BusinessMagazin

Tag: Cosmetice

  • 2Parale: Valentine’s Day a adus vânzări online cu 40-50% mai mari

     Cumpărătorii online au acordat mai multă atenţie tipurilor de produse comandate, în topul creşterilor aflându-se bijuteriile, cosmeticele şi produsele electronice&îngrijire personală, comparativ cu anii trecuţi când se achiziţionau multe produse generale din categoria Cadouri. Însă, spre deosebire de 2013, românii au cheltuit sume mai mici în multe cazuri. 

    Potrivit datelor analizate de 2Parale,  cea mai mare reţea de afiliere din România, au existat mai multe căutări pentru “cadouri bărbaţi” versus “cadouri femei” (sursa Google AdWords Keyword Planner), comportament corelat şi cu obiceiurile de cumpărare ale femeilor, care se decid mai greu înainte de a achiziţiona un produs.

    Vârful cumpărăturilor a fost în perioada 11-12 februarie, cu doar câteva zile înainte de Valentine’s Day. Românii au continuat însă să plaseze comenzi în număr mare inclusiv pe 14 februarie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările de ciocolată, cosmetice, vin şi flori cresc şi de 16 ori în perioada Sf Valentin – 8 Martie

     “Românii sunt euforici când este vorba de sărbători. Vânzările cresc pentru unele produse cu sute de procente, chiar cu 1.500%. Cosmeticele au cea mai mare creştere, după care urmează fructele exotice, ciocolata, vinul, lenjeria intimă”, a declarat directorul de marketing al Carrefour România, Andreea Mihai.

    La rândul său, Marius Dosinescu, directorul executiv şi fondatorul floridelux.ro, spune că vânzările de flori cresc în perioada acestor sărbători de până la 10 ori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nestle pregăteşte ieşirea din acţionariatul L’Oreal, cedând 8% din acţiuni pentru 6 miliarde euro

     L’Oreal va plăti 3,4 miliarde euro cash pentru 27,3 milioane de acţiuni proprii deţinute de Nestle, potrivit unui comunicat al companiei franceze, transmite Bloomberg.

    De asemenea, L’Oreal va prelua de la Nestle alte 21,2 milioane de acţiuni proprii, evaluate la 2,6 miliarde euro, în schimbul participaţiei de 50% pe care o deţine la Galderma, companie specializată în produse de îngrijire a pielii.

    Nestle este unul dintre cei mai importanţi acţionari ai L’Oreal de mai bine de 40 de ani şi analizează încă din anul 2000 diverse variante pentru valorificarea acestei poziţii. Între timp, board-ul Nestle a ajuns la concluzia că o extindere a operaţiunilor în zona cosmeticelor ar fi un proiect prea ambiţios, iar compania elveţiană ar trebui să se concentreze pe produse de nutriţie şi sănătate.

    Astfel, prin preluarea a 50% din acţiunile Galderma, Nestle se va extinde în zona produselor şi tratamentelor pentru îngrijirea pielii, urmând să înfiinţeze o nouă companie, Nestle Skin Health SA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima şcoală de cosmetologie din România începe cursurile pe 15 februarie

    ”Dorim să arătăm generaţiilor mai tinere că România a avut o şcoală de cosmetică serioasă, cu bază fundamentată de oameni de ştiinţă de valoare inestimabilă – cum au fost dr. Aurel Voinea, considerat părintele cosmeticii, sau Olga Tudori şi Nataliţa Gorgea, fondatoarele primului Institut de înfrumuseţare din România. De aceea am ales pentru şcoala noastră un termen mai puţin folosit în zilele noastre – cosmetologie – pentru a sublinia profesionalismul şi seriozitatea cu care tratăm domeniul şi responsabilitatea cu care lansăm acest proiect”, arată Neli Pfeiffer, co-fondatoarea şcolii de cosmetologie şi una dintre cele mai cunoscute cosmeticiene din România.

    Cursurile, certificate şi atestate de Ministerul Muncii, se adresează tuturor persoanelor care fie îşi doresc să urmeze o carieră sau să lanseze o afacere în domeniul frumuseţii, fie sunt pasionate de această ştiinţă.

