BusinessMagazin

Tag: Croatia

  • Croaţia şi-a plasat armata în stare de alertă, pe fondul crizei refugiaţilor

    Numeroşi imigranţi s-au înghesuit joi să prindă locuri în cele câteva autobuze şi trenuri cu care urmau să fie transportaţi spre nord, zeci de oameni fiind răniţi.

    După ce Ungaria şi-a închis graniţa cu Serbia, imigranţii au fost nevoiţi să se orienteze spre Croaţia pentru a-şi continua drumul spre ţările Europei occidentale. Până joi seara, 9.200 de persoane au intrat în ţară în 48 de ore, potrivit poliţiei croate.

    În aceste condiţii, liderii croaţi au anunţat că ţara lor este la capacitate plină. Ministrul croat de Interne, Ranko Ostojici, a declarat joi că ţara sa este “absolut plină” şi le-a transmis imigranţilor un mesaj: “Nu mai veniţi aici. Staţi în centrele de refugiaţi din Serbia şi Macedonia şi Grecia. Acesta nu este drumul către Europa. Autobuzele nu vă pot duce acolo. Este o minciună”.

    La rândul său, premierul croat Zoran Milanovici a declarat că ţara sa are “o capacitate limitată”.

    De asemenea, Slovenia a anunţat că imigranţii sosiţi din Croaţia vor fi trimişi înapoi în această ţară.

    Astfel, preşedintele croat, Kolinda Grabar Kitarovici, a cerut armatei să fie în stare de alertă şi să acţioneze dacă este nevoie să protejeze frontiera de imigranţi.

    Ministrul de Interne a sugerat chiar că Croaţia şi-ar putea închide frontierele dacă se va confrunta cu mii de imigranţi nou-sosiţi.

  • Croaţia şi-a plasat armata în stare de alertă, pe fondul crizei refugiaţilor

    Numeroşi imigranţi s-au înghesuit joi să prindă locuri în cele câteva autobuze şi trenuri cu care urmau să fie transportaţi spre nord, zeci de oameni fiind răniţi.

    După ce Ungaria şi-a închis graniţa cu Serbia, imigranţii au fost nevoiţi să se orienteze spre Croaţia pentru a-şi continua drumul spre ţările Europei occidentale. Până joi seara, 9.200 de persoane au intrat în ţară în 48 de ore, potrivit poliţiei croate.

    În aceste condiţii, liderii croaţi au anunţat că ţara lor este la capacitate plină. Ministrul croat de Interne, Ranko Ostojici, a declarat joi că ţara sa este “absolut plină” şi le-a transmis imigranţilor un mesaj: “Nu mai veniţi aici. Staţi în centrele de refugiaţi din Serbia şi Macedonia şi Grecia. Acesta nu este drumul către Europa. Autobuzele nu vă pot duce acolo. Este o minciună”.

    La rândul său, premierul croat Zoran Milanovici a declarat că ţara sa are “o capacitate limitată”.

    De asemenea, Slovenia a anunţat că imigranţii sosiţi din Croaţia vor fi trimişi înapoi în această ţară.

    Astfel, preşedintele croat, Kolinda Grabar Kitarovici, a cerut armatei să fie în stare de alertă şi să acţioneze dacă este nevoie să protejeze frontiera de imigranţi.

    Ministrul de Interne a sugerat chiar că Croaţia şi-ar putea închide frontierele dacă se va confrunta cu mii de imigranţi nou-sosiţi.

  • Un român, un bulgar şi un austriac au vrut să-şi facă plinul de benzină. Ce surpriză au avut când s-au uitat pe bonul fiscal

    Această situaţie întâlnită în România pare subiectul unui banc, însă ete pur şi simplu o parte din realitatea în care trăim.

    Un român, un bulgar şi un austriac au vrut să-şi facă plinul de benzină. Ce surpriză au avut când s-au uitat pe bonul fiscal

  • Politicianul care vrea să îşi facă propria ţară: o ţară în care taxele să fie voluntare

    Republica Liberlandeste un microstat în  devenire care se vrea independent, între Croaţia şi Serbia, fondat pe 13 aprilie  de politicianul eurosceptic Vit Jedlicka din Cehia şi alţi doi adepţi ai libertarianismului. Cu o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri pătraţi, Liberland ar fi cel mai mic stat suveran din lume după Vatican şi Monaco.

    Libertarianismul, doctrina politică pe care se bazează fondatorii Liberlandului, susţine drepturile indivizilor de a achiziţiona, păstra şi schimba propriile bunuri. Unele şcoli de gândire susţin un stat al cărui rol unic este apărarea drepturilor de proprietate, altele susţin că şi acest rol ar putea fi îndeplinit de o piaţă liberă. Într-un sens strict, libertarianismul este o doctrină care susţine că oamenii se deţin pe ei înşişi pe deplin şi au capacitatea de a avea drepturi de proprietate asupra obiectelor exterioare.

