BusinessMagazin

Tag: credite

  • Veşti proaste pentru românii cu credite la bănci. Indicele ROBOR la 3 luni a ajuns la cel mai mare nivel din ultimii 11 ani

    Robor la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a făcut un salt miercuri, la 6,41%, de la 6,28% marţi, fiind cu aproape 4% mai mare decât în urmă cu o săptămână, arată datele publicate de BNR.

    De la începutul anului, indicele ROBOR la 3 luni s-a majorat cu peste 100%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Tot astăzi, analiştii financiari din cadrul asociaţiei CFA România  au anunţat că estimează că indicele ROBOR la 3 luni va atinge nivelul de 6,94% în următoarele 12 luni.

    Robor la 6 luni,  utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 6,53%, de la 6,41% cu o zi în urmă.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

     

  • Indicele ROBOR la trei luni îşi reia creşterea după o săptămână de stagnare şi urcă luni la 6,26%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, şi-a reluat creşterea, după cinci zile de pauză, şi a urcat luni la 6,26%.

    La începutul lunii iunie, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 5,99%, faţă de 5,01% la început de mai şi 4,6% în aprilie.

    De la începutul anului, indicele ROBOR la 3 luni s-a majorat cu peste 100%

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    Tot luni, Robor la 6 luni,  utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,39% de la 6,33% vineri.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

     

  • Cifra săptămânii 13 – 19 iunie 2022

  • România plăteşte pe dobânzi la credite jumătate din cât investeşte din buget pentru dezvoltare

    În acelaşi timp, cheltuielile cu investiţiile din bugetul de stat au fost de 230 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că statul cheltuieşte cu dobânzile la datoria publică jumătate din cât plăteşte pentru investiţii. Este normal?

    „Normal este, dacă privim în urmă şi vedem că această datorie publică ce se tot acumulează şi care ne sufocă tot mai tare reprezintă, de fapt, deficite cumulate în ultimele trei decenii. Este normal şi dacă privim la faptul că nu am îmbunătăţit semnificativ riscul de ţară (sistemic, politic) de care depinde costul finanţării la nivel de ţară, cu atât mai mult cu cât această datorie publică este în procent tot mai mare datorie externă, unde acest risc contează mult mai mult, mai ales la finanţările externe”, spune Cristian Păun, analist financiar şi profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti.

    Cheltuiala cu dobânzile a fost de 9,5 miliarde de lei în primele patru luni din acest an. În 2022, an în care dobânzile au sărit în aer din cauza inflaţiei şi a războiului din apropierea României, statul ar plăti, dacă s-ar menţine ritmul din primele patru luni, 28 de miliarde de lei cu dobânzile, un nivel record. Acum 10 ani, Finanţele plăteau în 3 ani aceeaşi sumă.

    „O altă cauză este creşterea dobânzilor, peste tot în lume, ca urmare a inflaţiei. Coroborând riscul şi inflaţia, este clar o idee foarte proastă să amânăm rezolvarea problemei deficitului bugetar excesiv, ultimele evoluţii arătând că anul acesta vom avea un deficit mai mare decât în 2021, când el ar trebui să fie mai mic. Şi deficitul excesiv şi dificultatea de a-l rezolva este sursă de risc sistemic, punând presiune suplimentară pe costul finanţării”, mai spune Cristian Păun.

    Costul de finanţare pentru statul român este cel mai mare din Uniunea Europeană. Randamentul titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani, barometrul pentru costul de finanţare, este de 8,2% pentru România. Ungaria se împrumută la dobânzi de 7,2%, Polonia la 6,7%, Bulgaria la 1,6%. În condiţiile în care atât dobânzile, cât şi datoria publică cresc puternic, cheltuielile guvernului cu dobânzile nu pot decât să crească.

