BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Unde e criza? Salariile şefilor celor mai mari firme britanice au explodat la cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani

    Salariul directorilor executivi FTSE 100 a crescut cu 560.000 de lire sterline, ajungând la o medie de aproape 5 milioane de lire sterline anul trecut, revenind la niveluri care nu au mai fost înregistrate din 2017, potrivit FT. 

    Cifrele vin în contextul în care directorii executivi din Regatul Unit solicită salarii mai mari pentru a concura cu rivalii internaţionali, în special în SUA, unde şefii de companii sunt plătiţi semnificativ mai mult.

    Creşterea salariului mediu a fost determinată de “un număr mic de companii care au acordat salarii foarte mari, mai degrabă decât de creşteri mari la nivel general”, a declarat Luke Hildyard, director la think-tank-ul High Pay Centre, care a compilat datele.

    Numărul companiilor din indicele blue-chip care îşi plătesc şefii cu mai mult de 10 milioane de lire sterline a crescut de la patru în 2022 la nouă în 2023.

    Salariul mediu a crescut mai modest, de la 4,1 milioane de lire sterline la 4,19 milioane de lire sterline, potrivit analizei High Pay Centre a declaraţiilor companiilor, deşi acesta a fost cel mai ridicat din 2009, cel mai timpuriu an pentru care a colectat date.

    Directorul general al AstraZeneca, Sir Pascal Soriot, a rămas cel mai bine plătit şef din FTSE, cu un salariu total de 16,9 milioane £, în creştere de la 15,1 milioane £ cu un an înainte.
     

  • Războiul înseamnă bani: Rheinmetall, cel mai mare jucător din industria de apărare, primeşte comenzi pe bandă rulantă pe fondul conflictelor din Ucraina şi Gaza. Producător german va livra echipamente militare în valoare de 49 mld. euro

    Rhenmetall, cel mai mare producător de echipamente militare şi muniţie din Europa, a adunat comenzi record în valoare de 48,6 mld. euro. Vânzările şi profitul companiei germane continuă să crească puternic pe fondul războaielor din Ucraina şi Gaza, scrie FT.

    Grupul cu sediul la Düsseldorf a declarat joi că vânzările din prima jumătate a anului au crescut cu 30%, ajungând la 3,8 mld. euro , în timp ce profitul operaţional aproape s-a dublat, ajungând la 404 mil. euro, ca urmare a creşterii comenzilor pentru arme şi muniţii.

    Directorul executiv Armin Papperger a declarat că profitabilitatea companiei  a crescut „în mod semnificativ” datorită creşterii vânzărilor, care vor continua să se majoreze anual cu aproximativ 2 mld. de euro “„în următorii ani”.

    Rheinmetall a declarat că proiectele cheie au inclus comenzi de artilerie pentru Germania şi Ucraina, cea mai mare comandă de până acum fiind un contract cu Bundeswehr pentru vehicule blindate Boxer în valoare totală de 2,2 mld. euro.

    Papperger, care a devenit un magnat al industriei de apărare europeană şi un susţinător puternic al sprijinului militar pentru Kiev, a atras furia Kremlinului după ce a anunţat că va a construi o serie de fabrici în Ucraina, axate pe întreţinerea tancurilor, muniţii şi apărare aeriană.

  • Leacul pentru vindecarea cancerului e mai aproape ca niciodată. O mână de companii sunt aproape să găsească soluţia la unul dintre cele mai complicate puzzleuri ale ştiinţei

    Eli Lilly, cel mai mare grup pharma din lume, intră în afacerile cu izotopi nucleari, pentru a-şi asigura materialele esenţiale unui nou tratament împotriva cancerului. Compania a investit 10 mil. dolari în Ionetix, un furnizor de izotopi nucleari, care este capabil să producă actiniu-225, cea mai importantă resursă în domeniul tratamentelor oncologice radiofarmaceutice, scrie Financial Times.

    Produsele radiofarmaceutice, cunoscute şi sub denumirea de radioliganzi, reprezintă unul dintre cele mai promiţătoare domenii noi de tratament al cancerului, în care, prin combinarea unui izotop radioactiv cu un cocktail de anticorpi, producătorii de medicamente pot furniza o doză mai toxică direct celulelor canceroase, micşorând tumorile în mod eficient.

