BusinessMagazin

Tag: criza

  • De la podea la podium şi înapoi: Povestea unuia dintre cele mai grele nume din lumea imobiliarelor. S-a lăsat de şcoală, a devenit un criminal cu acte în regulă, iar apoi a fondat un imperiu de miliarde de dolari care apoi s-a prăbuşit

    Rene Benko este omul care a stat în spatele Signal Holding, una dintre cele mai mari companii private din Austria care a activat în domeniul imobiliar şi care a fost cap de afiş în ceea ce avea să devină cel mai grav caz de faliment al unei companii imobiliare de la criza din 2008 şi până în prezent.

    Drumul lui Benko către vârf n-a fost unul uşor. Magnatul cu o avere cândva estimată la aproape şase miliarde de dolari, a abandonat liceul la doar 17 ani şi a fost condamnat pentru dare de mită în 2012.

    Atunci, Benko a cooperat cu Ivo Sander, fost prim-ministru croat pentru a-l convinge pe controversatul politician italian Silvio Berlusconi să scape Signal Holding de taxele pe care compania trebuia să le plătească pentru proiectele sale din Milano, scrie Wall Street Journal.

    Benko, în vârstă de 46 de ani, a fost crescut într-o familie modestă din Innsbruck, un oraş austriac pitoresc situat în Alpi. După abandonarea liceului fostul magnat imobiliar s-a ocupat de transformarea mansardelor unor clădiri rezidenţiale în apartamente de lux, convingându-i pe rezidenţii reticenţi de la etajele inferioare să accepte planurile sale, oferindu-se să instaleze lifturi pe cheltuiala sa. În final, businessul său a devenit avantajos pentru tot cei implicaţi.

    Pentru face pasul către imobiliare şi a deschide un business în toată regula austriacul a avut nevoie de bani serioşi. El a rezolvat problema finanţării după ce a convins un moştenitor al unei benzinării să vină cu cash pentru ideile sale de business. Odată ce problema banilor a fost rezolvată, Benko a dat undă verde proiectelor sale, iar imperiul său de business începea să capete contur la începutul anilor 2000. Două decenii mai târziu, mai exact în 2019, Signa Holding,se putea lăuda că deţine clădirea Chrysler din New York, una dintre cele mai emblematice asseturi imobiliare din lume.

    Valoarea proprietăţilor raportate de principalele sale două companii imobiliare – Signa Prime şi Signa Holding – a crescut la 3,6 miliarde de euro în 2014, a depăşit 10 miliarde de euro în 2017 şi a sărit de 18 miliarde de euro până în 2020 – o creştere extraordinară într-un sector cu evoluţie lentă precum cel imobiliar.

    Cu toate acestea, în ciuda succesului şi a rezultatelor raportate, Benko s-a lovit de o problemă care în doar doi ani a ajuns să-i scufunde imperiul: profitabilitatea companiei arăta fantastic, însă doar pe hârtie. În realitate, compania încasa pierdere după pierdere, creditorii şi investitorii băteau la uşa lui Benko după banii împrumutaţi, iar Signal Holding începea să se prăbuşească încet.

    Între 2017 şi 2021, companiile lui Rene Banko raportau un profit de 3,4 miliarde de euro. Signa Holding a majorat din pix cifrele privind profitul, pentru că în caz contrar ar fi fost forţată să recunoască că se confruntă cu pierderi semnificative.

    Tot în aceeaşi perioadă, Signa a făcut autorităţile austriece să ridice din sprâncene după ce a plătit dividende de 1,9 miliarde de euro, în ciuda faptului că încasase doar 1,6 miliarde de euro venituri din chiriile generate de clădirile sale, o situaţie cel puţin neobişnuită pentru un jucător imobiliar de mare anvergură.

    Până în 2023, compania a fost forţată să renunţe la mai mult proiecte imobiliare, să lichideze o serie de business-uri mai mici şi să facă paşi în spate în timp ce continua să se confrunte cu scandaluri pe bandă rulantă şi să „sângereze” cash.

    Lovitura finală pentru Signa Holding şi Rene Benko a venit în noiembrie 2023 când compania n-a reuşit să plătească o obligaţiune de 200 de milioane de dolari. Eşecul a declanşat o serie de falimente în lanţ care au culminat cu prăbuşirea totală a imperiului imobiliar construit de omul de afaceri austriac pe parcursul ultimilor 20 de ani.