    La baza doctrinei libertariene se află nonagresiunea, cu alte cuvinte regula potrivit căreia drepturile de proprietate ale tuturor trebuie întotdeauna respectate. Acesta este motivul pentru care libertarienii sunt susţinători fervenţi ai proprietăţii private. Libertarienii se opun legilor care restrâng activităţi personale sau consensuale, ei fiind pentru liberalizarea deplină a tuturor prohibiţiilor de tipul prostituţiei, consumului de droguri sau practicării jocurilor de noroc. Libertarienii nu acceptă obligaţii legislative cum ar fi practicile religioase sau obligativitatea serviciului militar, întrucât contravin dreptului de proprietate a individului asupra corpului său.

    În privinţa economiei, libertarienii vor ca intervenţiile statului să fie cât mai reduse şi susţin din acest motiv eliminarea finanţării asigurărilor sociale prin impozite. Unii susţin că orice formă de impozitare este prin definiţie o preluare coercitivă a bunurilor altora şi constituie din acest motiv o agresiune care nu ar trebui să existe.

    Liberland este situat între Croaţia şi Serbia, pe malul vestic al Dunării, iar pe unele hărţi este numit „Gornja Siga”. Fondatorii Liberlandului susţin că Liberland nu aparţine nici Croaţiei, nici Serbiei. Când fosta Iugoslavie s-a divizat în noi ţări, acest mic teritoriu a fost practic uitat. Nici Croaţia şi nici Serbia nu l-au revendicat, aşa că Liberland a devenit practic „no man’s land” (teritoriul nimănui).

    O astfel de micronaţiune este o entitate care se pretinde a fi o naţiune independentă, dar care nu este recunoscută oficial de guvernele lumii sau de marile organizaţii internaţionale. Micronaţiunile sunt diferite de alte comunităţi sociale întrucât emit cereri oficiale de suveranitate asupra unui teritoriu.

    Actualul preşedinte al Liberlandului este politicianul eurosceptic Vit Jedlicka, în vârstă de 31 de ani, membru al Partidului Conservator al Cetăţenilor Liberi din Republica Cehă. Jedlicka a lipsit de la primele alegeri prezidenţiale din Liberland, dar cu toate acestea a fost ales de ceilalţi doi membri fondatori, dintre care unul este chiar iubita acestuia, care a devenit astfel primă doamnă.

    Statul Liberland a fost fondat cu obiectivul de a construi o ţară în care oamenii cinstiţi pot prospera cu o minimă intervenţie din partea unui guvern central.

    „Avem nevoie de mai multe ţări ca Hong Kong, Singapore şi Monaco, în special în Europa. Aveam cu adevărat nevoie de un nou paradis fiscal”, a explicat Jedlicka. În acest scop, toate taxele din Liberland vor fi voluntare, iar serviciile din ţară, cum ar fi furnizarea de energie, asistenţa medicală şi salubritatea, vor fi asigurate fie de companii private, fie prin strângeri de fonduri.

  • Staţiunea din România care i-a cucerit pe străini. “E mai frumos ca-n Croaţia”

    O staţiune turistică din România, care până nu demult era considerată mai degrabă potrivită bătrânilor, a redevenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă. Mulţi dintre cei care o vizitează pentru prima dată ajung să fie foarte plăcuţi impresionaţi, unii afirmând chiar că este mai frumoasă decât Croaţia.

    Ne alegem destinaţii de vancanţe în alte ţări sau le bătătorim tot pe cele pe care le ştim foarte bine. Turiştii străini care ajung în România s-au îndrăgostit însă de un loc mai puţin cunoscut de români sau care, în cel mai bun caz, este asociat cu o destinaţie potrivită pentru cei mai în vârstă.  

    Descoperiţi în GALERIA FOTO staţiunea din România care i-a cucerit pe străini. “E mai frumos ca-n Croaţia”

  • Federaţia croată îşi cere scuze după ce la meciul cu Italia a fost vizibilă o svastică pe gazon

    “Este un act de sabotaj şi o infracţiune. Aşteptăm ca poliţia să îi identifice pe cei care au făcut asta. Este o ruşine nu doar pentru federaţie, pentru toată Croaţia. Din câte am aflat, simbolul a fost imprimat pe gazon cu 24 până la 48 de ore înainte de meci, astfel încât să fie vizibil în timpul partidei. Le cerem scuze tuturor fanilor care au urmărit meciul la televizor, celor două echipe şi oaspeţilor noştri din Italia pentru simbolul nazist”, a declarat Tomislav Pacak, purtătorul de cuvânt al forului croat.