    În 2023, Eli Lilly a cumpărat Point Biopharma, o companie biotehnologică specializată în medicamente radiofarmaceutice pentru tratarea cancerului de prostată, pentru 1,4 miliarde de dolari.

     Grupurile farmaceutice Bayer şi Novartis au aprobat deja medicamente radiofarmaceutice care utilizează diferiţi izotopi.

    .

  • Surpriză: BNR reduce dobânda de politică monetară la 6,5% pe an, de la 6,75%, pe fondul “ameliorării semnificative a perspectivei apropiate a inflaţiei în raport cu prognoza precedentă”

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis să reducă rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, de la 6,75% pe an, începând cu data de 8 august 2024, precum şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%, de la 7,75% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, de la 5,75 % pe an.

    Conducerea băncii centrale a mai decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.

    BNR a dat în luna iulie startul relaxării monetare, când a decis să taie dobânda de politică monetară la 6,75% pe an, de la 7%, nivel neschimbat din ianuarie 2023.

    ”Având în vedere ameliorarea semnificativă a perspectivei apropiate a inflaţiei în raport cu prognoza precedentă, dar şi în condiţiile incertitudinilor încă ridicate asociate previziunilor pe orizontul mai îndepărtat de timp, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2024. Totodată, s-a decis reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, şi reducerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată în comunicatul BNR.

    Potrivit Băncii Naţionale, prognoza actualizată relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în proiecţia precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp.

    Astfel, “rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la finele anului curent şi în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creştere temporară în trimestrul II 2025 să revină şi să se menţină până la capătul orizontului proiecţiei uşor sub limita de sus a intervalului ţintei, implicit la niveluri ceva mai joase decât cele din precedenta prognoză”.

    Incertitudini şi riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, de condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate evoluţiei preţurilor energiei şi alimentelor, pe fondul modificărilor legislative şi al secetei prelungite din acest an, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, în contextul tensiunilor geopolitice.

    Mai jos comunicatul integral al CA al BNR privind deciziile de politică monetară:

    Rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94 la sută, sub nivelul prognozat, de la 5,12 la sută în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflaţia de bază şi de preţul combustibililor, contrabalansate parţial ca impact de creşterea preţului gazelor naturale.

    Faţă de luna martie, rata anuală a inflaţiei s-a redus în iunie mai mult decât s-a anticipat, diminuându-se cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61 la sută), în principal ca efect al ieftinirii substanţiale a energiei pe ansamblul trimestrului II, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum şi pe fondul continuării scăderii dinamicii preţurilor alimentelor.

    În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat descreşterea în trimestrul II, inclusiv în raport cu previziunile, coborând la 5,7 la sută în iunie, de la 7,1 la sută în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor. Influenţe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii preţurilor importurilor şi din reintrarea pe un trend uşor descrescător a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. În sens opus au acţionat moderat majorările de costuri unitare cu forţa de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul unei cereri robuste de bunuri.

    Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 5,3 la sută în iunie, de la 6,7 la sută în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC s‑a redus la 7,2 la sută în iunie, de la 8,5 la sută în martie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în iunie 2024 la 7,3 la sută, de la 8,3 la sută în martie 2024.

    Activitatea economică a crescut cu 0,7 la sută în trimestrul I 2024, mai puţin decât s-a anticipat, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar aşteptărilor.

    Totodată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,5 la sută, de la 3,0 la sută în precedentele trei luni. Descreşterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să-şi accelereze creşterea în termeni anuali.

    Evoluţia exportului net şi-a accentuat influenţa contracţionistă în trimestrul I 2024, în condiţiile majorării uşoare a ecartului dintre variaţia pozitivă a volumului importurilor de bunuri şi servicii şi cea negativă a volumului exporturilor. Deficitul balanţei comerciale şi-a mărit doar marginal dinamica anuală, iar cel de cont curent şi-a redus-o considerabil faţă de trimestrul precedent, inclusiv ca efect al accelerării puternice a creşterii în termeni anuali a excedentului balanţei veniturilor secundare, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

    Cele mai recente date şi analize indică o creştere ceva mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2024 decât s-a previzionat anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.

