BusinessMagazin

Tag: curs valutar

  • Cursul BNR a coborât la 4,4099 lei/euro, cel mai REDUS nivel din ultimele 10 luni

     Un curs mai redus faţă de cel anunţat vineri a fost publicat de BNR la 31 iulie 2013, când rata de referinţă a fost de 4,4048 lei/euro. Vineri, cursul de referinţă leu/euro anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a scăzut uşor, la 4,4164 unităţi.

    Pentru dolarul american, BNR a publicat luni un curs de referinţă de 3,2315 lei/dolar, în scădere cu 0,95 bani.

    Leul s-a întărit şi faţă de francul elveţian, cursul BNR coborând la 3,6111 lei, faţă de 3,6160 lei/franc vineri. Francul a ajuns astfel la cel mai scăzut nivel începând din 2 decembrie 2013, când cursul a fost de 3,6007 lei/franc.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul de schimb închide ziua în scădere şi a atins 4,40 lei/euro pentru prima dată din iulie 2013

     Cursul BNR a coborât cu 2,08 bani, sau 0,5%, la cel mai redus nivel începând din 6 august 2013, când rata publicată de banca centrală a fost de 4,4111 lei/euro.

    În jurul orei 16:30, euro era cotat pe piaţa interbancară la 4,4050 – 4,4083 lei, leul întărindu-se cu aproximativ 0,5% faţă de nivelurile de la finalul zilei de miercuri, de 4,4280 lei/euro.

    Cel mai redus curs la care s-au efectuat transferuri a fost de 4,40 lei/euro, potrivit dealerilor, iar maximul zilei a fost de 4,4288 lei/euro.

    Aprecierea ar putea fi motivată, potrivit dealerilor, de ieşirile de capital din Rusia, bani atraşi şi de România, dar şi de sentimentul extern pozitiv, ca urmare a datelor favorabile privind recolta agricolă la nivelul UE, publicate miercuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce s-ar întâmpla dacă am fi în zona euro

    Pe termen mediu însă, susţine Deutsche Bank, avantajele integrării în zona euro – dispariţia volatilităţii cursului valutar, a costurilor de tranzacţionare şi existenţa BCE drept creditor de ultimă instanţă – ar contrabalansa, pentru majoritatea ţărilor din Est, dezavantajul pierderii independenţei monetare.

    Banca germană consideră că, în ciuda temerilor de o dezintermediere financiară rapidă şi a criticilor privind dominarea sistemelor bancare din ECE de către băncile din Vest, acestea din urmă şi-au menţinut angajamentul în ECE, în virtutea acordului de la Viena din 2009, iar într-o serie de ţări din zonă, ca Polonia sau Slovacia, creditarea începe să-şi revină.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Prognoze bune pe toată linia

    În februarie, vânzările cu amănuntul s-au majorat cu 7,5% faţă de aceeaşi lună din 2013, în timp ce exporturile de mărfuri s-au majorat cu 12%. Analiştii BCR au revizuit recent estimarea de creştere economică de la 2,3% la 3% pentru 2014, în timp ce pentru următorii doi ani estimarea lor vizează o creştere a PIB de 3,3%, respectiv 3,5%.

    Pentru anul în curs, banca prevede un avans al exporturilor de 7%, o majorare a investiţiilor cu 5,4% şi o inflaţie medie de 3,4%, respectiv un curs mediu de 4,46 lei/euro.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Ce se întâmplă cu creditele neperformante

    Pe de altă parte, verificarea calităţii activelor bancare iniţiată de BCE va genera probabil nevoi suplimentare de provizionare pentru unele bănci şi “este posibil să vedem noi creşteri de provizioane, deoarece creditele neperformante menţin o tendinţă ascendentă”, arată analiştii băncii. “Banca Naţională a României a recomandat creşterea provizioanelor în T4.2013, dar este posibil să vedem noi creşteri de provizioane, deoarece creditele neperformante menţin o tendinţă ascendentă.”

    Un curs în jur de 4,5 lei/euro “poate pune presiune asupra volumului de credite neperformante”, consideră analiştii UniCredit, astfel încât pentru o stabilizare a cursului mai aproape de 4,4, România ar avea nevoie de mai multe investiţii de portofoliu, care ar putea fi stimulate de procesul de privatizare şi de ieşirea pe pieţele externe de capital.

  • Conflictul din Ucraina: leul stă bine

    În afară de reacţia de moment a cursului valutar, comună cu cea traversată de zlotul polonez la 3 martie, când Kremlinul a cerut ultimativ trupelor ucrainene să se retragă din Crimeea, impactul conflictului este limitat atât de datele geopolitice ale României (ţară membră UE şi NATO), cât şi de cele economice (consolidare fiscală încheiată, program cu FMI încheiat cu succes, ratinguri pozitive, dar şi relaţiile comerciale şi de investiţii relativ slabe cu Ucraina), apreciază analiştii BCR. Conform acestora, pierderea de valoare a leului n-ar depăşi 1-2% faţă de euro nici dacă tensiunile din Crimeea ajung la faza de conflict militar.

