BusinessMagazin

Tag: costuri

  • Capcana din maşinile şoferilor: Detaliul pe care conducătorii auto îl ignoră zilnic şi le poate aduce o amendă de 725 lei

    Poliţia rutieră face o dată la un timp acţiuni de control de rutină. Pe lângă verificarea legalităţii actelor, ele pot să însemne şi verificarea accesoriilor pe care nu vrem să le folosim vreodată, adică o trusă de prim ajutor, două triunghiuri reflectorizante şi un stingător de incendiu.

    Trusa medicală, extinctorul sau triunghiurile reflectorizante pot să vă aducă amenzi ori dacă nu le aveţi pe toate, ori dacă nu sunt conforme legii. Această greşeală a şoferilor se încadrează în clasa a II-a de sancţiuni cu patru sau cinci puncte-amendă, asfel că amendat va fi de 590 de lei sau de 725 de lei.

    Conform Ordinului nr. 987/2007 pentru aprobarea conţinutului minim al trusei sanitare auto:

    Ambalajul trusei sanitare auto trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

    a) să asigure o etanşeitate corespunzătoare pentru protejarea conţinutului faţă de praf, umezeală, carburanţi şi uleiuri, printr-un sistem de închidere ferm;

    b) să fie dimensionată corespunzător, în vederea depozitării şi asigurării integrităţii componentelor din conţinutul trusei sanitare auto.

    Eticheta trusei sanitare auto trebuie să conţină denumirea produsului, denumirea şi adresa producătorului şi denumirea şi adresa persoanei responsabile de introducerea produsului pe piaţă, după caz.

    La expirarea termenului de valabilitate al componentelor trusei sanitare auto, acestea pot fi înlocuite de utilizator cu produse cu aceleaşi caracteristici, introduse pe piaţă cu respectarea cerinţelor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 911/2005.

     

  • Unilever majorează preţurile cu 11%, în timp ce se confruntă cu costuri “fără precedent”

    Unilever a majorat preţurile produselor sale cu 11% şi şi-a îmbunătăţit previziunile privind vânzările pentru întregul an, în condiţiile în care luptă să transfere creşterile de costuri către consumatorii tentaţi de alternative mai ieftine, conform Financial Times.

    Directorul financiar Graeme Pitkethly a declarat că Unilever a crescut publicitatea pentru a menţine gospodăriile loiale mărcilor sale în ciuda creşterilor de preţ şi se aşteaptă ca marjele de profit să rămână mai mici pentru restul anului, inflaţia costurilor fiind prognozată să atingă un vârf în a doua jumătate a anului.

    Alan Jope, directorul executiv, a declarat că climatul economic reprezintă un test important pentru mărcile Unilever, printre care se numără Dove, Hellmann’s şi Cif.

    “Intrăm într-o perioadă de creştere economică mai lentă. Rămâne de văzut dacă se va ajunge la o recesiune în toată regula. Capacitatea noastră de a naviga în aceste condiţii depinde aproape în întregime de puterea mărcilor noastre”, a declarat Jope.

    Pitkethly a remarcat că, pe măsură ce preţurile au crescut, produsele de marcă proprie din supermarketuri au acaparat din cota de piaţă a Unilever în Europa şi SUA.

    “Am intensificat investiţiile în mărcile noastre. Cu siguranţă facem mai multă publicitate, am intensificat investiţiile în marketingul de marcă cu 200 de milioane de euro în prima jumătate a anului”, a spus el.

    Presiunile exercitate de creşterea rapidă a inflaţiei asupra companiilor axate pe consum devin din ce în ce mai clare. Retailerul american Walmart, de exemplu, a emis luni al doilea avertisment de profit în 10 săptămâni, deoarece costurile mai mari au afectat clienţii săi vulnerabili la preţuri.

    Unilever, una dintre cele mai mari companii de pe piaţa londoneză, a fost afectată de creşterile abrupte ale preţurilor materiilor prime, cum ar fi uleiul de palmier, în timp ce se confrunta deja cu performanţe slabe.