    Astfel, în aprilie-mai, vânzările cu amă­nuntul şi cele auto-moto şi-au accelerat creşterea în termeni anuali faţă de trimestrul precedent, producţia în industria prelucrătoare s-a revigorat uşor, iar dinamica volumului lucrărilor de construcţii a urcat consistent în teritoriul pozitiv, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului. Variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii a continuat însă să-şi mărească ecartul pozitiv faţă de cea a exporturilor, crescând relativ mai pronunţat, astfel încât deficitul comercial, precum şi cel de cont curent şi-au accelerat puternic creşterea în primele două luni din trimestrul II în raport cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie s-a redus semnificativ în luna mai, după creşterea considerabilă consemnată în aprilie, iar rata şomajului BIM s-a mărit gradual în intervalul aprilie-iunie, până la 5,5 la sută – nivel inferior mediei de 5,6 la sută din a doua jumătate a anului trecut. În acelaşi timp, sondajele de specialitate au indicat în iulie intenţii mai moderate de angajare pe orizontul foarte scurt de timp decât în trimestrul precedent, precum şi un deficit de forţă de muncă în scădere, faţă de cel în creştere raportat de companii în primele două trimestre din acest an. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal şi mai cu seamă cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie au înregistrat o scădere pe ansamblul intervalului aprilie-mai, rămânând însă înalte.

    Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au scăzut în prima decadă a lunii iulie sub impulsul reducerii de către BNR a ratei dobânzii-cheie şi a ratelor dobânzilor la facilităţile permanente, iar apoi au rămas constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s‑au reînscris în debutul lunii şi s-au menţinut ulterior pe o traiectorie general descrescătoare – relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune –, în contextul aşteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecţie descendentă în prima parte a lunii iulie şi a rămas apoi relativ stabil, pentru ca spre finele intervalului să urce la valorile mai înalte prevalente în trimestrul II, pe fondul creşterii volatilităţii pe pieţele financiare internaţionale, inclusiv ca urmare a escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu.

    Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 6,7 la sută în iunie, de la 5,7 la sută în luna mai, în condiţiile în care componenta în lei a continuat să-şi accelereze creşterea, în principal pe seama evoluţiilor de pe segmentul societăţilor nefinanciare, iar ritmul celei în valută şi-a prelungit traiectoria uşor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a crescut la 69,1 la sută în iunie, de la 68,8 la sută în mai. 

    În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2024, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

    Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în proiecţia precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la finele anului curent şi în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creştere temporară în trimestrul II 2025 să revină şi să se menţină până la capătul orizontului proiecţiei uşor sub limita de sus a intervalului ţintei, implicit la niveluri ceva mai joase decât cele din precedenta prognoză.

    Descreşterea ratei anuale a inflaţiei va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, a căror acţiune dezinflaţionistă va rămâne mai intensă pe termen scurt decât s-a previzionat anterior, sub impactul efectelor de bază şi al modificărilor legislative din domeniul energiei. Acestuia i se vor alătura influenţele aşteptate să vină pe întregul orizont de prognoză din descreşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt şi din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, precum şi din restrângerea foarte uşoară a excedentului de cerere agregată, relativ în linie cu previziunile precedente.

    Incertitudini şi riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri,  având în vedere, pe de o parte, execuţia bugetară din primele şase luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi transmis CE în toamna acestui an. O sursă de incertitudini şi riscuri însemnate rămân, de asemenea, condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate evoluţiei preţurilor energiei şi alimentelor, pe fondul modificărilor legislative şi al secetei prelungite din acest an, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, în contextul tensiunilor geopolitice.

    Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa. Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.

    Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

    Având în vedere ameliorarea semnificativă a perspectivei apropiate a inflaţiei în raport cu prognoza precedentă, dar şi în condiţiile incertitudinilor încă ridicate asociate previziunilor pe orizontul mai îndepărtat de timp, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2024. Totodată, s-a decis reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, şi reducerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

    BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

    Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 9 august 2024 ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 20 august 2024, la ora 15:00.

    Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 octombrie 2024.

     

     

     

  • Italienii de la De’Longhi au deschis cea de-a treia fabrică din România la Satu Mare. “România devine cel mai mare hub de producţie de maşini automate de cafea al grupului”

    Grupul italian De’Longhi, unul dintre cei mai mari actori din producţia de electrocasnice mici din lume, a inaugurat cea de-a treia facilitate de producţie din România, la Satu Mare. Compania mai are fabrici în Cluj, la Jucu, şi în Bihor.