    În aceeaşi vreme, cheltuielile cu investiţiile din bugetul de stat au scăzut în primele patru luni din an, prin comparaţie cu primele patru luni din 2021, cu 13%. Per total, investiţiile statului (atât cele din buget, cât şi cele din fonduri europene sau alte finanţări) au scăzut în primele patru luni din an, prin comparaţie cu 2021 cu un miliard de lei.

    „Prima problemă este absenţa finanţării sau abordarea greşită cu privire la această finanţare, mai ales la proiectele complexe de investiţii. Avem prea puţin parteneriat public-privat, prea puţină finanţare prin piaţa de capital, prea puţine proiecte de infrastructură listate pe burse, prea multe proiecte de investiţii derulate prin companii de stat, excluse ani buni de la privatizare”, mai este de părere Cristian Păun.

    Scăderea de acum este greu de explicat însă, în condiţiile în care, în criză, investiţiile statului trebuie să crească pentru a atenua impactul acesteia, iar în aceeaşi vreme România este restanta Uniunii Europene la atragerea de fonduri europene: din programarea 2014-2020 România poate pierde 12 miliarde de euro, iar din PNRR nu s-a cheltuit încă niciun şfanţ, în condiţiile în care alte ţări, precum Italia, deja au început să cheltuiască banii pentru investiţii.

    Fondurile europene vin însă la pachet cu rigurozitate, cerinţe de transparenţă şi control insistent, explică Cristian Păun, şi de aceea sunt evitate.

    „Statul nu are resursele pentru investiţii, schimbă adesea şi din mers priorităţile, împarte multe resurse pe care în realitate nu le are, investiţiile fiind cel mai simplu de sacrificat (prin comparaţie cu pensiile, de exemplu). În plus, investiţiile sunt greu de realizat şi cu impact mai vizibil decât toate măsurile populiste propuse ca panaceu la subdezvoltarea noastră.”

  • Robor la 3 luni sparge pragul de 6% şi încheie săptămâna cu o nouă creştere

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, încheie săptămân al 6,01%, menţinând trendul de creştere din ultima perioadă.

    La începutul lunii mai, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 5,01%, în timp ce la începutul lunii aprilie acesta era cotat la 4,60%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a început anul 2022 la 3,02%. Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    Tot vineri, Robor la 6 luni,  utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,34% de la 6,33% cu o zi înainte.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

     

  • Veşti proaste pentru românii cu credite: Indicele ROBOR la 3 luni consemnează o nouă zi de creştere şi se aproprie de pragul psihologic de 6%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat joi la 5,99%, în creştere faţă de marţi, când indicele a atins 5,97%.

    La începutul lunii mai, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 5,01%, în timp ce la începutul lunii aprilie acesta era cotat la 4,60%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a început anul 2022 la 3,02%. Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

    Din acel moment, indicele ROBOR la 3 luni a avut un trend ascendent, cu anumite zile de stagnare, până în ziua de astăzi când era cotat la 5,99%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

    Majoritatea analiştilor financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni se va situa la 5,41% în următoarele 12 luni, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Asociaţia CFA România.

     

  • O nouă zi de creştere pentru Robor la 3 luni: Indicele a ajuns marţi la 5,97%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a urcat marţi la 5,97%, după ce vineri şi luni a staţionat la 5,95%, arată datele publicate de BNR.

    Tot marţi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,13% de la 6,12% cu o zi înainte, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 6,32% în creştere de la 6,31%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

    Majoritatea analiştilor financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni se va situa la 5,41% în următoarele 12 luni, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Asociaţia CFA România.


     

     

     

  • Opinie Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest. Vrajeală: inflaţia n-a omorât pe nimeni! Achiziţia unei case va deveni un moft dacă ratele lunare la creditele în lei se dublează

    PIB-ul Romaniei este putin peste 1,5% din cel al Europei. Astfel, Romania pare ca ruleaza un fel de ”maruntis”, raportat la banii care se vehiculeaza in restul continentului. Cu toate astea, sistemul gestionat de BNR este foarte profitabil. Acest lucru ajuta statul roman, care are garantia ca va avea de unde sa se imprumute in continuare, ca sa plateasca bine bugetarii si asistatii sociali.