    În timp ce preţurile la uleiul de palmier şi la ţiţei s-au redus recent, Pitkethly a spus că costurile pentru alte mărfuri pe care Unilever le foloseşte, cum ar fi gazele naturale şi distilatele de kerosen, au continuat să crească.

    Preţurile pentru mărfurile Unilever au crescut cu 11,2% în cele trei luni de la sfârşitul lunii iunie faţă de anul precedent, dar cu preţul unei scăderi de 2,1% a volumului vânzărilor care a afectat toate cele trei divizii de produse ale Unilever.

    Creşterea vânzărilor pentru întregul an va fi peste intervalul semnalat anterior de 4,5 – 6,5%, a declarat Unilever. Cifra de afaceri a crescut cu 8,1% în primul semestru faţă de anul precedent, ajungând la 29,6 miliarde de euro.

    Acţiunile grupului au crescut marţi la mijlocul dimineţii cu 2,07%, ajungând la 39,98 lire sterline.

    La fel ca şi rivalii săi, Unilever se confruntă cu presiuni pentru a mări salariile personalului, pe măsură ce costul vieţii creşte. Jope a spus, “Nu este o problemă.” “Suntem frecvent întrebaţi “vor ţine salariile pasul cu inflaţia?”, iar răspunsul este nu. Inflaţia este un calvar şi afectează nivelul de trai al tuturor”.

    În luna mai, Unilever a anunţat numirea investitorului activist Nelson Peltz în consiliul său de administraţie. Numirea a stârnit speranţe în rândul altor acţionari pentru o reorganizare la companie, al cărei preţ al acţiunilor a înregistrat o evoluţie slabă de când directorul general Alan Jope a preluat conducerea în 2019.

    De asemenea, investitorii au reacţionat prost la mişcarea lui Jope, la sfârşitul anului trecut, de a încerca să achiziţioneze divizia de sănătate pentru consumatori a GSK, acum desprinsă sub numele de Haleon, pentru 50 de miliarde de lire sterline.

    Jope a declarat marţi că Peltz a avut până acum o “contribuţie foarte constructivă”.

     

  • Elon Musk a devenit coşmarul Twitter. Gigantul reţelelor sociale a cheltuit deja 33 de milioane de dolari pe afacerea sa cu patronul Tesla

    Lupta dintre Twitter şi Elon Musk aduce costuri enormle pentru gigantul reţelelor sociale, potrivit Insider.

    Musk a fost de acord să cumpere Twitter pentru 44 de miliarde de dolari în aprilie, dar a anunţat pe 8 iulie că vrea să renunţe la înţelegere.

    Twitter a declarat vineri în raportul său privind veniturile din al doilea trimestru că a suportat deja costuri de 33 de milioane de dolari legate de „achiziţia în aşteptare” a lui Musk.

    De asemenea, Twitter a atribuit parţial o scădere de 1% a veniturilor pe „incertitudinea” cauzată de achiziţia turbulentă a multi miliardarului Tesla.

    Costurile Twitter vor continua să crească, deoarece compania se îndreaptă către o bătălie juridică cu Musk. Twitter a angajat o firmă de avocatură corporativă de top, Wachtell, Lipton, Rosen & Katz LLP, pentru a-l obliga pe miliardar să adere la acordul său iniţial şi să cumpere compania.

    Afirmaţia lui Musk este că Twitter i-a dat o impresie eronată despre numărul de conturi false de pe platformă. În dosarele sale de reglementare, Twitter susţine că aproximativ 5% dintre conturi sunt false, dar avocaţii lui Musk au spus că analiza miliardarului arată că cifra este „cu mult mai mare de 5%.”

    Avocaţii Twitter au declarat că preocuparea lui Musk faţă de conturile false este o cortină de fum care acoperă adevăratul motiv de retragere din acord.