    „Cu această nouă fabrică, România devine cel mai mare hub de producţie de maşini automate de cafea al grupului De’Longhi. Evoluţia constantă a competitivităţii echipei române, dezvoltarea portofoliului şi calitatea produselor fabricate în România vor contribui cu siguranţă la consolidarea poziţiei de lider pentru De’Longhi în faţa clienţilor noştri, în toate colţurile lumii”, a declarat Nicola Serafin, general manager De’Longhi Group. El a venit în România cu ocazia inaugurării.

    Valoarea totală a investiţiei în acest nou centru de producţie e de 40 de milioane de euro. Suma totală va investită pe parcurs. Până la finalul acestui an, fabrica va ajunge la 300 de salariaţi, iar planurile de dezvoltare permit o creştere ulterioară de alte câteva sute. Gigantul italian avea deja 4.000 de angajaţi la Jucu (judeţul Cluj) şi Salonta (Bihor).

    Fabrica de la Satu Mare se întinde pe o suprafaţă de 52.000 mp şi producţia va fi dedicată integral maşinilor automate de cafea.

    De’Longhi a intrat în România în 2013, prin fabrica de espressoare de cafea din judeţul Cluj, iar ulterior şi-a extins activitatea prin producţia de echipamente de mic dejun sub marca Braun în fabrica de la Salonta, judeţul Bihor.

    Pe lângă cele trei facilităţi de producţie, De’Longhi a dezvoltat în România şi un hub IT dedicat programelor prioritare de automatizare şi digitalizare pentru întregul grup, care se întinde în 80 de ţări.
    Delonghi este o afacere de familie cu o istorie de peste 50 de ani, cu sediul in Treviso, Italia. De’Longhi, Braun, Ariete, Nutribullet, Kenwood şi de curând La Marzocco sunt brandurile grupului cu o cifră de afaceri de peste 3 miliarde de euro. În România, tot businessul a ajuns la 2,4 mld. lei (circa 500 mil. euro).

     

  • Ministrul Energiei, despre construcţia hidocentralei Porţile de Fier III, unul dintre cele mai mari proiecte din Serbia şi din regiune: Nu vom face niciun compromis de la producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi II

    România nu va face niciun compromis de la producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi II, afirmă Sebastian Burduja, ministrul Energiei, în contextul în care Serbia derulează un studiu de pre-fezabilitate pentru o posibilă construcţie pe Dunăre a unei centrale cu acumulare prin pompaj, lucru care ar putea afecta producţia de energie de la Porţile de Fier I şi II.

    “Suntem foarte atenţi la aceste planuri investiţionale pentru că sub nicio formă nu vrem să aibă de suferit potenţialul de exploatare a hidrocentralelor existenţe pe Dunăre. Fiind o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, înţelegem importanţa ei, rolul ei în asigurarea unor servicii de sistem, de echilibrare, dar – încă o dată — nu vom face niciun compromis de la producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi II”, a spus Sebastian Burduja în cadrul unei vizite la Hidrocentrala Porţile de Fier I, una dintre cele mai importante unităţi de producţie de energie electrică din România.

    Hidrocentrala Porţile de Fier I, inaugurată în 1972, este una dintre cele mai mari construcţii hidrotehnice de pe fluviul Dunărea, cu o putere instalată de 1.166,4 MW şi o capacitate de producţie anuală de aproximativ 5,4 TWh. Aceasta include o baraj cu o lungime de 1.278 metri şi 12 turbine Kaplan (6 dintre acestea fiind operate de Hidroelectrica), fiind un element esenţial în sistemul energetic al României şi contribuind semnificativ la producţia de energie electrică şi la gestionarea apelor fluviale.

    Hidroelectrica a bugetat investiţii de 1,4 miliarde de euro în modernizarea hidrocentralelor, retehnologizare şi achiziţii, în următorii 4 ani.

    “Am dublat bugetele de mentenanţă pentru fiecare centrală hidroelectrică (…) Anul acesta am mărit foarte mult ritmul investiţiilor în toată compania. Am aprobat documentaţia tehnică şi în curând va ieşi pe SEAP pentru transformatoarele necesare la Porţile de Fier. Valoarea de achiziţie a transformatoarelor de mare putere la Porţile de Fier este de 119 milioane lei, documentaţia pentru această achiziţie fiind deja finalizată, urmând licitaţia si implementarea până în anul 2028. Suntem în curs de finalizare cu lucrările la butucul hidroagregatului aflat la Reşiţa şi avem ca termen 14 februarie 2025 pentru a da în funcţiune HA1”, spune Karoly Borbely, CEO Hidroelectrica.