    După faliment, austriacul a ieşit din rândurile miliardarilor şi a dispărut în anonimitate. De numele lui  Benko, care cândva făcea parte din clasamentul Forbes ai celor mai bogaţi oameni de pe planetă, nu se mai leagă decât un grafic al averii realizat de celebra publicaţie şi un faliment ale cărui repercusiuni asupra lumii imobiliarelor nu sunt cunoscute nici astăzi în totalitate.


     

     

  • Una dintre cele mai mari ţări europene rămâne fără case pentru locuitorii săi

    Marea Britanie se confruntă cu o penurie de locuinţe, iar aceasta riscă să se agraveze şi mai mult în următorii ani. Analiştii sunt de părere că naţiunea s-ar putea lovi de o criză care să aducă deficitul de locuinţe la 100.000 de la an la an, după ce guvernele locale au rămas fără bani cu care să ridice case, scrie Bloomberg.

    Singurii câştigători din criza locuinţelor au ieşit politicienii. În urmă cu mai bine de patru ani, Partidul Conservator aflat la guvernare s-a angajat să construiască 300.000 de locuinţe noi pe an, un obiectiv pe care nu a reuşit să-l atingă în niciun an. Partidul Laburist, care conduce în sondaje, a egalat efectiv acest obiectiv, promiţând în octombrie să construiască 1,5 milioane de locuinţe în cinci ani, în cazul în care va ajunge la putere.

    Promisiunile de campanie ale celor de la putere sună frumos, dar chiar şi dacă s-ar transforma în realitate, tot nu ar fi suficient. Ţara va trebui să facă un efort serios pentru a face faţă crizei, care presupune ridicarea a cel puţin 400.000 de locuinţe pe an, pentru a face faţă creşterii populaţiei – mai ales pe fondul imigraţiei – dar şi pentru a acoperi golul lăsat de cele 300.000 promise anterior de conservatori şi laburişti.

    Problema este că numărul de locuinţe noi care se construiesc anual nu este nici măcar aproape de obiectivele stabilite. Ţara construieşte a construit în medie 200.000 de locuinţe pe an între 2018 şi 2022, mult sub ţintele pe care trebuie să le atingă. Mai mult, şantierele sunt blocate după un deceniu de reduceri bugetare care au lăsat sistemul fără resusele necesare pentru a ridica suficiente case în timp util.

    Aproximativ 1.500 de noi proiecte rezidenţiale private au intrat în construcţie în Marea Britanie anul trecut, cel mai scăzut nivel din cel puţin un deceniu şi cu aproximativ 50% mai mic decât cel al aprobărilor din 2018, potrivit datelor compilate exclusiv pentru Bloomberg de către cercetătorul Glenigan Ltd.

    Victoria în ringul politicii va reveni probabil partidului care va reuşi să se conecteze cu locuitorii, dintre care aproape 35% au închiriat în loc să deţină propria locuinţă la recensământul din 2021.

    Deficitul de locuinţe calculatse bazează pe estimările guvernamentale privind o creştere mai mare a populaţiei, care va proveni aproape în totalitate din imigraţie. Oficiul Naţional de Statistică estimează că numărul de locuitori din Marea Britanie va ajunge la 70 de milioane până la jumătatea anului 2026, ceea ce, potrivit miniştrilor, va pune presiune asupra serviciilor publice, de la şcoli la spitale şi locuinţe.

    Problema lipsei de locuinţe necesită finanţare serioasă, capitol la care autorităţile nu excelează. Finanţarea medie anuală a departamentelor de planificare ale administraţiilor locale a scăzut cu 44% din 2010, în timp ce numărul mediu de angajaţi din aceste departamente s-a redus la mai mult de jumătate în aceeaşi perioadă.

    „Solicitarea unei autorizaţii de construire înseamnă astăzi buzunare adânci şi mult timp de aşteptare. Ca urmare, avem un deficit masiv în ceea ce priveşte numărul de locuinţe noi de toate tipurile care sunt construite, inclusiv cele la preţuri accesibile”, a declarat Ritchie Clapson, cofondator al dezvoltatorului imobiliar PropertyCEO.