    Curricula a fost structurată în aşa fel încât să corespundă celor mai înalte cerinţe în domeniul educaţional, atât prin suportul teoretic şi practic, cât şi prin tehnicile dezvoltate şi perfecţionate de cele trei fondatoare. Astfel, elevii vor urma cursuri de cosmetologie generală (tehnică clasică şi modernă, anatomie, dermatologie, patologie, chimie, nutriţie, psihologie, marketing) şi cosmetică decorativă (pensat, epilat, vopsit, machiaj profesionial).

    La finalul celor şase luni de studiu, cursanţii vor susţine examenul final în prezenţa unei comisii formate din reprezentanţi ai Ministerului Muncii. Promovabilitatea va fi atestată printr-un Certificat de Calificare în domeniul cosmetologiei.

    Persoanele interesate de înscriere pot accesa pagina de internet a şcolii de Cosmetologie Apiestetic sau pagina de Facebook cu acelaşi nume. în funcţie de condiţiile financiare, motivaţia şi determinarea pe care o arată, candidaţii au şansa de a primi o bursă finanţată 100%.

    Neli Pfeiffer, specialist apiterapie, povesteşte: ”Uitându-mă în urmă, îmi dau seama că nu eu mi-am ales meseria de cosmetician, ci ea m-a ales pe mine. La 20 de ani, nu ştiam prea multe despre asta, dar îmi plăcea frumosul, echilibrul si armonia. Mai târziu, m-am orientat către cosmetica apicolă, pe care am învăţat-o, practicat-o şi, într-un final, am reuşit s-o dezvolt prin contribuţii personale. Mi-am creat propria profesie de cosmetician. Iar acum a venit momentul să împărtăşesc tot ceea ce am acumulat”. 

    Adriana Popovici, specialist apiterapie spune că şi-a găsit vocaţia din întâmplare, ”iar după ani de practică pot să spun că satisfacţiile sociale, sufleteşti şi, nu în ultimul rând, cele materiale au fost peste aşteptările mele. Am ajutat oameni să se simtă bine în pielea lor, le-am redat încrederea în sine, iar pentru mine acest lucru înseamnă satisfactia supremă”.

    Ioana Angelescu, specialist make-up, adaugă: ”Urmând diferite specializări în ţară şi în străinătate, mi-am început o carieră în industria filmului. în 12 ani, am făcut peste 30 de filme cu mari regizori şi actori ai lumii, am avut nopţi întregi de lucru, fără să îmi dau seama cum trece timpul. Cosmetica şi industria de înfrumuseţare, în general, au fost pentru mine deschizătoare de drumuri, iar dorinţa mea de dezvoltare continuă m-a adus pe drumul de acum”.

     

  • Rusia a interzis orice lichide la bordul avioanelor, cu o lună înainte de JO de la Soci

     Noile reguli interzic în cabină “orice lichide, inclusiv produse de igienă, cosmetice, medicamente, aerosoli şi geluri, în orice cantitate”, se arată într-un comunicat accesibil miercuri pe site-ul Aeroportului Şeremetievo din Moscova.

    Acest comunicat nu precizează pentru cât timp sunt adoptate aceste măsuri de securitate sporite, iar presa a anunţat că sunt în vigoare timp de două luni, până după Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci (sud), prevăzute în perioada 7-23 februarie, urmate de Jocurile Paralimpice, în perioada 7-16 martie.

    Regulile în vigoare până în prezent interziceau aducerea la bord a unor cantităţi mai mari de 100 de mililitri de lichide.

    Miercuri, o zi liberă în Rusia, nu a fost posibilă, imediat, obţinerea unor precizări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-a întors în România după 14 ani la New York. Astăzi vinde parfumuri în Bucureşti, Budapesta şi Reykjavik

    Am plecat din România în aprilie ’90, după ce intrasem la Liceul Lazăr. Am plecat împreună cu mama mea pentru a ne întregi familia. Tata era deja la New York„, îşi aminteşte Madeleine Florescu (39 de ani). Acolo a absolvit business internaţional la NYU şi apoi şi-a continuat studiile la Fashion Institute of Technology. Era cea mai apropiată specializare de domeniul în care lucra încă de când avea 16 ani, respectiv cel al produselor cosmetice.

