BusinessMagazin

Tag: creare

  • Un pui de afacere. Cum reuşeşte o antreprenoare să ajungă la venituri de zeci de mii de lei folosindu-se de aparatul foto

    „Ca idee, Pui de Poze s-a născut la câteva luni după ce a venit pe lume fiul meu. Fiind conectată la informaţii despre bebeluşi, cumva am ajuns să văd fotografii minunate cu nou-născuţi în ipostaze creative. Băieţelul meu trecuse de stadiul de nou-născut când am descoperit acest tip de imagini, aşa că mi-am dat seama că am ratat ocazia să-i creez şi lui astfel de amintiri”, povesteşte Anca Costea. Acest mic regret, împreună cu ceva experienţă în domeniul fotografiei pe care o acumulase cu câţiva ani înainte de a deveni mamă, dar şi cu încurajările din partea soţului ei au făcut-o pe tânăra mamă să îndrăznească să se avânte în lumea afacerilor. Primii protagonişti au fost bebeluşii prietenilor şi ai cunoştinţelor, deveniţi vedete în faţa camerei de fotografiat. Se întâmpla în mai 2017.
    „Fiind încă în concediu de creştere a copilului şi dorind să capăt experienţă în această direcţie a fotografiei, până în 2018 am lucrat gratis, iar în 2018 Pui de Poze a devenit firmă cu acte în regulă. În business îi este alături soţul, astfel că, dacă Anca Costea este fotograful din poveste, partenerul ei, cu experienţă de 15 ani ca art director, se ocupă de editarea fotografiilor, serviciu pe care businessul a început să-l furnizeze din primele luni ale lui 2019.
    „Investiţia iniţială a fost în jur de 3.000 de euro, însemnând un aparat foto entry level (pentru începători – trad.), un obiectiv, un set de lumini, două fundaluri foto şi elemente de recuzită: wraps, boluri, costumaşe. Ulterior am investit în spaţiu, aparatură mai bună, recuzită de mai bună calitate, căci această nişă presupune reinvestire constantă, mai ales în recuzită şi în special în educaţia mea ca fotograf.”
    În 2019, imaginilor cu bebeluşi li s-au adăugat cele cu mame în devenire, ceea ce a presupus noi investiţii, precum cele în rochii, accesorii. Ca să se dezvolte, lunar, spune Anca Costea, participă constant la concursuri şi workshopuri, astfel că despre 2019 spune că a fost un an al „reinvestirilor”.
    „Pui de Poze este un business mic, ce creşte organic. M-am concentrat pe livrarea unor imagini de calitate şi crearea de experienţe minunate pentru noii părinţi, nu pe programarea de şedinţe pe bandă rulantă, prin care se poate pierde mare parte din experienţa personală şi relaţia creată cu fiecare părinte în parte”, spune Anca Costea.
    Astfel, lunar, ea îşi programează un număr limitat de şedinţe foto, luând în calcul o durată medie de trei ore, la care se adaugă editarea foto. Studioul foto se află în zona centrului comercial Bucureşti Mall din Vitan. Avocaţi, medici, oameni din domeniul resurselor umane, din publicitate sau antreprenori au trecut până acum prin faţa aparatului Ancăi Costea. În funcţie de numărul de fotografii solicitate, dar şi de formatul acestora, preţul unei şedinţe începe de la 600 de lei şi poate ajunge la 1.150 de lei.
    În 2019, încasările au fost de circa 59.000 de lei, businessul având doi angajaţi. Planul antreprenoarei este să mai coopteze pe cineva în 2020, pentru promovare şi editare foto. Iar puiul de afacere se va face din ce în ce mai mare.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Hai afară, Hai la joacă – excursii în natură (Bucureşti)
    Fondator: Oana Bernecher
    Prezenţă: pădurile din jurul Capitalei, Delta Văcăreştilor

    Lotus Textile Care & Training – centru de training pentru îngrijirea produselor textile (Bucureşti)
    Fondator: Ana Maria Stoica
    Investiţie iniţială: 60.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Ralitza – producţie de accesorii vestimentare (Predeal)
    Fondatori: Marieta Kojanov şi Dan Lucian Govella
    Investiţie iniţială: 80.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 43.000 de euro
    Prezenţă: online

