă divizie a afacerilor, în care Nomura nu era implicată, reunea activităţi variate – morărit şi panificaţie, presă (grupul Monitorul, Caţavencu), o firmă de comunicaţii prin satelit şi altele mai mici în care mai lucrau câteva mii de oameni. „Vorbim de peste 16.000 de oameni. Indiferent cât de mare, puternic, pregătit, deştept eşti, este clar că nu poţi să conduci zeci de companii, independente, multe dintre ele deschise – Danubiana, fabricile mari de morărit şi panificaţie, două fabrici de anvelope – Victoria Floreşti şi Silvania Zalău, ambele preluate în 2001 de Michellin”.

    Cetate Deva, Panerom Timişoara, Mopan Suceava, enumeră omul de afaceri, erau societăţi deschise, cotate la bursă, cu mulţi acţionari iar antreprenorul spune că pusese la punct un mecanism de administrare care se baza pe „schema clasică”: consiliu de administraţie, adunare generală, consiliu director, cu împărţirea şi repartizarea sarcinilor, cu limite de competenţă. „Am multe exemple de oameni extrem de competenţi, oneşti, care au făcut performanţă.

    Au fost mai mulţi cei oneşti decât ceilalţi. Vârful negativ a fost Rădulescu, despre care ulterior am constatat că el nu a fost decât un pion, o piesă a unui angrenaj care a făcut din distrugerea Tofan un obiectiv în sine. Probabil toată treaba aceasta a avut legătură şi cu politica”, spune Gelu Tofan.O vreme a colaborat cu Teodor Stolojan, după încheierea mandatului acestuia la Banca Mondială şi înainte de intrarea în politică, iar Tofan spune că „am făcut afaceri împreună.

    Experienţa a fost una pozitivă de ambele părţi”. Omul de afaceri este încredinţat că a ajuns în postura de victimă pe de o parte din pricina lăcomiei umane, a celui care i-a fost angajat, iar pe de altă parte din pricina sprijinului reprezentanţilor din mediul politic de care a beneficiat Rădulescu. „Pe lângă suma de bani în sine au mai luat în vizor şi o ţintă politică, adică Stolojan.

    Cumva dublu câştig pentru grupul sprijinit şi încurajat de unii lideri PSD”, povesteşte cu oarecare detaşare omul de afaceri.
    Cum a ajuns totuşi anterprenorul într-o poziţie vulnerabilă în faţa lui Ştefan Rădulescu, care ulterior a primit două condamnări la închisoare, cu executare, de câte cinci ani, pentru delapidare şi, respectiv, devalizarea societăţii Transporturi Auto Astra, parte a grupului Tofan? Rădulescu i-a fost prezentat în 1994, în perioada în care derula o campanie de lichidare de stocuri, iar la prima discuţie i s-a părut „modest din toate punctele de vedere.

    L-am trimis la vânzări unde au făcut contractul cu el şi nu numai că a respectat înţelegerea, dar a vândut mai mult şi a plătit mai repede decât am agreat. Deci a fost foarte bun”. Ulterior, afacerile antreprenorului s-au dezvoltat tot mai mult şi avea nevoie de un control strict al costurilor în departamentul de transporturi, care avea peste 100 de maşini.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

     

     

     

     

     

     

  • Senatorul AUR care crede că „femeia poate fi cel mult dorită, în niciun caz admirată”, dat afară din Uniunea Scriitorilor

    „Conducerea Uniunii Scriitorilor din România a luat act cu stupoare de declaraţiile politice radicale pe care dl Sorin Lavric, proaspăt parlamentar, le-a făcut, cu privire la cadrul democratic în care se desfăşoară viaţa politică din ţara noastră”, aşa începe comunicatul de presă transmis de conducerea Uniunii Scriitorilor din România.

    Uniunea Scriitorilor a decis să-l dea afară pe proaspătul parlamentar AUR, Sorin Lavric, după cum se arată în comunicatul de presă transmis: „Menţionăm că, în urma implicării sale politice, relaţiile contractuale ale dlui Sorin Lavric cu Uniunea Scriitorilor din România şi revista “România literară”, în mod firesc şi necesar, iau sfârşit”.