    „Încă din liceu m-am angajat part-time în domeniu. Mergeam în department-store-uri, iar departamentul de cosmetice era invariabil la parter. Era locul unde mirosea cel mai frumos şi unde erau adunate cele mai frumoase femei„, povesteşte antreprenoarea într-o română fără urme de accent sau americanisme. A început să lucreze când era la liceu, iar primul său job a fost să vândă, din poziţia de asistent de vânzări. „A fost cel mai bun lucru care mi se putea întâmpla„, spune Madeleine Florescu, care crede că de la americani a învăţat multe lucruri, inclusiv cât de importantă este experienţa.

    Pe un angajator nu îl interesează studiile tale, ci ceea ce ştii să faci, practica, explică ea. De altfel, şi astăzi îşi caracterizează stilul de management ca fiind american: „Nu cred în businessurile făcute doar din pasiune. Este nevoie şi de profesionalism şi de management bun„.

    În total a lucrat cinci ani în department store-uri pe partea de vânzări, la Macy pentru Dior, la Saks pentru Clinique şi la Bergdorf Goodman pentru Kanebo. Apoi a făcut trecerea de la raionul de cosmetice la birouri şi de la retailer la producător. „Am văzut amândouă feţele businessului din domeniu.„ În magazine trebuia să ţină legătura cu clientul, să se ocupe de inventar, de stocuri. „Când m-am angajat la Kanebo, în 2000, reprezentam o companie care voia să intre în marile magazine.„ În acel moment, compania japoneză – care se poziţiona pe segmentul de lux, mai sus decât multe dintre brandurile prezente la momentul acela – testa piaţa americană, una dintre cele mai puternice din lume.

    Madeleine Florescu a lucrat pentru Kanebo până în 2004 şi a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcţii, precum business manager pentru New York, business manager regional şi apoi director de vânzări. „Clienţii mei erau Saks, Barney’s şi Bergdorf Goodman.„ În 2004 compania japoneză a fost preluată de un fond de investiţii al cărei plan de reorganizare a demotivat-o pe româncă, motiv pentru care a decis să renunţe la job. „Mă cucerise însă cultura japoneză şi nu mai voiam să lucrez pentru nicio altă companie din altă cultură„, îşi aminteşte astăzi Madeleine Florescu. În acel an a decis să revină în România.

    Spune că nu a pierdut niciodată legătura cu ţara, ba din contră, venea în România aproape în fiecare an. „La ultimele două vizite am simţit efervescenţa mediului de business, aşa că am decis să revin să văd ce pot face.„ Părinţii, îşi aminteşte acum, nu s-au întors cu ea, ba mai mult, nu i-au înţeles atunci nici decizia. „Plecaseră acolo ca să îmi asigure mie o viaţă mai bună.„ Astăzi, când se uită în urmă, spune că nu regretă deloc decizia luată, ba mai mult, nu s-ar mai întoarce în SUA – de fapt, nu ar mai pleca din România. „Când am venit mi-am dat termen de doi ani. Dacă nu găseam nimic de făcut, mă întorceam.„
     

  • Fabrica Elmiplant din România se închide. Sarantis transferă producţia în Grecia

     “Producţia cremelor de faţă şi corp Elmiplant, Bioten, Kolastyna va fi transferată la fabrica Sarantis din Oinofoita, Grecia. Transferul se va încheia la sfârşitul primului trimestru din 2014”, se arată într-un comunicat al grupului.

    Pentru transferul producţiei, Sarantis va investi un milion de euro şi va crea 20 de noi locuri de muncă. De asemenea, compania estimează reduceri de costuri de 500.000 euro pe an.

    Elmiplant este un brand românesc de cosmetice creat în 1992 de Elena şi Ion Cremenescu. În 2003, proprietarii au investit 1,5 milioane de dolari într-o unitate de producţie şi un nou sediu, în Bucureşti, iar patru ani mai târziu au vândut compania către Sarantis, pentru 6,5 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce produse sub marcă proprie a magazinelor preferă românii

    Dacă faţă de 2010, pentru categoriile de produse care nu au un impact ridicat asupra consumatorilor (şerveţele, hârtie igienică) tendinţele, în ceea ce priveşte vânzările de mărci private, se păstrează similare, în prezent, în topul celor mai cumpărate produse apar şi categorii cu importanţă mai mare în coşul de cumpărături, cum ar fi cele alimentare. Cea mai notabilă prezenţă este uleiul, care se situează în fruntea clasamentului, în condiţiile în care 54% dintre români au cumpărat astfel de produse disponibile în magazine sub marcă proprie, se arată într-un comunicat al firmei de cercetare de piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vrei să ai succes la femei? Ocupă-te de podoaba lor capilară

    Acestea încearcă să-i determine pe clienţi să includă pe lista de cumpărături şampoane, balsamuri sau tratamente care să lupte cu efectele vârstei asupra părului, bazându-se pe studii care arată că podoaba capilară are de suferit odată cu trecerea timpului.