    Iona – producţie de bijuterii din aur (Bucureşti)
    Fondator: Simona Telteu
    Investiţie iniţială: 80.000 de euro
    Cifra de afaceri estimată pentru 2020: 100.000 de euro
    Prezenţă: online

    Tarta Ta – patiserie (Bucureşti)
    Fondator: Ovidiu Mărginean
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 60.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

  • Noi probleme create de prinţul Harry şi de Meghan Markle. Toţi cetăţenii britanici sunt supăraţi pentru că trebuie să plătească pentru paza cuplului

    Plătitorii britanici de taxe sunt furioşi. Trebuie să plătească pentru siguranţa Prinţului Harry şi a lui Megan Markle 20 milioane de lire sterline, scrie Daiy Mail.
    Poliţia canadiană a confirmat că nu mai plătesc securitatea pentru ducele şi ducesa de Sussex din momentul în care vor renunţa la privilegiile lor regale şi vor deveni cetăţeni obişnuiţi după Megxit, pe 31 martie.

    Costurile protecţiei cuplului şi bebeluşului Archie va cădea astfel în responsabilitatea plătitorilor de taxe din Regatul Unit.
    Reprezentanţii Palatului Buckingham au refuziat să spună dacă Harry şi Meghan ar contribui cu banii lor propriii pentru protecţia lor. Expertul Phil Dampier, citat de Daily Mail. a declarat că familia nu ar trebui să primească bani publici pentru siguranţa lor după ce devin cetăţeni privaţi cu propriile venituri, care vor ajunge la câteva milioane sterline anual.


    Este pentru prima dată când canadienii au confirmat că au ajutat la paza lui Harry şi a lui Meghan de când s-au mutat în Vancouver, în noiembrie. Dar aseara au anunţat că vor înceta să contribuie la protecţia lor, odată cu schimbarea statutului regal al acestora.


    Canada are o obligaţie legală de a oferi servicii de securitate aşa numitelor „persoane protejate” la nivel internaţional.
    În prezent, bugetul estimat pentru protecţia familiei regale este de 600.000 de lire sterline, dar este estimat ca acesta să crească odată cu mutarea membrilor familiei peste ocean.Reprezentanţi ai poliţiei au calculat că factura anuală ar putea ajunge la 20 de milioane de lire sterline, potrivit Daily Mail.

     

  • O nouă fabrică deschisă în România va crea 450 de locuri de muncă

    Compania de proiectare şi management de proiect în cadrul construcţiilor Blue Projects a finalizat prima fabrică Rockwool din România, o investiţie în valoare de 50 de milioane de euro, localizată în parcul industrial Ploieşti West din comuna Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova. Fabrica are o suprafaţă de 13.000 mp şi o capacitate de producţie de aproximativ 45.000 tone pe an, fiind cea mai mare unitate de acest fel din România.

    Rockwool, unul din cei mai mari producători de vată minerală din lume, a desemnat compania Blue Projects ca furnizor de servicii de proiectare, suport în organizarea licitaţiilor de lucrări, managementul proiectului şi al construcţiei.

    Noua unitate de producţie a creat mai mult de 150 locuri de muncă directe şi alte 300 în logisitică şi servicii. Fabrica livrează soluţii complete de izolare pentru faţade, acoperişuri, terase, pardoseli şi pereţi, toate fabricate cu materie primă locală – vata minerală obţinându-se prin procesarea bazaltului, o rocă vulcanică destul de comună în România.
     

  • De la tablou la Tablon. Sau o idee altfel de afacere care merge tot mai bine

    Eugenia şi Mihai Ragea au plecat de la joaca alături de fetiţa lor în creionarea Tablonului, un joc care se transformă în tablou de agăţat pe perete. Primul prototip a fost creat la sfârşitul anului 2015 şi a trecut ulterior prin mai multe runde de perfecţionare.