    Potrivit datelor guvernamentale, în Anglia au fost construite în medie 58.209 locuinţe la preţuri accesibile pe an în ultimii cinci ani. Federaţia Naţională a Locuinţelor spune că sunt necesare aproximativ 145.000 de locuinţe noi la preţuri accesibile anual pentru a ţine cont de creşterea populaţiei, ceea ce sugerează că ţara nu reuşeşte să construiască nici măcar jumătate din cantitatea necesară.

    „Avem nevoie de o strategie prin care să putem construi locuinţe accesibile cu ajutorul guvernului, dar nu există absolut nicio formă de finanţare”, a declarat Valerie Anslow, primarul oraşului Wellingborough.


     

     

  • Experţii anunţă schimbări importante pe piaţa imobiliară. Ce trebuie să ştie toţi oamenii care vor să îşi cumpere o locuinţă în perioada următoare

    Scăderea generalizată a preţurilor locuinţelor la nivel mondial, care a afectat economiile avansate, s-a atenuat în mare parte, potrivit unei analize a datelor OCDE, ceea ce i-a determinat pe economişti să prognozeze faptul că cea mai gravă criză imobiliară din ultimul deceniu a ajuns la un punct de cotitură, scrie Financial Times.

    În cele 37 de ţări din OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2023, comparativ cu trimestrul precedent, marcând o creştere reală de la un punct de cvasi-stagnare la începutul anului trecut.

    Doar aproximativ o treime dintre aceste ţări au raportat o scădere de la un trimestru la altul în ultima perioadă, faţă de mai mult de jumătate la începutul anului, potrivit economiştilor.

    „Cele mai recente date sugerează că scăderea preţurilor locuinţelor a atins acum limita în majoritatea ţărilor. Cred că preţurile se corectează aşa cum am sperat”, a declarat Andrew Wishart, senior property economist la Capital Economics

    Preţurile locuinţelor au fost afectate la sfârşitul anului 2022, după ce băncile centrale din majoritatea economiilor au majorat ratele dobânzilor în cel mai rapid ritm din ultimele decenii pentru a limita inflaţia. În ţările OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu doar 0,6% de la un trimestru la altul la sfârşitul anului 2022, cea mai mică rată nominală din 2012 încoace.

    Cu toate acestea, acest declin s-a atenuat sau chiar s-a inversat în multe economii, deoarece aşteptările că băncile centrale vor reduce costurile de împrumut în acest an au contribuit la scăderea ratelor ipotecare. De asemenea, lipsa proprietăţilor de vânzare a contribuit la susţinerea evaluărilor, iar preţurile reale din întreaga OCDE au revenit la creştere în ultimul trimestru.

    Preţurile locuinţelor cresc sau se stabilizează în majoritatea economiilor avansate, în timp ce în alte ţări se înregistrează scăderi într-un ritm mai lent. Este probabil ca preţurile să scadă în continuare în unele ţări, cum ar fi Germania, Danemarca şi Suedia, care au pieţe de închiriere mai mari, „dar chiar şi în aceste economii credem că cea mai mare parte a scăderii preţurilor este deja pe drum”, a declarat Wishart.

    Preţurile locuinţelor sunt „aproape de minim în multe locuri şi îşi revin în multe locuri”, a declarat Tomasz Wieladek, economist la compania de investiţii T Rowe Price. El a spus că migraţia şi autorizaţiile de planificare restrictive au menţinut presiunea asupra preţurilor locuinţelor în multe ţări, inclusiv în Marea Britanie, Canada şi Australia.

    Gospodăriile se vor confrunta în continuare cu costuri mai mari ale creditelor ipotecare, pe măsură ce renunţă la contractele cu rată fixă, dar multe dintre ele se confruntă cu condiţii mai bune comparativ cu anul trecut. În timp ce ratele ipotecare din Marea Britanie şi SUA au crescut în februarie, acestea rămân cu mult sub vârfurile naţionale atinse în 2023.

    În schimb, Germania, unde dificultăţile economice, supraevaluarea proprietăţilor şi o piaţă de închiriere de mari dimensiuni afectează sectorul, a înregistrat anul trecut o contracţie anuală de 10,2 – cea mai gravă dintre economiile UE, cu excepţia Luxemburgului.