    În anul mediu hidrologic, centrala hidroenergetică Porţile de Fier I asigură aproximativ 10% din necesarul de consum naţional.

     

     


     

     

  • Afacerile din comerţ, principalul indicator pentru consumul privat, au crescut în S1/2024 cu 8,1% an/an, sustinute în principal de vânzările de produsele nealimentare şi de carburanţi

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a marcat în primele şase luni ale anului o creştere de 8,1% ca serie brută, faţă de perioada similară a anului trecut, pe fondul creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare cu 13%, la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate cu 5,5%, şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 3,9%, arată datele transmise marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În luna iunie, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut cu 9,4%, serie brută, comparativ cu luna iunie 2023, ca urmare a creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare cu 11,9%, la vânzările de produse alimentare cu 6,2% şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate cu 9,7%.

    Raportat la luna mai 2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut, pe ansamblu, cu  doar 0,9%, serie brută, comparativ cu luna precedentă. Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate au crescut cu 5,7%, în timp ce vânzările de produse nealimentare au crescut cu doar 0,3%. La vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun s-a înregistrat o scădere de 0,8%.

    (Sursa tabel: INS)

     

  • Revenire spectaculoasă pe bursele asiatice după vânzările agresive de luni: marile acţiuni japoneze cresc cu până la 10%, cea mai mare apreciere din 2008 încoace. Pe Wall Street, contractele futures sunt pe plus

    Acţiunile japoneze au crescut marţi cu cea mai mare marjă intrazilnică din octombrie 2008, conducând pieţele asiatice în creştere, într-o inversare izbitoare a vânzării globale din ziua precedentă.

    Pe fondul avertismentelor din premarket din partea analiştilor, care au avertizat că investitorii trebuie să se aştepte la o volatilitate extraordinară, indicele general Topix a crescut cu peste 10 % în cursul sesiunii de dimineaţă de la Tokyo, investitorii începând să caute chilipiruri, iar yenul s-a stabilizat la aproximativ 144,607 yeni, după două săptămâni de creştere accentuată, scrie Financial Times.

     Revenirea Topix şi revenirea cu 9 % a mediei Nikkei 225, mai restrânsă şi cu o pondere ridicată a tehnologiei, au avut loc în pofida scăderilor puternice înregistrate peste noapte pe pieţele americane, inclusiv o scădere de 3 % a S&P 500. Wall Street are plus 0,8% prin Dow Jones în contractele futures şi plus 1,3% prin S&P.

     Pieţele globale au scăzut în ultimele zile pe fondul temerilor că Rezerva Federală a reacţionat prea lent la semnele de slăbire a economiei SUA şi ar putea fi nevoită să recupereze teren printr-o serie de reduceri rapide ale ratei dobânzii. Totuşi, cele mai afectate au fost acţiunile japoneze, care au scăzut luni cu peste 12 %.

    Însă revenirea de marţi s-a dovedit la fel de spectaculoasă. La un moment dat, media Nikkei 225 a crescut cu 3 453 de puncte – cea mai mare creştere intraday din istorie. Graba de revenire pe piaţa acţiunilor din Japonia a fost atât de intensă încât tranzacţionarea contractelor futures Nikkei şi Topix a fost suspendată automat în cursul sesiunii de marţi dimineaţă.

     Raliul a avut ecou şi pe alte pieţe asiatice, indicele sud-coreean Kospi crescând cu 3 procente în cursul dimineţii. Indicele bursier taiwanez, care a înregistrat luni cea mai mare scădere din istorie, a recuperat 1 %, în timp ce producătorul de cipuri TSMC a crescut cu 5,5 %.

    Atul Goyal, analist de acţiuni pentru Japonia la Jefferies, a declarat că, deşi frica a cuprins pieţele, scăderea de luni a anumitor acţiuni japoneze a fost “mult prea extremă”.

     Sectorul financiar, cel al telecomunicaţiilor, cel industrial şi unele părţi ale sectorului tehnologic au fost marţi principalele cumpărături în Japonia, după ceea ce Tomochika Kitaoka, strateg la Nomura, a descris ca fiind “ceva asemănător cu o criză de aşteptare”.