    „Tablon a apărut dintr-o joacă creativă în familie şi a evoluat cu ajutorul prietenilor. Entuziasmul utilizatorilor a dus la ideea comercializării obiectului. Îşi doreau să-l aibă acasă, să-l facă cadou şi ne cereau din ce în ce mai multe exemplare. Atunci am început să analizăm ce presupune producţia în serie, costurile şi implicaţiile acestora”, povesteşte Mihai Ragea. Concret, Tablon înseamnă combinarea mai multor forme, modele şi culori diferite, întâi ca o joacă, iar rezultatul – care poate fi schimbat de nenumărate ori – ia forma unui tablou.

    Numele „tablon” este o combinaţie între „tablou” şi „oblon”, pentru că, la interior, produsul arată ca un oblon multiplu stratificat. Cei doi antreprenori care constituie, practic, creierul creativ din spatele Tablon sunt absolvenţi ai Universităţii de Urbanism şi Arhitectură şi lucrează în acelaşi domeniu – arhitectură, design grafic, design de interior – de la absolvire şi până astăzi. Pentru dezvoltarea Tablon, s-au asociat cu un prieten care s-a îndrăgostit de produs.

    „În vederea comercializării produsului Tablon am înfiinţat o nouă societate în august 2019. Produsul a fost lansat în decembrie 2019. Investiţia până în prezent este în jur de 20.000 de euro şi a fost dedicată dezvoltării produsului – design, branding, website, ambalaj, producţie. Desfăşurarea activităţii s-a bazat pe implicarea şi resursele asociaţilor, iar producţia şi serviciile complementare au fost externalizate”, spune Mihai Ragea.

    Un tablon care poartă denumirea „Abstract” costă 185 de lei şi se livrează sub formă de kit, compus din mai multe piese. Pe site-ul Tablon figurează alte două modele – un set pentru construcţie format din cifre şi un altul format din litere. Din decembrie până acum, familia Ragea a vândut 100 de astfel de produse. „Suntem încă în procesul de identificare a tipologiei clientului nostru. Până acum l-au cumpărat cu bucurie şi am primit aprecieri de la toate categoriile de vârstă, indiferent de gen, ocupaţie sau educaţie. A fost foarte bine primit şi de zona business, după ce companiile au comandat serii personalizate pentru cadoul de Crăciun către partenerii lor.”

    Produsul Tablon este confecţionat şi asamblat cu ajutorul unei firme de producţie publicitară din Bucureşti, iar producţia efectivă este supervizată de Mihai Ragea. Fiecare piesă care compune obiectul presupune, în afară de materiale, şi manopera de finisare şi asamblare. Un tablon este compus din 21 de planşe. „Urmează verificarea ramei şi integrarea magneţilor, asamblarea ambalajului şi includerea instrucţiunilor de montaj”, adaugă Mihai Ragea.

    Un tablon costă 185 de lei şi se livrează sub formă de kit, compus din mai multe piese. Din decembrie până acum, familia Ragea a vândut 100 de astfel de produse.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    AlbAlb – magazin de artă şi design (Bucureşti)
    Fondator: Cristina Olteanu
    Prezenţă: Calea Dorobanţilor din Bucureşti

    Imperma – producţie de cădiţe pentru duş (Oradea)
    Fondator: Cosmin Foltuţiu
    Investiţie iniţială: 70.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 37.000 de euro
    Prezenţă: România (prin distribuitori), online (site propriu, eMag)

    Hai Hui – brand de lumânări parfumate (Bucureşti)
    Fondator: Alina Cazacu
    Investiţie iniţială: 2.200 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 50.000 de lei (peste 10.000 de euro)
    Prezenţă: online

    Mormi – producţie de obiecte pentru joacă (Bucureşti)
    Fondator: Patrick Morăraş
    Cifră de afaceri în 2018: 45.000 de lei (aproape 10.000 de euro)
    Prezenţă: online şi în magazine fizice din Bucureşti

    Potcoava – centru de echitaţie (Runcu, judeţul Dâmboviţa)
    Fondator: Ionuţ Popescu
    Investiţie iniţială: 500.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 1,6 mil. lei (aproape 350.000 de euro)
    Prezenţă: satul Runcu, jud. Dâmboviţa, la poalele munţilor Leaota, la 120 km de Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania
    au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Colaje cu gunoaie: cum face artă din ceea ce mulţi dintre noi aruncă un artist din San Francisco