    Intre 2006 si 2009, creditarea in valuta – euro si franci elvetieni – a crescut constant. Numai in 2007, soldul creditarii in monede straine a explodat, crescand cu 143%. Apoi, treptat, trendul s-a inversat. Doritorii de credite au fost invitati sa schimbe ”macazul” si sa ia credite in lei. Astfel, intre 2009 si 2019, creditarea in valuta aproape s-a injumatatit. Daca raportam valuta la moneda nationala, in perioada respectiva, creditarea a scazut de la 62.4 la 34.8 miliarde lei.

    In schimb, in aceeasi interval de 10 ani, soldul creditelor in lei s-a majorat de peste doua ori si jumatate, respectiv de la 40.6 la 107 miliarde lei. Dupa 2009, leul a devenit moneda de baza a creditarii. Ca sa intareasca acest trend, BNR a impus bancilor reguli noi. Astfel, la creditele in lei avansul pentru locuinte a ajuns la 15%, iar la euro a ramas minimum 25%. Bine ati venit in labirintul bancar!

    In ultimul an, ROBOR la 3 luni a crescut de aproape 4 ori, respectiv de la 1,5 la 6%. Si nu se va opri aici! In 2017 era numai 0,7% si se parea ca viata e frumoasa daca iei un credit in lei. In viitorul apropiat, din cauza ROBOR, ratele lunare pentru creditele in lei mai au putin si se dubleaza. Intrucat cursul euro/leu a cam ramas acelasi (+1,5%), bancile au sansa sa castige curand 100%, lunar, inclusiv in euro. Cine a luat credite in euro si nu s-a dus dupa ”fenta” BNR poate sa se felicite zilnic. Cursul euro/leu a ramas relativ stabil. Multumim, domnule Guvernator!

    Pentru mine, BNR este o inspiratie in afaceri. Mutarea facuta de aceasta in 2009 se numeste arta. Daca nu stiati, bancile influenteaza direct valoarea ROBOR. Arta si performanta bancara. Sa faci milioane de oameni sa te urmeze, bagand frica in ei, nu este la indemana oricui. Mintile luminate din sistemul bancar au reusit sa modifice un trend, ”evitand” o frica. Bancile si-au oferit o oportunitate maxima, de care profita din plin. Asa as fi facut si eu, daca eram bancher. Totusi, prefer antreprenor!

    BNR a avut o idee geniala. A convins doritorii de imprumuturi bancare ca se ”risca” cu euro. Astfel, dupa 2009, trendul creditarii s-a focusat pe moneda nationala. Razboiul a picat ”manusa” pentru bancheri, care acum au toate argumentele posibile ca sa manipuleze ROBOR in favoarea lor.

    Cei care au achizitionat o casa, cu contract ipotecar pe o perioada de 20-30 de ani, pot sa faca un calcul simplu la sfarsitul creditarii si s-ar putea sa constate ca vor ajunge sa plateasca de aproape 3 ori valoarea imprumutului, raportat la euro. Cat va valora casa dupa ultima rata achitata nu se stie.

    Desigur, au fost activati ”specialistii” patriei care ne povestesc despre efectele inflatiei, foamete si razboi, siguranta nationala, riscul de tara si cel bancar (nu mai vorbesc!), fluctuatiile internationale si contextul regional, influenta economica mondiala, recesiunea europeana, turbulentele de pe piata capital etc. Ei vorbesc, noi platim. Mai mult. Concret, unii ”lucreaza” la butoane/din tastatura, altii muncesc si platesc. Din ce in ce mai mult.