    Potrivit lui Harry Kraemer, profesor de management şi strategie la Kellogg School of Management de la Universitatea Northwestern, adevăraţii câştigători ai acestui proces vor fi firmele de avocatură: „Aceşti băieţi vor face o avere în urma disputei dintre Musk şi Twitter.”

  • Patronul Facebook, Mark Zuckerberg, şi-a vândut casa din San Francisco pentru 31 de milioane de dolari

    Cofondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, şi-a vândut casa din San Francisco pentru 31 de milioane de dolari, aceasta fiind cea mai scumpă proprietate vândută în acest an în SUA, scrie Bloomberg.

    În urmă cu 10 ani, Zuckerberg a cumpărat uriaşa proprietate pentru 10 milioane de dolari. Ea este situată în cartierul Liberty Hill şi se întinde pe nu mai puţin de 7.000 de metri pătraţi.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Mândria Romei, celebrul Colosseum, a fost auditat de Deloitte. Monumentul a fost evaluat la 79 miliarde de euro

    Colosseumul, unul dintre cele mai emblematice monumente din Italia, ar aduce 1,4 miliarde de euro anual la PIB-ul de 1,8 trilioane de al ţării , potrivit analiştilor. Valoarea totală a celebrului monument se ridică la suma de 79 de miliarde de euro scrie Bloomberg.

    În urmă cu 10 ani, Zuckerberg a cumpărat uriaşa proprietate pentru 10 milioane de dolari. Ea este situată în cartierul Liberty Hill şi se întinde pe nu mai puţin de 7.000 de metri pătraţi.

    În 2013, Zuckerberg şi soţia sa au început un proiect de renovare a proprietăţii construite în 1928, care a cuprins o spălătorie, o cramă, un bar şi alte upgrade-uri.

    Miliardarul deţine şi alte propreităţi în Silicon Valley, Lake Tahoe şi Hawaii, potrivit Insider.

     

  • Inflaţia din Marea Britanie ajunge la 9,4% în luna iunie, pe fondul creşterilor de preţuri înregistrate la combustibili şi alimente

    Rata inflaţiei în Marea Britanie a crescut în iunie la un nou maxim al ultimilor 40 de ani, de 9,4%, în condiţiile în care creşterile puternice ale preţurilor la alimente şi benzină au dus rata spre două cifre pentru prima dată din 1982, conform Financial Times.

    Marea Britanie a avut din nou cea mai mare rată a inflaţiei din grupul G7 al marilor economii, chiar înainte ca recentele creşteri ale preţurilor la energie să se reflecte în măsurarea inflaţiei din octombrie.

    Rata din iunie a crescut de la 9,1% în mai şi a fost mai mare decât cifra de 9,3% la care se aşteptau economiştii.

    Cifra va intensifica presiunea asupra Băncii Angliei pentru un răspuns.

    Nadhim Zahawi, noul cancelar, a declarat miercuri că “lucrează alături” de bancă pentru a “înfrunta” inflaţia.

    Andrew Bailey, guvernatorul băncii centrale, a declarat marţi că o majorare a ratei dobânzii cu 0,5 puncte procentuale este “în discuţie” pentru următoarea şedinţă, care va avea loc peste două săptămâni.

    BoE este îngrijorată de faptul că ratele inflaţiei, cu mult peste ţinta sa de 2% se vor încorpora în politicile de preţuri ale companiilor şi în creşterile salariale din lunile următoare.

    Graficul linear al inflaţiei IPC, arată că inflaţia din Regatul Unit a atins în iunie un nou maxim al ultimilor 40 de ani, de 9,4%.

    Presiunile cauzate de inflaţie au fost, de asemenea, evidenţiate de ONS, rata de inflaţie a bunurilor fabricate care părăsesc fabricile a crescut în iunie la un maxim al ultimilor 45 de ani de 16,5%.

    Oficiul Naţional de Statistică a precizat că principalul motor al creşterii inflaţiei anuale în iunie a fost preţul benzinei, care a crescut cu 18,1 pence pe litru, cea mai mare creştere de când au început înregistrările în 1990.