    „Ca uniune de creatori în domeniul literar, Uniunea Scriitorilor din România este o instituţie democratică, reunind scriitori din toate etniile care trăiesc în ţara noastră, ale căror drepturi le apără şi le promovează. Uniunea nu face politică partizană”.
     

  • Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii, a câştigat definitiv procesul cu ASF, care i-a retras autorizaţia şi a amendat-o în 2017 după scandalul privind Pilonul II

    ♦ ASF a sancţionat-o pe Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii, cu amendă de 100.000 de lei şi retragerea autorizaţiei, după ce a avertizat clienţii în 2017 privind o posibilă naţionalizare a pensiilor Pilon II ♦ NN a fost sancţionată cu o amendă de 750.000 de lei, cea mai mare amendă din istoria ASF ♦ Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins în 26 noiembrie 2020 recursul ASF ca „nefondat“.

    Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii care a decis avertizarea celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii în luna aprilie 2017 în legătură cu o posibilă naţionali­zare a banilor acumulaţi în conturi, a câştigat definitiv procesul împotriva Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), autoritatea de reglementare care a sancţionat-o financiar şi i-a interzis să ocupe o funcţie executivă.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a hotărât că respinge recursul ASF ca „nefondat“, după ce Curtea de Apel Bucureşti anula în toamna anului 2018 sancţiunile ASF pentru Raluca Ţintoiu.

    „Respinge recursul for­mulat de pârâta Auto­ri­tatea de Supraveghere Fi­nanciară împotriva sen­tinţei civile nr.4114 din 16 oc­tombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de con­ten­cios admi­nis­trativ şi fiscal, ca ne­fondat“, potrivit in­for­ma­ţiilor anunţate de ICCJ.

    Sentinţa definitivă a ICCJ a fost pronunţată în şedinţă publică în data de 26 noiembrie 2020.

    Practic, hotărârea ICCJ vine după ce în octombrie 2018, Curtea de Apel Bu­cu­reşti lua decizia să anu­le­ze sanc­ţiunea prin care Raluca Ţintoiu a fost amen­dată de ASF cu suma de 100.000 de lei şi cu retragerea auto­ri­zaţiei şi a obligat totodată autoritatea să îi plătească fostei şefe a NN Pensii dau­ne morale în valoare de 1.000 de euro, po­trivit informaţiilor transmise atunci de Curtea de Apel Bucureşti.

    Decizia Curţii de Apel din 2018 nu era însă definitivă. Iar ASF a făcut re­curs împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti prin care s-au anulat sancţiu­nile aplicate de autoritate Ralucăi Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii.

    Sancţiunile dure ale ASF au venit în contextul în care Raluca Ţintoiu, care a condus cel mai mare adminis­tra­tor de pensii private din România, a decis avertizarea în aprilie 2017 a celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii administrat de NN în legătură cu o posibilă naţionali­zare a banilor acumulaţi în conturi. Scrisoarea trimisă prin e-mail de NN Pensii, având-o pe Raluca Ţintoiu la con­ducere, a creat mare agitaţie la nivel politic, chiar liderul PSD de la acel mo­ment, Liviu Dragnea, ieşind în spaţiul public de mai multe ori pentru a susţine cu fermitate că „naţionalizarea este un scandal pornit din nimic“. În plus, el a spus la acea vreme că ASF şi Ministerul de Finanţe trebuie să sancţioneze foarte dur, ceea ce s-a şi întâmplat.

    ASF avându-l atunci în funcţia de pre­şedinte pe Mişu Negriţoiu şi ca vice­pre­şedinte responsabil de zona pen­si­ilor private pe Ion Giurescu a convocat o şedinţă de urgenţă al cărei rezultat a fost sancţionarea Ralucăi Ţintoiu şi a NN Pensii.