    Potrivit mirror.co.uk, Pacak a mai afirmat că pentru crearea simbolului nazist s-ar fi folosit un agent chimic. El a precizat că UEFA a fost informată în legătură cu acest incident.

    Reprezentativa Croaţiei a remizat vineri, pe teren propriu, scor 1-1, cu naţionala Italiei, în preliminariile Campionatului European din 2016. Meciul s-a disputat fără public, Croaţia fiind sancţionată pentru scandările rasiste ale fanilor la jocul din martie cu Norvegia.

  • Antreprenoriat în trei direcţii de business

    Doi prieteni antreprenori au renunţat la munca în IT şi, în baza unei inspiraţii de moment, au pus bazele agenţiei de turism Genius Travel. După şase ani de activitate, pe parcursul cărora au fost nevoiţi să renunţe la mai bine de jumătate de angajaţi, au reorganizat activitatea agenţiei şi ţintesc venituri de patru milioane de euro cu aceasta. Cei doi antreprenori s-au extins cu afaceri şi în imobiliare, iar anul trecut au preluat administrarea unui hotel în Delta Dunării, cu care ţintesc afaceri de jumătate de milion de euro pe seama unui concept inedit, de vacanţe low-cost.

    Bogdan Ştefan, în vârstă de 32 de ani, şi Ionuţ Costea, de 27, au lucrat în anii 2000 ca agenţi de vânzare pentru servicii de internet şi au pus bazele agenţiei de turism în 2008. „Atunci s-a stricat piaţa de internet şi am decis să intrăm într-un alt domeniu;  aveam 25 de ani, iar conjunctura ne-a adus la turism.” Au investit în agenţie 150.000 de euro şi au avut la început 14 angajaţi, însă până în 2010 au redus numărul acestora la patru şi au fost nevoiţi să reorganizeze afacerea, din cauza crizei.

    Dacă iniţial începuseră să vândă pachete de vacanţă pentru destinaţiile Bulgaria şi Croaţia, după 2010 s-au axat pe mai multe destinaţii. „Noi am încercat în 2009-2010 să promovăm Croaţia, dar, cel puţin la nivel de Bucureşti, nu am avut succes.” În prezent, agenţia are trei sedii, în Bucureşti, Piteşti şi Ploieşti, lucrează cu aproximativ 20 de angajaţi şi vinde de la city break-uri în Europa cu preţuri de 150 de euro până la vacanţe în insulele exotice de peste 2.000 de euro.

    Cei doi precizează că, în toţi anii de antreprenoriat, nu au contractat niciun credit bancar şi s-au autofinanţat, atât din afacerile în turism, obţinute prin Genius Travel, cât şi din partea de dezvoltare imobiliară, activitate în care au intrat în 2010. Până în prezent au dezvoltat trei blocuri de până în 20 de apartamente în Bucureşti, cu preţuri care pornesc de la 850 euro/mp şi care ajung la 1.200 de euro/mp, în funcţie de zona unde sunt construite. Investiţia în fiecare dintre acestea a fost de circa 500.000 de euro şi blocurile au fost vândute în totalitate.

    Cei doi antreprenori au avut anul trecut o cifră de afaceri de 3,2 milioane de euro pentru agenţia de turism, investiţii în imobiliare de 1,5 milioane de euro şi venituri de 250.000 de euro realizate de hotelul din deltă, închiriat de anul trecut pentru o perioadă de cinci ani.

    Despre hotelul din Delta Dunării  au aflat în 2013, de la proprietarul acestuia, un client al agenţiei care li s-a plâns că nu ştie ce să facă pentru ca unitatea să devină profitabilă. Întinsă pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi în satul Uzlina, aflat la intersecţia braţului Sf. Gheorghe cu canalul Uzlina, în comuna Murighiol şi formată dintr-o clădire principală şi patru vile, aceasta avea potenţialul necesar pentru a a-i atrage pe turişti, din perspectiva antreprenorilor. Ei îşi doreau să preia administrarea unui hotel şi au constatat că există piaţă pentru Delta Dunării. Un argument în plus a fost şi durata mai lungă a sezonului de vară din deltă, de cinci luni, între mai şi 15 octombrie, comparativ cu cele trei luni destinate vacanţelor pe litoral. Au închiriat hotelul pentru o durată de cinci ani şi au investit aproximativ 200.000 de euro în renovarea acestuia, investiţiile fiind direcţionate înspre refacerea instalaţiilor, în reconstruirea unei terase, refacerea pontonului, refacerea piscinei, cât şi în achiziţionarea a trei bărci cu motor, cu un preţ de 20.000 de euro fiecare, pentru că „dacă nu ai barcă în deltă, nu exişti”.