    Scăderea preţurilor locuinţelor la nivel mondial a fost, în general, mai blândă decât se aştepta. Fitch estimează acum că preţurile nominale au crescut cu 6% în SUA anul trecut, faţă de o prognoză anterioară de până la 5%, în timp ce în Marea Britanie prevede o contracţie mai blândă de 2% în 2023, faţă de o estimare anterioară de până la 7%. Previziunile mai bune se datorează în parte faptului că inflaţia ridicată a ascuns amploarea declinului, au declarat economiştii.

    În unele economii, inclusiv în SUA, Australia şi Marea Britanie, piaţa a dat dovadă de o rezistenţă neaşteptată, iar corecţia preţurilor locuinţelor nu a şters câştigurile mari înregistrate în timpul pandemiei de coronavirus, nici în termeni nominali, nici în termeni reali.

    Dar în unele ţări din afara OCDE situaţia este diferită. În China, care s-a confruntat cu o recesiune acută a pieţei imobiliare, Fitch a prognozat că preţurile locuinţelor vor continua să scadă în următorii doi ani, avertizând că cererea de investiţii „a dispărut în mare parte” după o contracţie a preţurilor de 7% în ultimii doi ani.

     

  • O nouă criză loveşte Europa. De această dată vine din America şi poate duce la noi creşteri de preţuri

    Europa se confruntă cu o criză de aprovizionare cu motorină, cauzată în principal de scăderea activităţii de rafinare din SUA şi de întreruperi în comerţul mondial.

    Scăderea activităţii de rafinare din SUA şi întreruperile din comerţul mondial au redus aprovizionarea cu motorină în ultimele săptămâni, reducând luna aceasta exporturile de motorină americană către Europa, care au atins un nivel istoric, relatează Reuters.

    Dificultăţile în asigurarea motorinei americane complică o criză de aprovizionare existentă în Europa, care se baza anterior pe exporturile de combustibil din Rusia.

    Preţurile motorinei americane au urcat pentru scurt timp luna aceasta la un maxim al ultimelor patru luni, de peste 48 de dolari pe baril, ceea ce a redus oportunităţile de arbitraj pentru a expedia combustibilul în Europa.

    Mulţi dintre ceilalţi furnizori ai Europei din Orientul Mijlociu şi Asia au fost nevoiţi să ocolească Capul Bunei Speranţe din cauza atacurilor Houthi asupra navelor din Marea Roşie, ceea ce a dus la întârzieri mari şi a făcut ca şi acest comerţ să fie mai puţin profitabil.

    Importurile europene de motorină din SUA au scăzut cu aproape jumătate în această lună, la 6,65 milioane de barili, în scădere de la 11,44 milioane de barili în ianuarie, care a marcat cel mai ridicat nivel din august 2017, potrivit unei analize a firme de urmărire a navelor Kpler.

    Scăderea schimburilor comerciale a venit în condiţiile în care rafinăria BP, de 435.000 de barili pe zi, Whiting, din Indiana – un important producător american de motorină – a fost închisă la începutul lunii februarie, în urma unor pene de curent.

    Întreruperea a coincis cu probleme operaţionale la mai multe uzine din cauza unui val de frig de la jumătatea lunii ianuarie, cum ar fi rafinăria TotalEnergies. Altele, inclusiv uzina Motiva Enterprises, se află în revizii planificate.

  • Experţii anunţă schimbări importante pe piaţa imobiliară. Ce trebuie să ştie toţi oamenii care vor să îşi cumpere o locuinţă în perioada următoare

    Scăderea generalizată a preţurilor locuinţelor la nivel mondial, care a afectat economiile avansate, s-a atenuat în mare parte, potrivit unei analize a datelor OCDE, ceea ce i-a determinat pe economişti să prognozeze faptul că cea mai gravă criză imobiliară din ultimul deceniu a ajuns la un punct de cotitură, scrie Financial Times.

    În cele 37 de ţări din OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2023, comparativ cu trimestrul precedent, marcând o creştere reală de la un punct de cvasi-stagnare la începutul anului trecut.

    Doar aproximativ o treime dintre aceste ţări au raportat o scădere de la un trimestru la altul în ultima perioadă, faţă de mai mult de jumătate la începutul anului, potrivit economiştilor.