    În timp ce Raluca Ţintoiu a fost pedepsită cu interzicerea de a mai ocupa o funcţie de conducere în piaţa financiară nonbancară, dar şi cu o amendă de 100.000 de lei, NN a fost sanc­ţionată cu o amendă de 750.000 de lei, cea mai mare amendă din istoria ASF. NN Pensii, o companie deţintă de gru­pul olandez NN, nu a contestat decizia ASF, plătind amenda.

    Vicepreşedintele Ion Giurescu, care a anunţat sancţiunile într-o con­ferinţă de presă fulger, a afirmat că NN a făcut o greşeală impardonabilă şi că administratorul a recunoscut greşeala.

    Pentru că era cariera ei în joc, Raluca Ţintoiu, care se afla la conducerea NN Pensii din 2013, a contesta decizia ASF, câştigând în cele din urmă procesul.

    Deşi Liviu Dragnea a negat cu vehemenţă posibilitatea desfiinţării pensiilor private Pilonul II la momentul informării NN, ulterior ministrul de Finanţe de la acea vreme Ionuţ Mişa a declarat public că Executivul ia în calcul această variantă.

    Cosmin Vasile, managing partner la casa de avocatură Zamfirescu Racoţi Vasile&Partners (ZRVP), avocatul Ralucăi Ţintoiu în procesul cu ASF, declara că a atacat decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară de a o sancţiona pe Raluca Ţintoiu, fost director general al NN Pensii, întrucât decizia supraveghetorului pieţei de capital a fost luată fără a fi îndeplinit cvorumul, dar şi ca urmare a unei urgenţe nejustificate.

    NN Pensii este cel mai mare administrator de pensii private Pilon II din România cu peste 1,9 milioane de participanţi. Cifra de afaceri a administratorului a crescut la 70,8 milioane de lei în primul semestru din acest an, cu 93% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.

     În total, în sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) s-au strâns banii de pensii ai 7,4 milioane de români, circa 14 mld. euro.

     

     

  • Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii, a câştigat definitiv procesul cu ASF, care a sancţionat-o cu 100.000 de lei şi retragerea autorizaţiei

    Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii care a decis avertizarea celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii în luna aprilie 2017 în legă­tură cu o posibilă naţionalizare a banilor acumulaţi în con­turi, a câştigat definitiv procesul cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a hotărât că respinge recursul ASF ca “nefondat”.

    “Respinge recursul formulat de pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară împotriva sentinţei civile nr.4114 din 16 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat”, potrivit informaţiilor anunţate de ICCJ.

    Sentinţa definitivă a fost pronunţată în şedinţă publică în data de 26 noiembrie 2020.

    Decizia ICCJ de ieri vine după ce în octombrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti lua decizia să anuleze  decizia prin care Raluca Ţintoiu a fost amendată de ASF cu suma de 100.000 de lei şi cu retragerea autorizaţiei şi a obligat totodată autoritatea să îi plă­tească fostei şefe a NN Pensii daune morale în valoare de 1.000 de euro, potrivit informaţiilor transmise atunci de Curtea de Apel Bucureşti.

    Decizia Curţii de Apel din 2018 nu era însă definitivă, iar ASF a făcut recurs.

    Sancţiunile au fost aplicate de ASF în contextul în care Raluca Ţintoiu, care a condus cel mai mare administrator de pensii private din România, a decis avertizarea în aprilie 2017 a celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii administrat de NN în legătură cu o posibilă naţionalizare a banilor acumulaţi în conturi. Scrisoarea trimisă prin e-mail de NN Pensii cu Raluca Ţintoiu la conducere a creat mare agitaţie la nivel politic, însuşi liderul PSD de la acel moment, Liviu Dragnea, ieşind în spaţiul public de mai multe ori pentru a susţine cu fermitate că „naţionalizarea este un scandal pornit din nimic“.

    În plus, el a spus la acea vreme că ASF şi Ministerul de Finanţe trebuie să sancţioneze foarte dur, fapt care s-a şi întâmplat.