    Multi romani se gandesc serios sa schimbe ROBOR cu IRCC (indicele de referinta pentru creditele acordate consumatorilor), promovat de….Liviu Dragnea. Apropo, va aduceti aminte cat de mult s-a bucurat poporul c-a scapat de el? Si da, trebuie sa fim corecti, datorita lui, cine va cere schimbarea indicilor va plati mai putin, lunar. Pentru cat timp, ramane de vazut, intrucat ”ora exacta” pentru acest indice tot BNR o da. Ori, banca centrala are nevoie de banci prospere. Sa nu uitati asta. Nicio clipa.

    Avand in vedere istoria creditarii, ma gandesc ca IRCC poate fi o noua provocare, la fel cum a fost promovarea creditarii in lei, in defavoarea euro. Daca IRCC va ajunge mai costisitor decat ROBOR nu mai exista alt refugiu pentru cei care vor fi afectati economic. Nu poti sa te plimbi intre cei doi indici si sa alegi pe cel care-ti convine, in functie de conjunctura de moment. Iar Liviu Dragnea nu mai are niciun cuvant de spus. Sper sa nu-l regretam!

    Ca simplu antreprenor, asa vad eu tainele creditarii. Prin cifre si date concrete. Cu calculatorul in mana. Faptele traite nu mint. La ”meandrele” sistemului bancar romanesc suntem simpli spectatori. Doar cotizam mai mult. Dictatura economica este parte a capitalismului. Chiar a democratiei, as spune. Sistemul bancar a demonstrat ca stie sa-si apere interesele si poate sa faca minuni pentru ”actorii” lor. Win-win parca se numeste… Numai pentru BNR si banci.

    Daca o tinem la fel in continuare, achizitia unei case ar putea deveni un moft, asa cum spunea pe vremuri Ion Iliescu. Inflatia n-a omorat pe nimeni, in schimb, scumpirea creditarii a omorat multe afaceri.

    Dragos Dragoteanu

    Certified International Property Specialist

  • Olaf Scholz avertizează asupra unei crize financiare globale din cauza creditelor acordate de China

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a avertizat, vineri, că împrumuturile bancare acordate de China statelor sărace, în special din Africa, riscă să genereze o nouă criză financiară de amploare mondială, informează publicaţia Die Zeit.

    China este acuzată de mult timp de Occident că acordă credite naţiunilor sărace pentru a exercita influenţă asupra lor. Beijingul respinge acuzaţiile, argumentând că încearcă să ofere asistenţă naţiunilor defavorizate.

    În acest context, Olaf Scholz a pledat vineri că vrea integrarea Chinei în Clubul de la Paris, un grup informal al creditorilor publici care aplică soluţii coordonate pentru ajutarea naţiunilor aflate în dificultăţi financiare. “Avem ambiţii foarte mari de a integra China, o ţară care alocă multe credite, în clubul nostru”, a afirmat Olaf Scholz într-un discurs rostit vineri la Stuttgart, cu ocazia Congresului Catolicilor.

    “Există un risc real şi serios ca viitoarea criză a datoriilor suverane să fie cauzată de creditele acordate naţiunilor sudice, pe care le oferă China şi pe care nu le poate monitoriza singură, deoarece sunt implicaţi foarte mulţi actori”, a adăugat Olaf Scholz.

    “O astfel de situaţie ar aduce atât China, cât şi naţiunile sudice într-o mare criză economică şi financiară, iar restul lumii nu ar scăpa neafectată. Trebuie să schimbăm acest lucru”, a subliniat cancelarul Germaniei.

  • Robor la 3 luni încheie săptămâna tot mai aproape de pragul de 6%: vineri, indicele a fost cotat la 5,95, de la 5,93% joi

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri la 5,95%, în urcare cu două puncte bază faţă de joi, când a fost cotat la 5,93%, arată datele publicate de BNR.

    Tot vineri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,11% de la 6,08% joi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a atins 6,30% în creştere de la 6,29%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    BNR a decis la cea mai recentă şedinţa a CA să majoreze dobânda-cheie de la 3% la 3,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

    Majoritatea analiştilor financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni se va situa la 5,41% în următoarele 12 luni, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Asociaţia CFA România.