    Artistul, scrie San Francisco Chronicle, refuză să cumpere altceva decât clei sau cuttere, preferând să caute materialele pentru lucru prin gunoaiele oraşului. Ideea i-a venit atunci când, angajat de un restaurant dintr-un loc izolat să realizeze nişte lucrări, nu a putut ajunge la un magazin pentru cele necesare şi a fost nevoit să utilizeze ce găsea, cum ar fi hârtie şi carton rămase de la local. La San Francisco, Zombres colindă pe la anumite magazine de unde cere deşeuri, în special ambalaje cu anumite culori, din care realizează diverse tablouri. 

  • Tinerii care s-au asociat cu unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români din Silicon Valley şi vor să cucerească lumea cu roboţii lor

    Start-up-ul local MissionCritical a dezvoltat propria platformă pe tehnologia Robotic Process Automation (RPA) prin intermediul căruia creează roboţi software reutilizabili în diferite industrii, abordarea sa bazându-se astfel pe un model de tip app-store şi nu pe modelul de licenţiere tradiţional de RPA. În prezent, portofoliul MissionCritical numără aproape 70 de clienţi, în principal din industria hotelieră.

    „Modelul tradiţional de RPA presupune licenţe pentru roboţi, licenţe pentru work-flow designerului cu ajutorul căruia se creează roboţii ş.a.m.d. Apoi intervine necesitatea de a-şi face un centru de excelenţă cu persoane care să fie specializate pe acea tehnologie şi proces şi să pună lucrurile cap la cap. Noi lovim fix aici: dacă există un robot şi e deja creat, tu ca şi companie îl poţi implementa deja”, a explicat Mario Popescu, CEO şi cofondator al MissionCritical, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a adăugat că toţi clienţii se aşteaptă să aibă o rată mare de recuperare a investiţiei într-o astfel de soluţie de automatizare, iar în varianta tradiţională de RPA costurile sunt mult mai mari până se ajunge la un rezultat palpabil, în timp ce durata de dezvoltare este mult mai îndelungată.

    Mario Popescu a înfiinţat start-up-ul în urmă cu cinci ani împreună cu Cristian Oftez, iar de curând a intrat în acţionariat şi George Haber – unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români din Silicon Valley. Prin modelul de app-store propus de MissionCritical, companiile care au nevoie să îşi automatizeze anumite procese pot implementa direct un robot software care să le uşureze munca, fără a fi nevoie să plătească mai multe licenţe pentru tehnologie şi să aştepte dezvoltarea robotului. „La început, noi am validat modelul de app-store de roboţi, de tip B2B, în industria hotelieră – am automatizat un proces de check-in în hoteluri care minimizează timpul necesar pentru această activitate. Recepţionerul trebuie doar să plaseze documentul pe suprafaţa scannerului, se colectează toate datele, iar apoi acestea sunt integrate în sistemul de gestiune hotelieră”, a precizat CEO-ul MissionCritical. Odată creat robotul pentru acest tip de proces din industria hotelieră, start-up-ul a putut să îl revândă apoi către 60 de hoteluri din România. „Am început să vindem robotul pentru industria hotelieră în 2016 pe plan local, iar acum începem să vindem şi în Ungaria.”