  • Cum poate salva serialul “Game of Thrones” economia unei ţări

    Compania de producţii HBO, cunoscută pentru seriale ca “Game of Thrones”, “True detective” sau “Californication” va construi cele mai mari studiouri ale sale din Europa Centrală şi de Est la Dubrovnik, lângă graniţa Croaţiei cu Muntenegru.

    Primarul oraşului Dubrovnik, Andro Vlahusic a declarat că a fost în Statele Unite pentru a negocia termenii afacerii cu cei din conducerea HBO. Conform site-ului justdubrovnik.com, planul include un studiouri şi un parc tematic ce se va întinde pe o suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi.

    Decizia nu a surprins, dat fiind faptul că în ultimii ani HBO a ales oraşul de pe malul Adriaticii pentru mai multe seriale, inclusiv câteva sezoane din “Game of Thrones”.

    Creatorii acestui popular serial de televiziune, D.B. Weiss şi David Benioff, au declarat în 2014 că “Game of Thrones”, un serial original HBO, se va încheia după cel de-al şaptelea sezon. Cu toate acestea, managerii postului american par să îşi dorească mai mult de şapte sezoane pentru celebra producţie TV.

    Weiss şi Benioff au declarat recent că principala lor preocupare constă în crearea unui final “potrivit şi satisfăcător” pentru “Game of Thrones”, indiferent de cât de multe sezoane ar necesita acest lucru. “Vrem să încheiem show-ul pe o notă înaltă”, a spus D.B. Weiss. “În mare, ştim deja câte ore au rămas de difuzat din acest serial. Nu vrem să adăugăm încă 10 ore la ceea ce avem deja. Aici e vorba de a găsi acel moment, cel mai potrivit (pentru încheierea serialului, n.r.), atât pentru noi, cât şi pentru HBO, dar care, înainte de toate, va fi cel mai potrivit şi pentru public”, a adăugat David Benioff.

    Inspirat din seria de romane “Cântec de gheaţă şi foc/ A Song of Ice and Fire”, de George R. R. Martin, serialul original HBO “Urzeala tronurilor” are o acţiune amplasată într-un regat fictiv, numit Westeros. Magia, aventurile eroice şi elementele fantastice vin în completarea acţiunii din “Urzeala tronurilor”.

  • Alina Bistreanu: Am stabilit un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani

    LPP are în România 150 de angajaţi, iar Alina Bistreanu estimează că până la finalul anului echipa se va tripla. A preluat funcţia actuală în urmă cu un an, când LPP avea 60 de angajaţi şi cinci magazine, iar împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct „am pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani“.

    Deşi la începutul anului trecut brandurile LPP erau comercializate în România atât direct cât şi prin intermediul unui francizat, compania a decis să abordeze exclusiv direct piaţa locală. Alina Bistreanu spune că această abordare va accelera expansiunea; o parte din magazinele operate anterior în franciză au fost preluate şi redeschise. Tot anul tre-cut au fost aduse pe piaţă două branduri noi, Mohito şi Sinsay, ambele poziţionate în segmentul de modă feminină. LPP are pentru 2015 planuri de extindere în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi în Braşov (proiectul Coresi), „dar mai vizăm Constanţa şi Timişoara“. Cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs depăşeşte 25 de milioane de euro.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune. „Am înţeles destul de repede că sunt o fire mult prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e cel spre care vreau să mă îndrept.“

    După mai bine de doi ani, a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construc-ţiilor, iar în 2008 şi-a început cariera în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009 a fost nu-mită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România.

  • Alina Bistreanu: Am stabilit un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani

    LPP are în România 150 de angajaţi, iar Alina Bistreanu estimează că până la finalul anului echipa se va tripla. A preluat funcţia actuală în urmă cu un an, când LPP avea 60 de angajaţi şi cinci magazine, iar împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct „am pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani“.

    Deşi la începutul anului trecut brandurile LPP erau comercializate în România atât direct cât şi prin intermediul unui francizat, compania a decis să abordeze exclusiv direct piaţa locală. Alina Bistreanu spune că această abordare va accelera expansiunea; o parte din magazinele operate anterior în franciză au fost preluate şi redeschise. Tot anul tre-cut au fost aduse pe piaţă două branduri noi, Mohito şi Sinsay, ambele poziţionate în segmentul de modă feminină. LPP are pentru 2015 planuri de extindere în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi în Braşov (proiectul Coresi), „dar mai vizăm Constanţa şi Timişoara“. Cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs depăşeşte 25 de milioane de euro.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune. „Am înţeles destul de repede că sunt o fire mult prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e cel spre care vreau să mă îndrept.“

    După mai bine de doi ani, a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construc-ţiilor, iar în 2008 şi-a început cariera în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009 a fost nu-mită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România.