    Preţurile alimentelor au crescut cu 9,8%, cea mai mare rată la această categorie din 2009 până în prezent. Costul alimentelor a crescut cu 1,2% numai în luna iunie. O creştere lunară la fel de mare a fost înregistrată şi în cazul preţului meselor la restaurant, rata anuală a crescut la 8,6%.

    În ceea ce priveşte categoriile detaliate, doar 6% din cele 277 de categorii verificate de ONS au înregistrat reduceri de preţuri în ultimul an şi doar 29% dintre categorii au înregistrat o creştere anuală a preţurilor mai mică de 4%, ceea ce reprezintă încă dublul ţintei de inflaţie stabilite de BoE.

    Yael Selfin, economist-şef pentru Marea Britanie la KPMG, a declarat că “în condiţiile în care noi majorări ale facturilor la energie vor intra în vigoare din octombrie, vârful inflaţiei este încă departe şi nu se aşteaptă să revină la ţinta de 2% înainte de jumătatea anului 2024”.

    Dar unii economişti au răsuflat oarecum uşuraţi din dovezile conform cărora creşterile de preţuri erau din ce în ce mai concentrate în alimente, energie şi combustibil, sugerând că, deşi inflaţia a continuat să crească, nu se mai răspândeşte mult mai mult în economie.

    Samuel Tombs, economist britanic la Pantheon Macroeconomics, a declarat că, deşi inflaţia va atinge un vârf de aproape 12% în octombrie, “inflaţia de bază va rămâne pe o traiectorie descendentă şi o să scadă la aproximativ 5% până la sfârşitul anului şi la aproximativ 2% peste un an”.

    Vârful inflaţiei, care va veni odată cu următoarea creştere a plafonului preţurilor la energie din octombrie, va pune o presiune din ce în ce mai mare asupra costului de trai al gospodăriilor, chiar şi după pachetul de sprijin oferit de guvern, care constă într-o reducere de 400 de lire sterline la facturile de gaz şi electricitate şi 650 de lire sterline pentru gospodăriile care primesc beneficii condiţionate de venituri, cum ar fi creditul universal şi creditul pentru pensii.

    Jamie O’Halloran, economist la Pro Bono Economics, o organizaţie care ajută sectorul caritabil, a declarat că familiile mai sărace se află sub o presiune severă cu facturile, chiar dacă lucrează.

    “Această comprimare sufocantă a salariilor alimentează cererea în spirală pentru serviciile organizaţiilor caritabile”, a spus el. “Organizaţiile de caritate şi oamenii pe care îi sprijină se confruntă cu puţin răgaz din cauza presiunii tot mai mari”.

     

  • De necrezut! Câţi lei costă 1 litru de ulei de floarea soarelui în Lidl, Mega Image, Carrefour şi Auchan

    Din cauza inflaţiei şi a războiului de la graniţă, economia României a început să aibă probleme. Scumpirile vin în lanţ, o sticlă de ulei scumpindu-se cu peste 30% în ultimele luni.

    Preţurile pentru o sticlă de ulei la marile hypermarketuri din România arată astfel:

    Lid:l 13,99
    Mega Image: 11,85 Lei
    Bringo 12,49: RON
    Auchan 11,75: Lei

    Tot mai mulţi turişti se plâng de preţurile tot mai mari din Mamaia, atât când este vorba despre cazare, cât şi despre preţurile de la terasele din staţiune, scrie gandul.ro

    Spre exemplu, un pahar de bere costă într-un celebru local din zona „Butoaie” din Mamaia costă 14 lei, aproape dublu faţă de preţul berii la draught de la multe din terasele din Bucureşti.

  • Judeţul din România distrus de secetă are peste 40% din suprafaţa cultivată cu cereale este afectată drastic

    Suprafeţele cultivate cu cereale din judeţul Vrancea au un grad de afectare ca urmare a secetei de aproape 100%, potrivit Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) Vrancea, formată din agricultori care însumează o suprafaţă de peste 25.000 de hectare. În judeţul Vrancea, în 2021, suprafaţa totală cultivată cu cereale a fost de 63.200 hectare, ceea ce înseamnă că fermieri care au 40% din suprafaţa totală sunt puternic afectaţi de această calamitate naturală.