    Pentru a ajunge mai uşor la clienţi, start-up-ul a încheiat un parteneriat cu Bit Soft România, principalul furnizor de soft în industria hotelieră de pe plan local.
    În prezent, pe lângă clienţii din industria hotelieră, MissionCritical are şi clienţi din alte domenii, cel mai recent proiect fiind cel realizat pentru subsidiara locală a gigantului american Xerox. Pentru acesta, start-up-ul a automatizat procesul de raportare al vânzărilor de la distribuitorii Xerox.  „În momentul de faţă, avem între 60 şi 70 de clienţi, luând în calcul clienţii din industria hotelieră, 60 la număr, la care se adaugă Xerox, plus roboţi care automatizează procesul de validare a conturilor în platforme de bugetare participativă”, a punctat Mario Popescu. Până acum, start-up-ul s-a axat în principal pe dezvoltarea şi îmbunătăţirea platformei, reuşind să atragă clienţi plătitori. „Veniturile nu sunt foarte mari, însă în momentul de faţă ne susţinem businessul – am trecut de pragul de rentabilitate.”
    Anul acesta, MissionCritical are în plan să intre pe trei noi pieţe din străinătate şi să îşi dubleze numărul de clienţi. „Vrem să intrăm în alte trei ţări – Polonia, o ţară din Asia şi în SUA. Din Polonia avem deja propuneri de colaborare, iar în Asia avem o discuţie cu un potenţial partener. În Asia, cei trei mari competitori ai noştri nu au o prezenţă atât de crescută, iar acolo este o piaţă imensă. De asemenea, suntem în discuţii cu trei potenţiali viitori clienţi din Fortune 100 pe piaţa din SUA”, a precizat el.
    Fondatorii MissionCritical se află în prezent în discuţii cu investitori locali pentru a obţine o finanţare. „Scalarea presupune şi o investiţie. Până acum nu am ridicat niciun ban, pentru că ne-am axat pe a atrage clienţi. Am vrut să aducem clienţi în companie şi nu bani de finanţare deoarece considerăm că este mai important să aducem valoare adăugată clienţilor. Este un întreg joc al investiţiei şi nu vrem să pierdem timp prea mult în angrenarea unor discuţii în acest sens. Cu toate acesta, în prezent avem discuţii cu potenţiali investitori de pe piaţa locală, care s-ar concretiza în curând”, a menţionat CEO-ul MissionCritical. Finanţarea va fi alocată resurselor umane –pentru extinderea echipei şi pentru activităţi de marketing şi vânzări. „Scopul nostru este să ajungem la clienţi, iar finanţarea ne va ajuta în acest sens”, a subliniat el. Cum va arăta businessul MissionCritical peste cinci ani? „Vrem să concretizăm modelul în toate industriile care există în momentul de faţă. Modelul nostru este agnostic de geolocaţie sau de industrie; pleacă doar de la fluxul de lucru sau ERP-ul folosit în acea companie/industrie”, a conchis cofondatorul MissionCritical. 

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Proiect: Socialinsider
    Ce face? O platformă care le permite clienţilor să analizeze performanţa brandurilor lor în reţelele sociale
    Invitat: Andrei Şerbănoiu, cofondator al Socialinsider

    Proiect: drop&go
    Ce face? Aplicaţie mobilă care le permite utilizatorilor să-şi trimită hainele la spălătorie
    Investiţie iniţială: 350.000 euro
    Invitat: Cristian Toanchină, cofondator drop&go

    Proiect: Tokinomo
    Ce face? Un dispozitiv inteligent cu ajutorul căruia produsele de la raft „prind viaţă”, ajutând astfel retailerii să-şi crească vânzările din magazine
    Finanţare totală primită: 1 milion euro
    Evaluare proiect: 10 milioane euro
    Ţintă venituri 2020: 1-2 milioane euro
    Invitat: Ionuţ Vlad, cofondator şi CEO al Tokinomo.

    Proiect: Morphl
    Ce face? O soluţie bazată pe inteligenţa artificială (AI) pentru a ajuta magazinele online să-şi majoreze vânzările,
    Finanţare totală primită: 150.000 euro
    Necesar actual de finanţare: 1 milion euro
    Evaluare proiect: 4-6 milioane euro 
    Invitat: Ciprian Borodescu, cofondator şi CEO al Morphl

    Proiect: Quikk
    Ce face? O platformă de publicitate video pentru dispozitive mobile
    Necesar de finanţare: 400.000 euro
    Invitat: Cornel Gheorghe, cofondator al Quikk

  • O tânără cu experienţă în agenţii de publicitate a renunţat la job-ul ei pentru propria afacere, în industria textilă. Câţi bani poţi să mai faci dintr-un brand de haine românesc?

    Despre yoga se spune că este, în sine, o formă de inspiraţie. Este concentrare, meditaţie, atenţie şi calibrare a simţurilor. În final, toate laolaltă duc la zen, nu-i aşa? Mai mult decât zen, pe Ramona Sima yoga a condus-o şi la o idee de business. Şi aşa, cu mişcări line şi paşi atent aşezaţi, a creat Suav, o afacere cu un nume ca o şoaptă, dar bine ancorat în realitate.