    La rândul lor, economiştii ING Bank România nu dau ca posibilă o depreciere importantă a leului, invocând faptul că piaţa conştientizează rolul BNR în împiedicarea unor derapaje ale cursului. “Credem că pierderi ale leului dincolo de 4,52/EUR ar reaprinde temerile de intervenţii ale băncii centrale, similar cu astfel de episoade în săptămânile precedente. Credem aşadar că moneda locală se va stabiliza lângă 4,52/EUR”, arată Mihai Ţânţaru, economist ING. Acesta este un scenariu pentru situaţia în care conflictul din Ucraina s-ar agrava, ţinând cont că în ultima săptămână, cel mai mare curs nu a depăşit 4,5102 lei/euro, atins miercuri, iar săptămâna s-a închis la un curs de 4,509 lei/euro.

  • Ce poate face o prognoză economică bună

    Pentru 2014, Banca Centrală Europeană a ameliorat recent estimările de creştere a PIB, la 1,2% (respectiv 1,5% pentru 2015 şi 1,8% în 2016), în condiţiile unor estimări de inflaţie de 1% pentru 2014, 1,3% în 2015 şi 1,5% în 2016.

    Ca de obicei, pieţele financiare s-au uitat doar la cifra macro şi nu la detalii (unul fiind acela că şomajul nu este anticipat să coboare sub 11% nici până în 2016) şi au salutat-o cu cel mai puternic euro din ultimii doi ani şi jumătate, la 1,3915 dolari/euro la 7 martie – suficient pentru a alerta BCE, ai cărei oficiali şi-au exprimat deja dezaprobarea, arătând că aprecierea monedei unice afectează atât economia zonei euro, cât şi perspectiva de inflaţie a acesteia.

  • Ce efect ar avea un default al Ucrainei asupra României? Care vor fi implicaţiile pentru cursul de schimb şi pentru exporturi


    “Pentru perioada următoare vedem un impact limitat asupra României în urma unei posibile intrări în incapacitate de plată a Ucrainei, dar o retorică beligerantă din partea Rusiei va determina o reacţie promptă din partea investitorilor, după cum am putut vedea deja. (…) Am asistat până în prezent la un fenomen de contagiune limitată în special în cursul zilei de luni (3 martie, n.r.), când Vladimir Putin a emis un ultimatum către forţele ucrainene ca acestea să se retragă din Crimeea. Leul şi zlotul polonez au reacţionat rapid, dar s-au întors pe un trend de apreciere după ce preşedintele rus a revenit asupra declaraţiei belicoase”, arată analiştii BCR, într-un raport.

    În ceea ce priveşte pieţele financiare, autorii raportului notează că preţurilor activelor româneşti nu prezintă riscuri semnificative, în lipsa unor declaraţii beligerante sau escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina, destul de puţin probabilă data fiind diferenţa de forţe dintre cele două ţări.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum evoluează cursul de schimb joi dimineaţa

     În debut, băncile au cotat euro la 4,4960 lei, sub nivelul din jurul orei 16:30 de miercuri, când schimburile s-au realizat la 4,5050 – 4,5075 lei/euro.

    Ulterior, cotaţiile au înregistrat oscilaţii reduse, iar în jurul orei 10:10 euro era cotat la 4,4930 – 4,4960 lei.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Criză politică: leul rezistă

    Explicaţia este găsită în principal de analiştii ING Bank România în temerea participanţilor de noi intervenţii ale BNR pe piaţă, dar şi în perspectiva formării rapide a unui nou guvern. “Credem că leul va rămâne intr-un interval de 4,50-4,52/EUR în zilele următoare, pe fondul persistenţei incertitudinilor politice”, apreciau joi analiştii ING Bank România. Vineri însă, deja cursul încheiase ziua la 4,995 lei/euro.

    Analiştii BCR văd explicaţia lipsei de reacţie a pieţei valutare în rapiditatea cu care se anunţă formarea unui nou guvern. “Sunt şanse mari ca tranziţia la noul guvern să fie lină, astfel încât nu aşteptăm variaţii mari pe piaţă, cu excepţia probabil a unui puseu de volatilitate pe termen foarte scurt, mai ales dacă noul guvern va întârzia sau dacă negocierile cu UDMR eşuează”, apreciază Dumitru Dulgheru, analist BCR, care adaugă şi că probabilitatea succesului în Parlament al respingerii noului cabinet este foarte redusă.