    „Cele mai recente date sugerează că scăderea preţurilor locuinţelor a atins acum limita în majoritatea ţărilor. Cred că preţurile se corectează aşa cum am sperat”, a declarat Andrew Wishart, senior property economist la Capital Economics

    Preţurile locuinţelor au fost afectate la sfârşitul anului 2022, după ce băncile centrale din majoritatea economiilor au majorat ratele dobânzilor în cel mai rapid ritm din ultimele decenii pentru a limita inflaţia. În ţările OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu doar 0,6% de la un trimestru la altul la sfârşitul anului 2022, cea mai mică rată nominală din 2012 încoace.

    Cu toate acestea, acest declin s-a atenuat sau chiar s-a inversat în multe economii, deoarece aşteptările că băncile centrale vor reduce costurile de împrumut în acest an au contribuit la scăderea ratelor ipotecare. De asemenea, lipsa proprietăţilor de vânzare a contribuit la susţinerea evaluărilor, iar preţurile reale din întreaga OCDE au revenit la creştere în ultimul trimestru.

    Preţurile locuinţelor cresc sau se stabilizează în majoritatea economiilor avansate, în timp ce în alte ţări se înregistrează scăderi într-un ritm mai lent. Este probabil ca preţurile să scadă în continuare în unele ţări, cum ar fi Germania, Danemarca şi Suedia, care au pieţe de închiriere mai mari, „dar chiar şi în aceste economii credem că cea mai mare parte a scăderii preţurilor este deja pe drum”, a declarat Wishart.

    Preţurile locuinţelor sunt „aproape de minim în multe locuri şi îşi revin în multe locuri”, a declarat Tomasz Wieladek, economist la compania de investiţii T Rowe Price. El a spus că migraţia şi autorizaţiile de planificare restrictive au menţinut presiunea asupra preţurilor locuinţelor în multe ţări, inclusiv în Marea Britanie, Canada şi Australia.

    Gospodăriile se vor confrunta în continuare cu costuri mai mari ale creditelor ipotecare, pe măsură ce renunţă la contractele cu rată fixă, dar multe dintre ele se confruntă cu condiţii mai bune comparativ cu anul trecut. În timp ce ratele ipotecare din Marea Britanie şi SUA au crescut în februarie, acestea rămân cu mult sub vârfurile naţionale atinse în 2023.

    În schimb, Germania, unde dificultăţile economice, supraevaluarea proprietăţilor şi o piaţă de închiriere de mari dimensiuni afectează sectorul, a înregistrat anul trecut o contracţie anuală de 10,2 – cea mai gravă dintre economiile UE, cu excepţia Luxemburgului.

    Scăderea preţurilor locuinţelor la nivel mondial a fost, în general, mai blândă decât se aştepta. Fitch estimează acum că preţurile nominale au crescut cu 6% în SUA anul trecut, faţă de o prognoză anterioară de până la 5%, în timp ce în Marea Britanie prevede o contracţie mai blândă de 2% în 2023, faţă de o estimare anterioară de până la 7%. Previziunile mai bune se datorează în parte faptului că inflaţia ridicată a ascuns amploarea declinului, au declarat economiştii.

    În unele economii, inclusiv în SUA, Australia şi Marea Britanie, piaţa a dat dovadă de o rezistenţă neaşteptată, iar corecţia preţurilor locuinţelor nu a şters câştigurile mari înregistrate în timpul pandemiei de coronavirus, nici în termeni nominali, nici în termeni reali.

    Dar în unele ţări din afara OCDE situaţia este diferită. În China, care s-a confruntat cu o recesiune acută a pieţei imobiliare, Fitch a prognozat că preţurile locuinţelor vor continua să scadă în următorii doi ani, avertizând că cererea de investiţii „a dispărut în mare parte” după o contracţie a preţurilor de 7% în ultimii doi ani.

     

  • O nouă criză loveşte Europa. De această dată vine din America şi poate duce la noi creşteri de preţuri

    Europa se confruntă cu o criză de aprovizionare cu motorină, cauzată în principal de scăderea activităţii de rafinare din SUA şi de întreruperi în comerţul mondial.