    „Suav a apărut ca idee în vara anului 2016 şi ca firmă în noiembrie 2016. A apărut din nevoia de îmbrăcăminte comodă pentru yoga, din fibre naturale, care să lase corpul să se mişte şi să respire, în condiţiile în care «uniforma» era formată din colanţi şi topuri mulate din materiale sintetice, la fel ca echipamentul pentru aproape orice sport”, povesteşte Ramona Sima, fondatoarea Suav. Nu avea experienţă în domeniul textilelor, mai mult decât pasiunea pentru modă, însă şi-a pus la bătaie toată experienţa celor aproape două decenii pe care le-a petrecut în agenţii publicitare precum McCann-Erickson, Graffiti BBDO, GMP sau Papaya şi a mers pe calea antreprenoriatului. „La început, firma a avut doi asociaţi, dar, începând din august 2019, are un asociat unic.” În persoana Ramonei Sima. Din atelierul Suav din Bucureşti ies salopete, pantaloni şi bluze numai bune de purtat în sala de port. Sau, pentru cine vrea, şi de purtat pe stradă sau pentru orice alte activităţi sportive. „Investiţia financiară a fost mică, în jur de 7.000 de euro, însă am avut noroc cu prieteni şi colaboratori din «cealaltă viaţă» (domeniul publicităţii – n. red.), care ne-au ajutat cu competenţele lor de design, fotografie, consultanţă, creaţie vestimentară şi aşa mai departe. Practic, aproape tot ce este nevoie pentru etapa de început a unui brand”, spune Ramona Sima. Businessul creşte încet, dar sigur, iar anul trecut a generat venituri de 21.000 de lei. Afacerea are însă toate premisele pentru a evolua şi mai mult. „În 2019, am decis să ne extindem obiectul de activitate şi în zona serviciilor şi am început să organizăm retreaturi de yoga, care, pe lângă experienţa de auto-cunoaştere şi de explorare interioară, oferă şi o experienţă de călătorie memorabilă. În 2020, vom creşte numărul retreaturilor oferite şi vom include şi destinaţii din afara ţării.” Din planuri fac parte şi alte idei de linii secundare de business, tot din sfera yoga, wellness şi wellbeing. Dar fiecare pe rând. În ceea ce priveşte îmbrăcămintea, concentrarea va fi pe parteneriate cu magazine de haine destinate activităţilor fizice, dar şi magazine de design românesc şi studiouri de yoga. Momentan, Suav are o colaborare cu magazinul Monoton, deschis în Timişoara. „Clienţii noştri, atât pentru îmbrăcăminte, cât şi pentru retreaturi, sunt majoritar femei din mediul urban, preocupate de un stil de viaţă sănătos şi responsabil, de dezvoltare personală, care practică sau predau yoga. Majoritatea sunt din România, dar avem şi câteva cliente fidele din străinătate”, spune Ramona Sima. Un top sub brandul Suav costă între 150 şi 200 de lei, pantalonii – între 150 şi 240 de lei, iar salopetele – 300 de lei. Totul, pentru o deconectare ca la carte.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afacerilor de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Frica de zbor – seminarii pentru învingerea fricii de zbor (Bucureşti)
    Fondatori: Sebastian Radu, Luminiţa Constantin, Ioana Blaj, Cătălin Prală
    Prezenţă: Bucureşti

    Travlocals – platformă de turism (Bucureşti)
    Fondator: Radu Fusea
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Prezenţă: online

    Wegloo – concept de facilităţi de cazare (Azuga)
    Fondator: Larisa Puşcaşu
    Cifră de afaceri în 2019: 10.000 de euro
    Prezenţă: Azuga

    Panseea – producţie de cosmetice (Voluntari)
    Fondator: Carmen Zaiu
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 12.000 de euro
    Prezenţă: online, târguri şi evenimente

    Pineberry – producţie de cămăşi (Olteniţa)
    Fondator: Alina Rachieru
    Cifră de afaceri în 2019: 165.000 de euro
    Prezenţă: online, Bucureşti