    „Fermierii au pierderi în unele cazuri şi de peste 1.000 lei la hectar, multe exploataţii agricole fiind în imposibilitatea de a-şi  continua activitatea având în vedere investiţiile mari care sunt necesare într-o fermă agricolă şi costurile în creştere pentru înfiinţarea culturilor de toamnă pentru anul următor. Suprafeţele cultivate cu porumb care sunt irigate prezintă şi acestea un grad de afectare de 40-50% dar sunt foarte puţine ha irigate iar costurile cu combustibilul şi impedimentele cu care se confruntă fermierii fac ca nici irigaţiile să nu reprezinte o soluţie de salvare în acest moment”,  a spus Teofil Dascălu, preşedinte al ACCPT Vrancea.

    ACCPT Vrancea a înaintat un memoriu către autorităţi privind necesitatea declarării judeţului zonă calamitată de secetă. Reprezentaţii asociaţiei susţin că este nevoie urgentă de acordarea de despăgubiri  fermierilor vrânceni afectati de secetă pentru a-i ajuta în timp util să-şi înfiinţeze culturile viitoare.

    „Fermierii reprezentaţi de ACCPT Vrancea au înregistrat pagube uriaşe în urma instalării secetei pedologice severe din iarna 2021-2022 şi primăvara anului 2022, suprafeţele cu culturi agricole de toamnă având un grad de afectare datorat secetei de 50-80%, lucru constatat şi de Direcţia Agricolă Vrancea care a înregistrat înştiinţări de daună pentru 24.000 de hectare doar pentru culturile de toamnă. Situaţia este mult mai dramatică în ceea ce priveşte culturile de primăvară care au un grad de afectare de 90-100%. Toţi fermierii, membri ACCPT Vrancea care exploatează terenuri pe raza judeţului Vrancea au apreciat ca fiind calamitată în proporţie de 100% cultura de porumb”, se arată în memoriul înaintat de ACCPT Vrancea autorităţilor locale.

    Fermierii speră la acordarea de subvenţii pentru energia electrică folosită pentru irigaţii. De asemenea, cred că e necesară implementarea de urgenţă a sistemului de atragerea a precipitaţiilor care a fost testat cu succes în alte judeţe din ţară. În acest moment, în Vrancea funcţionează doar sistemul antigrindină.


     

  • Cârciumile tradiţionale din satele Cehiei îşi trag obloanele din cauza poverii costurilor

    Cehii şi-au făcut de mult o tradiţie din a se strânge la cârciumile din sat pentru a sta la taclale cu prietenii sau a sărbători ocazii speciale, Cehia fiind renumită pentru cultura berii, însă din cauza costurilor în creştere dramatică multe astfel de localuri luptă pentru supravieţuire, relatează Reuters.

    Asemenea altor localuri din Cehia, U Kryslu din satul Sec, cu 318 lo­cuitori, suferă de pe urma prăbu­şirii veniturilor în condiţiile în care clienţii îşi restrâng cheltuielile, a­ceasta fiind ultima lovitură suferită de localurile care se chinuie să-şi re­vină de pe urma lockdownurilor.

    „În multe sate nu vor mai exista cârciumi“, spune Helena Chytra, primar al Sec. „Cu cinci sau zece ani în urmă, cârciuma era plină în weekenduri“.

    Deşi dau pe gât 129 litri de bere pe cap de locuitor anual, cel mai ridicat consum la nivel mondial, cehii au început în număr din ce în ce mai mare să bea acasă. Potrivit Plzensky Prazdroj, producătorul faimoasei beri Pilsner Urquell, aproximativ 12% din cârciumile din orăşelele ceheşti cu sub 5.000 de locuitori s-au închis în ultimii trei ani, aproape dublul ratei din oraşele mai mici. Costurile în accelerare ar putea da lovitura de graţie unui număr mult mai mare, spun analiştii.