    Scăderea activităţii de rafinare din SUA şi întreruperile din comerţul mondial au redus aprovizionarea cu motorină în ultimele săptămâni, reducând luna aceasta exporturile de motorină americană către Europa, care au atins un nivel istoric, relatează Reuters.

    Dificultăţile în asigurarea motorinei americane complică o criză de aprovizionare existentă în Europa, care se baza anterior pe exporturile de combustibil din Rusia.

    Preţurile motorinei americane au urcat pentru scurt timp luna aceasta la un maxim al ultimelor patru luni, de peste 48 de dolari pe baril, ceea ce a redus oportunităţile de arbitraj pentru a expedia combustibilul în Europa.

    Mulţi dintre ceilalţi furnizori ai Europei din Orientul Mijlociu şi Asia au fost nevoiţi să ocolească Capul Bunei Speranţe din cauza atacurilor Houthi asupra navelor din Marea Roşie, ceea ce a dus la întârzieri mari şi a făcut ca şi acest comerţ să fie mai puţin profitabil.

    Importurile europene de motorină din SUA au scăzut cu aproape jumătate în această lună, la 6,65 milioane de barili, în scădere de la 11,44 milioane de barili în ianuarie, care a marcat cel mai ridicat nivel din august 2017, potrivit unei analize a firme de urmărire a navelor Kpler.

    Scăderea schimburilor comerciale a venit în condiţiile în care rafinăria BP, de 435.000 de barili pe zi, Whiting, din Indiana – un important producător american de motorină – a fost închisă la începutul lunii februarie, în urma unor pene de curent.

    Întreruperea a coincis cu probleme operaţionale la mai multe uzine din cauza unui val de frig de la jumătatea lunii ianuarie, cum ar fi rafinăria TotalEnergies. Altele, inclusiv uzina Motiva Enterprises, se află în revizii planificate.

  • Ne luăm adio de la locuinţe ieftine? Criza care a dus la scăderea preţurilor la minimul ultimului deceniu pare că dispare, iar economiştii avertizează să ne pregătim pentru noi creşteri de preţuri

    Scăderea generalizată a preţurilor locuinţelor la nivel mondial, care a afectat economiile avansate, s-a atenuat în mare parte, potrivit unei analize a datelor OCDE, ceea ce i-a determinat pe economişti să prognozeze faptul că cea mai gravă criză imobiliară din ultimul deceniu a ajuns la un punct de cotitură, scrie Financial Times.

    În cele 37 de ţări din OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2023, comparativ cu trimestrul precedent, marcând o creştere reală de la un punct de cvasi-stagnare la începutul anului trecut.

    Doar aproximativ o treime dintre aceste ţări au raportat o scădere de la un trimestru la altul în ultima perioadă, faţă de mai mult de jumătate la începutul anului, potrivit economiştilor.

    „Cele mai recente date sugerează că scăderea preţurilor locuinţelor a atins acum limita în majoritatea ţărilor. Cred că preţurile se corectează aşa cum am sperat”, a declarat Andrew Wishart, senior property economist la Capital Economics

    Preţurile locuinţelor au fost afectate la sfârşitul anului 2022, după ce băncile centrale din majoritatea economiilor au majorat ratele dobânzilor în cel mai rapid ritm din ultimele decenii pentru a limita inflaţia. În ţările OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu doar 0,6% de la un trimestru la altul la sfârşitul anului 2022, cea mai mică rată nominală din 2012 încoace.

    Cu toate acestea, acest declin s-a atenuat sau chiar s-a inversat în multe economii, deoarece aşteptările că băncile centrale vor reduce costurile de împrumut în acest an au contribuit la scăderea ratelor ipotecare. De asemenea, lipsa proprietăţilor de vânzare a contribuit la susţinerea evaluărilor, iar preţurile reale din întreaga OCDE au revenit la creştere în ultimul trimestru.

    Preţurile locuinţelor cresc sau se stabilizează în majoritatea economiilor avansate, în timp ce în alte ţări se înregistrează scăderi într-un ritm mai lent. Este probabil ca preţurile să scadă în continuare în unele ţări, cum ar fi Germania, Danemarca şi Suedia, care au pieţe de închiriere mai mari, „dar chiar şi în aceste economii credem că cea mai mare parte a scăderii preţurilor este deja pe drum”, a declarat Wishart.