  • Un artist american reînvie clădirile încărcate de istorie din Los Angeles prin intermediul miniaturilor

    În această din urmă categorie se înscrie artistul american Chris Toledo, căruia i-au plăcut din totdeauna căsuţele miniaturale. Inspirat de arhitectura vechilor clădiri din Los Angeles, acesta a început să creeze miniaturi la scara 1:12 ale interioarelor clădirilor istorice ale oraşului, pentru a le imortaliza. Fiecărui proiect încearcă să-i dea un aer de clădire locuită ca să pară viu celor care îl admiră, o parte din miniaturile sale putând fi văzute la expoziţii dedicate ori achiziţionate de cei interesaţi.

  • Un artist american reînvie clădirile încărcate de istorie din Los Angeles prin intermediul miniaturilor

    În această din urmă categorie se înscrie artistul american Chris Toledo, căruia i-au plăcut din totdeauna căsuţele miniaturale. Inspirat de arhitectura vechilor clădiri din Los Angeles, acesta a început să creeze miniaturi la scara 1:12 ale interioarelor clădirilor istorice ale oraşului, pentru a le imortaliza. Fiecărui proiect încearcă să-i dea un aer de clădire locuită ca să pară viu celor care îl admiră, o parte din miniaturile sale putând fi văzute la expoziţii dedicate ori achiziţionate de cei interesaţi.

  • Cât de eficiente sunt măştile chirurgicale, ne protejeaza sau nu de gripă sau coronavirus ?

    O mască chirurgicală obişnuită nu poate să îi protejeze pe utilizatorii acesteia de răspândirea unui virus, potrivit articolelor publicate în presa internaţională. Dr. William Schaffner, un specialist de la Universitatea Vanderbilt din Tennessee, Statele Unite, a subliniat acest aspect într-un interviu pentru livescience.com.
    Potrivit lui, un alt tip de mască, mai complexă, cunoscută drept masca de praf de unică folosinţă N95 cu supapă, realizată dintr-un material mai special, este mai utilă în astfel de situaţii.

    Masca N95 de unică folosinţă este mai groasă decât o mască chirurgicală obişnuită, dar Schaffner nu recomandă deocamdată folosirea ei de către publicul larg. Motivul invocat de el se leagă de faptul că este destul de greu să porţi o astfel de mască, „Este mai dificil să respiri printr-un material mai gros precum cel din care este alcătuită această mască. Trebuie să munceşti ca să inspiri şi ca să expiri. Este puţin claustrofobic. În interiorul măştii este umed şi cald”, a spus Schaffner.

    „Eu personal le pot purta atunci când este nevoie timp de o jumătate de oră. Apoi trebuie să mă eliberez, să respir adânc şi abia apoi să o pun din nou”, a adăugat el. De asemenea, chiar dacă este posibilă achiziţia online a unei astfel de măşti, el nu îi sfătuieşte pe oameni să facă acest lucru. „Chiar dacă nu există o criză de astfel de măşti acum, ar putea fi dacă prea multă lume cumpără una în mod nenecesar”, a spus el în articolul publicat de livescience.com.

    Măştile chirurgicile sunt create pentru chirurgi, fiindcă aceste produse fac treabă bună în ceea ce priveşte păstrarea elementelor patogene din nasul şi gura medicului din câmpul respiratoriu, a spus el. În unele ţări asiatice, precum China şi Japonia, nu este neoobişnuit ca oamenii să poarte măşti chirurgicale în public pentru a se proteja de poluare şi agenţi patogeni.

    Pe de altă parte însă, acele măşti nu ajută prea mult în contextul unui virus. „Aceste măşti nu sunt create pentru a păstra în afară particulele virale. „Nu sunt utile împotriva virusurilor şi nu sunt suficient de strânse pe faţa voastră astfel încât să asigure protecţie”, a spus el. Medicul a mai precizat că anumiţi oameni folosesc măşti chirurgicale când sunt ei înşişi bolnavi. „Când eşti bolnav, cel mai bine este să nu mergi în locuri publice. Acela este momentul să stai acasă”, a spus Schaffner.