    Acum, mulţi proprietari de cârciumi mici ezită să treacă mai departe costurile în preţuri mai mari de teamă să nu piardă clienţi şi mai mulţi, chiar în condiţiile în care inflaţia din Cehia s-a apropiat de un maxim pe 30 de ani de 16% în mai.

    Pentru ajutor, unii proprietari au apelat la Plzensky Prazdroj şi progra­mul său destinat satelor, ce oferă con­sultanţă şi ajutor financiar pro­prietarilor locali cu probleme care se tem de posibile noi lockdownuri şi o deteriorare a condiţiilor economice din toamnă.

    Plzensky Prazdroj şi-a început programul cu 80 de cârciumi în 2017, iar acum ajută 900, aproape 10% din cârciumile din satele ceheşti.

    Susţinerea înseamnă granturi financiare directe, cât şi consultanţă cu privire la lucruri ca meniul şi aspectul cârciumilor.

    Programul ţinteşte afacerile din sate cu sub 5.000 de oameni unde cârciumile sunt adesea unul din puţinele locuri în care locuitorii pot socializa, arată Petra Kubova, purtătoare de cuvânt a Pilsner.

     

  • Ce putem face pentru a traversa mai bine noua criză. Ioan Popa, Transavia: Trebuie să te concentrezi şi pe partea de costuri, nu doar pe preţurile la care vei vinde produsele

    Ioan Popa, preşedintele şi fon­datorul grupului Transavia, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii, spune că în momente de criză fie apar probleme grave, fie apar oportunităţi, iar comporta­mentul echipei Transavia a fost unul în care întotdeauna s-a asigurat că în orice moment businessul funcţio­nează la cei mai buni parametri.

    „Criza pe noi ne-a găsit într-un moment bun, în care ne-am negociat preţurile la energie, ne-am făcut stocuri de materii prime, ne-am negociat şi preţurile la anumite componente pe care le cumpărăm în decursul unui an. Când faci business, trebuie să te concentrezi şi pe partea de costuri, nu doar pe partea preţul la care vei vinde produsele, pentru că asta nu depinde doar de tine”, a declarat Ioan Popa.

    De altfel, Transavia este una dintre companiile care a trecut cu bine peste criza din 2008 şi care a crescut an de an, atunci când mulţi antreprenori şi-au văzut businessurile prăbuşindu-se.

    Ioan Popa adaugă că, în acest an şi până la finalul anului viitor, îşi propune să realizeze investiţii în energia verde, astfel încât compania să-şi asigure tot consumul de care este nevoie.

    „Facem investiţii în spaţii de depozitare, atât la materii prime, cât şi produs finit. Acest lucru a apărut exact din impedimentele care au loc în lanţul de aprovizionare şi de desfacere”.

    Grupul Transavia a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 953 de milioane de lei, în creştere cu 18% faţă de anul precedent. De asemenea, investiţiile din 2021 au fost în creştere faţă de anul 2020, în valoare de 99 de milioane de lei, faţă de 77 de milioane de lei, conform informaţiilor oferite de reprezentanţii grupului. Grupul numără aproximativ 2.300 de angajaţi.

    Transavia este unul dintre cele mai puternice businessuri de familie româneşti, cu o experienţă de 30 de ani pe piaţă. Grupul are 28 de ferme de creştere a păsărilor, localizate în opt judeţe din România, în Alba, Cluj, Sibiu, Braşov, Timiş, Mureş, Harghita şi Caraş-Severin, având o suprafaţă de teren agricol cumulată de 10.000 de hectare, potrivit informaţiilor furnizate anterior de companie.

    De asemenea, Transavia are patru ferme de producţie de cereale, o fabrică de nutreţuri combinate cu o capacitate de producţie a furajelor de 250.000 tone/an, trei abatoare şi o fabrică de procesare a cărnii.