    Astfel, Pantene a creat o gamă de produse cu vitamina B şi cafeină, Expert Collection Age Defy, Kerastase a lansat Initialiste, un ser cu celule suşă de măr, ceai verde şi ceramide, iar Alterna o gamă cu extract de vitamina C, mătase de scoici şi caviar, dar nu numai.

  • In vizită la cea mai mare fabrică de produse cosmetice din Europa care se intinde pe echivalentul a 400 de terenuri de fotbal

    IN MOMENTUL CÂND DRUMUL COTEŞTE CĂTRE DREAPTA CUM VII PE AUTOSTRADĂ DINSPRE VARŞOVIA VEZI UN PARC INDUSTRIAL PE CARE TRONEAZĂ SIGLA ROZ CU ALB A CELOR DE LA AVON. În curte e linişte. Înăuntru însă, în interiorul zonelor de producţie, se aude constant zumzetul aparatelor care mixează, transportă, finisează, etichetează şi ambalează parfumurile, produsele cosmetice şi de îngrijire. La prima vedere fabrica nu impresionează, însă odată ce treci de poartă se deschide ca o carte; nu orice carte, ci una stufoasă şi SF.

    Istoria fabricii începe în 1997 când proiectul a fost lansat ca un joint venture între Avon şi Cosmint. Un an mai târziu Avon a preluat în întregime fabrica, care a fost dezvoltată până la nivelul actual, când se întinde pe 200 de hectare, echivalentul a 400 de terenuri de fotbal. Suprafaţa construită este de 50 de hectare. “Când a pornit această fabrică avea 100 de angajaţi. Astăzi numără circa 2.500”, spun reprezentanţii companiei.

    Avon deţine în Europa doar două fabrici, în Polonia şi în Rusia, cu care alimentează bătrânul continent şi câteva pieţe apropiate. “Este cea mai mare fabrică de cosmetice din Europa, pe porţile căreia ies anual 500 de milioane de produse”, spune despre unitatea de producţie din Polonia Hristo Manov, directorul general al Avon Europa Centrală, care are în subordine 19 pieţe, printre care şi România. Americanii şi-au concentrat atenţia pe Polonia, cel mai dezvoltat stat din Europa Centrală şi de Est, unde au investit masiv şi unde au relocat treptat producţia din statele occidentale cum este cazul Germaniei sau al Marii Britanii.

    “Anterior deschideam o fabrică în fiecare ţară însă acum, în contextul globalizării nu mai avem nevoie”. Produsele “made in Polonia” ajung în România spre exemplu în doar 24 de ore, fabrica fiind amplasată strategic din punct de vedere logistic. “Costurile de producţie au jucat şi ele un rol important în procesul de decizie al amplasării fabricii”, mai explică Hristo Manov. Polonia are salarii medii mai mari decât cele din România însă mult sub nivelul din Europa de Vest, situaţie care a atras investitorii străini care au pompat miliarde de euro în deschiderea de unităţi de producţie.

    Astfel, salariul mediu net în Polonia este de circa 580 de euro, cu 65% mai mare decât în România însă de aproape patru ori mai mic decât în Germania. “Salariile din fabrică sunt peste salariile medii plătite în România”, spun reprezentanţii Avon, fără a da valori exacte.

    Chiar şi în ultimii patru ani marcaţi de criză Polonia a reuşit să atragă noi investitori şi noi bani, doar Avon investind la Garwolin, lângă Varşovia, circa 50 de milioane de euro în extinderea fabricii. Mai mult, într-o perioadă în care consumul a scăzut şi criza s-a adâncit în Europa, economia Poloniei a continuat să crească, statul central european devenind copilul minune al bătrânului continent. La polul opus, în România investiţiile străine scad an de an – de la circa 10 mld. euro în 2008 la sub două miliarde de euro anul trecut -, iar fabricile se închid, sunt scoase la vânzare sau intră în insolvenţă.