    O creştere surprinzătoare a ratei dobânzii de către Banca Japoniei săptămâna trecută a propulsat yenul în sus şi a declanşat o vânzare de acţiuni timp de trei zile, culminând cu scăderea dramatică de luni. Până la închiderea de luni, Topix îşi pierduse toate câştigurile din acest an, după ce atinsese un maxim istoric pe 11 iulie.

     

     

     

     

     

  • VIX- “Indicele fricii” de pe Wall Street, care măsoară volatilitatea, a explodat la cel mai ridicat nivel de când piaţa s-a prăbuşit la debutul pandemiei din 2020, după ce a crescut luni dimineaţă cu 179%

    Indicele de volatilitate VIX, o măsură cheie a volatilităţii aşteptate pe piaţa bursieră a crescut luni dimineaţă la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, în timp ce acţiunile globale au scăzut brusc.

    VIX a depăşit 50 luni, în creştere de la aproximativ 23 vineri şi aproximativ 17 în urmă cu o săptămână.

    Acesta este cel mai ridicat nivel al VIX de când a atins un maxim intraday de 57,24 la 2 aprilie 2024, la scurt timp după acţiunile de urgenţă ale FED în timpul pandemiei Covid 19, potrivit FactSet. VIX a crescut până la 85,47 în martie 2020, potrivit FactSet.

    VIX este calculat pe baza preţurilor de piaţă pentru opţiunile pe S&P 500. Acesta este conceput pentru a fi o măsură a volatilităţii aşteptate în următoarele 30 de zile şi este adesea denumit “indicatorul fricii” de pe Wall Street.

    De la atenuarea vânzării Covid, VIX a fost moderat, tranzacţionându-se adesea sub 20.

    În timp ce vârfurile VIX coincid adesea cu vânzări profunde ale pieţei, acestea pot fi, de asemenea, de scurtă durată şi pot preceda o revenire a acţiunilor.

    “Trebuie să urmăriţi VIX. Atunci când VIX atinge un vârf şi începe să se rostogolească şi să scadă, recuperarea poate fi la fel de rapidă”, a declarat Tom Lee, şeful departamentului de cercetare al Fundstrat, luni, la emisiunea “Squawk Box” de la CNBC.

  • Dezvoltatorul de jocuri video Amber a achiziţionat studioul columbian Madbricks. „Madbricks va consolida prezenţa Amber în peisajul industriei jocurilor din America de Sud”

    Amber, studio dezvoltator de jocuri video cu sediul central în Bucureşti şi birouri în întreaga lume, a anunţat achiziţia studioului columbian Madbricks. Această achiziţie face parte din strategia Amber de a aborda procesul dezvoltării de jocuri video într-un mod colaborativ, având ca obiectiv să îşi extindă echipa la nivel global prin integrarea de studiouri externe, susţin reprezentanţii companiei.

    „Am fost impresionaţi de dedicarea şi profesionalismul echipei Madbricks în timpul proiectelor dezvoltate împreună, aşa că această achiziţie este un pas natural în relaţia noastră. Interesul faţă de pieţele emergente face parte din ADN-ul nostru, iar Madbricks va consolida prezenţa Amber în peisajul industriei jocurilor din America de Sud”, a declarat Mihai Pohonţu, CEO al Amber.

    Cu sediul în Bogota, Columbia, Madbricks este o companie cu expertiză de zece ani în co-dezvoltare şi dezvoltare completă în mai multe genuri de jocuri şi platforme. În acest timp, echipa studioului a crescut la aproximativ 40 de specialişti. Studioul a creat jocuri pentru companii precum Voodoo, ByteDance şi Maximum Games.

    „Pentru Madbricks, a deveni parte din Amber reprezintă implicarea în proiecte mai mari şi oportunitatea de a învăţa de la o organizaţie matură”, a declarat Miguel Benavides, CEO al Madbricks.

    Înfiinţată în 2013 în Bucureşti, Amber este un dezvoltator de jocuri video compus dintr-o reţea de studiouri cu specializări diferite, oferind o paletă largă de soluţii de dezvoltare de jocuri video, ce include livrarea de produse complete, co-dezvoltare, conversie de platforme, live operations şi servicii de suport.

    Amber are în prezent peste 850 de angajaţi şi, prin intermediul partenerilor săi, dispune de o reţea globală de peste 3400 de specialişti. Amber are sediul central în Bucureşti şi birouri în Botoşani, San Francisco, Los Angeles, Guadalajara, Bogotá, Montreal, Kiev şi Manila.