    Preţurile locuinţelor sunt „aproape de minim în multe locuri şi îşi revin în multe locuri”, a declarat Tomasz Wieladek, economist la compania de investiţii T Rowe Price. El a spus că migraţia şi autorizaţiile de planificare restrictive au menţinut presiunea asupra preţurilor locuinţelor în multe ţări, inclusiv în Marea Britanie, Canada şi Australia.

    Gospodăriile se vor confrunta în continuare cu costuri mai mari ale creditelor ipotecare, pe măsură ce renunţă la contractele cu rată fixă, dar multe dintre ele se confruntă cu condiţii mai bune comparativ cu anul trecut. În timp ce ratele ipotecare din Marea Britanie şi SUA au crescut în februarie, acestea rămân cu mult sub vârfurile naţionale atinse în 2023.

    În schimb, Germania, unde dificultăţile economice, supraevaluarea proprietăţilor şi o piaţă de închiriere de mari dimensiuni afectează sectorul, a înregistrat anul trecut o contracţie anuală de 10,2 – cea mai gravă dintre economiile UE, cu excepţia Luxemburgului.

    Scăderea preţurilor locuinţelor la nivel mondial a fost, în general, mai blândă decât se aştepta. Fitch estimează acum că preţurile nominale au crescut cu 6% în SUA anul trecut, faţă de o prognoză anterioară de până la 5%, în timp ce în Marea Britanie prevede o contracţie mai blândă de 2% în 2023, faţă de o estimare anterioară de până la 7%. Previziunile mai bune se datorează în parte faptului că inflaţia ridicată a ascuns amploarea declinului, au declarat economiştii.

    În unele economii, inclusiv în SUA, Australia şi Marea Britanie, piaţa a dat dovadă de o rezistenţă neaşteptată, iar corecţia preţurilor locuinţelor nu a şters câştigurile mari înregistrate în timpul pandemiei de coronavirus, nici în termeni nominali, nici în termeni reali.

    Dar în unele ţări din afara OCDE situaţia este diferită. În China, care s-a confruntat cu o recesiune acută a pieţei imobiliare, Fitch a prognozat că preţurile locuinţelor vor continua să scadă în următorii doi ani, avertizând că cererea de investiţii „a dispărut în mare parte” după o contracţie a preţurilor de 7% în ultimii doi ani.

     

  • Criza energetică din Europa ar putea lua sfârşit: Preţul gazului european a coborât la cel scăzut nivel din ultimii trei ani

    Preţul gazului european a scăzut la un nivel minim record comparativ cu perioada generată de războiul din Ucraina, oferind speranţa că o criză energetică care a cuprins regiunea în ultimii trei ani ar putea lua sfârşit, raportează Financial Times.

    Importurile puternice de gaze naturale lichefiate, vremea caldă şi reducerea cererii ca urmare a preţurilor ridicate din ultimii ani au contribuit la menţinerea gazului stocat în depozitele subterane ale UE la niveluri istorice ridicate în această iarnă, punând presiune asupra preţurilor.

    Vineri, preţul de referinţă la nivel european, Title Transfer Facility (TTF), a coborât până la 22,53 euro pe megawatt oră, cel mai scăzut nivel din mai 2021, fiind pe cale să înregistreze a treia scădere săptămânală consecutivă.

    Criza energetică a Europei a început în 2021, când regiunea a ieşit dintr-o iarnă rece prelungită, cu niveluri scăzute de stocare a gazelor naturale. Îngrijorările legate de aprovizionarea redusă au fost exacerbate când Rusia a început să trimită mai puţin gaz în Europa, comercianţii speculând la acea vreme că aceasta a fost o tactică de presiune asupra guvernelor europene, inclusiv asupra Germaniei, pentru a aproba punerea în funcţiune a foarte controversatului gazoduct Nord Stream 2.

    Preţurile europene la gaze au atins un vârf în vara anului 2022, ajungând la un moment dat la peste 300 EUR/MWh, în condiţiile în care Rusia şi-a redus şi mai mult livrările în regiune în urma invaziei sale în Ucraina. 

    De atunci, eforturile concertate ale naţiunilor din UE de a reduce cererea, precum şi importurile puternice de GNL din ţări precum SUA şi iernile calde consecutive au contribuit la atenuarea crizei de aprovizionare cu gaze a Europei.

    Gazul rusesc livrat prin conducte, care reprezenta 40% din aprovizionarea UE înainte de invazie, a scăzut la 8%, potrivit Comisiei Europene.

    Miercuri, instalaţiile de depozitare a gazelor din UE erau pline în proporţie de peste 64%, un nivel record pentru această perioadă a anului, potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe, un organism industrial.

  • Cea mai puternică economie a europei este tot mai aproape de recesiune

    PIB-ul Germaniei va creşte cu doar 0,2% în acest an, a declarat ministrul german de finanţe, Robert Habeck.

    Noile prognoze sunt mult mai slabe decât cele anterioare, acestea prevedeau o creştere de 1,3% în 2024, scrie CNBC. Pentru 2025 estimările arată că economia se va majora cu 1%.

    „Economia este în ape tulburi. Ne revenim din criză mult mai lent decât am sperat”, a explicat Robert Habeck.

    Costurile la energie electrică şi inflaţia au continuat să scadă, în timp ce consumatorii au, din nou, mai mulţi bani la dispoziţie. Ministrul german de finanţe a adăugat că economia ţării s-a dovedit rezilientă în faţa pierderii accesului la resursele ruseşti, în urma declanşării războiului din Ucraina.

    Inflaţia ar trebui să scadă până la 2,8% în 2024, înainte de a reveni în ţinta de 2% din anul 2025.

    Germania a evitat la limită întrarea în recesiune în a doua parte a anului 2023, chiar dacă PIB-ul a scăzut cu 0,3% în trimestrul al patrulea.

  • Când bogaţii nu mai au bani de lux, nici criza nu este departe. Care este lucrul pe care majoritatea bogaţilor îl achiziţionau şi care acum nu îşi mai găseşte cumpărători

    Exporturile elveţiene de ceasuri au crescut modest în ianuarie, în condiţiile în care creşterea economică a încetinit, iar cererea slabă pentru ceasurile de lux afectat sectorul, scrie Bloomberg.

    Exporturile lunare au crescut cu 3,1% până 2,2 miliarde de dolari a anunţat Federaţia Industriei Elveţiene a Ceasurilor. Creşterea a fost  11,8% în prima jumătate a anului trecut.

    Numărul de ceasuri exportate a crescut cu 2,9%, până la 1,2 milioane, în condiţiile în care livrările de ceasuri ale colaborărilor Blancpain şi Omega ale brandului Swatch au impulsionat cererea în segmentul inferior.

    Analistul Thomas Chauvet de la Citigroup a declarat că cifrele au arătat „un început slab de an”.

    Cumpărătorii de ceasuri elveţiene de lux îşi restrâng cheltuielile pe fondul îngrijorărilor economice şi geopolitice, după un boom al cererii din perioada pandemiei.

    Numărul de ceasuri exportate cu preţuri de peste 3.000 de franci a scăzut cu 4,5% în ianuarie, chiar dacă valoarea lor a crescut cu 4,3%, a precizat Federaţia într-un comunicat. În acelaşi timp, numărul de ceasuri exportate cu un preţ en-gros mai mic de 200 de franci a crescut cu 5,5%, impulsionat de marca omonimă a Swatch Group AG.

    Exporturile către SUA, cea mai mare piaţă pentru ceasurile elveţiene, au crescut cu un modest 2,2% . Exporturile din China au crescut cu 5%, în timp ce livrările către Hong Kong au scăzut cu 4,7%.

    Exporturile de ceasuri au atins un nivel record de 26,7 miliarde de franci elveţieni ca valoare în 2023, dar rata de creştere a vânzărilor a scăzut la doar 3,6% în a doua jumătate a anului, deoarece consumatorii s-au retras.

    Industria ceasurilor de lux este al treilea cel mai mare sector de export din Elveţia şi are aproximativ 60.000 de angajaţi. Producătorii de ceasuri de lux, de la Rolex la Patek Philippe şi până la Vacheron Constantin, vor prezenta noi modele la târgul anual Watches and Wonders, care va avea loc în aprilie la Geneva.