Potrivit raportărilor săptămânale, numărul deceselor din cauza rujeolei este de 34, această cifră fiind înregistratp şi săptămâna trecută.
„Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România raportate până la data de 22.09.2017 este 9.289, din care 34 de decese (nouă în judeţul Timiş, şase în judeţul Arad, şapte în judeţul Dolj, trei în judeţul Caraş Severin, unul în judeţul Bihor, unul în judeţul Cluj, unul în judeţul Călăraşi, unul în judeţul Neamţ, unul în judeţul Satu Mare, unul în judeţul Vaslui, unul în judeţul Galaţi, unul în judeţul Mureş şi unul în Bucureşti)”, arată sursa citată.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit raportărilor săptămânale, numărul deceselor din cauza rujeolei a ajuns la 34.
„Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România raportate până la data de 15.09.2017 este 9.233, din care 34 de decese (nouă în judeţul Timiş, şase în judeţul Arad, şapte în judeţul Dolj, trei în judeţul Caraş Severin, unul în judeţul Bihor, unul în judeţul Cluj, unul în judeţul Călăraşi, unul în judeţul Neamţ, unul în judeţul Satu Mare, unul în judeţul Vaslui, unul în judeţul Galaţi, unul în judeţul Mureş şi unul în Bucureşti)”, arată sursa citată.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Avem trei mari acţiuni de control deschise la bănci. Le-am spus şi celor din Asociaţia Română a Băncilor: nu se poate să nu plăteşti impozit pe profit timp de 10 ani. Monitorizăm lunar declaraţiile de plată. Au început să apară şi declaraţii rectificative. Aceasta înseamnă că instituţiile bancare încep prin propria voinţă să nu mai vândă credite în străinătate fără justificare. Am limitat deductibilitatea la 30%, atât pentru bănci, cât şi pentru oricare alte companii care vând creanţe. La o singură bancă am stabilit impozit pe profit suplimentar care ar fi trebui plătit statului în ultimii cinci ani în valoare de 650 milioane de lei. Acolo este vorba şi de o plângere penală. Au fost nişte tranzacţii succesive de vânzare/cumpărare de creanţe prin care o parte din active, sute de milioane de euro, au mers în paradisuri fiscale. Trebuie să vă imaginaţi că în fiecare tranzacţie de creanţe se află în garanţii în spate. Spre exemplu, a fost o bancă ce a vândut o creanţă cu o valoare nominală de 14 milioane de euro cu un euro în străinătate, iar cumpărătorul a venit la firma românească şi i-a spus simplu: dacă nu intru acţionar, cer lichidarea. Gândiţi-vă că avem firme de stat care pot ajunge în această situaţie când iau credite de la bănci străine din România. Acestea pot fi preluate pe nimic prin acest mecanism. Este chiar şi o problemă de siguranţă naţională”, a declarat ministrul Finanţelor.
”O rugăminte mare către Ministerul Economiei… La mine a ajuns o sinteză a activităţilor de control făcută de ANPC în sistemul bancar. Dat fiind faptul că ANPC e în coordonarea dumneavoastră, vreau ca acest raport să fie pe site, public”, a cerut premierul Mihai Tudose în debutul şedinţei de Guvern.
Reprezentantul Ministerului Economiei a răspuns afirmativ.
”Nu e nimic secret, că de asta l-a făcut, ca să ştim ce e acolo. Nu l-am citit, dar dacă e aşa de gros şi frumos, cred că va fi o lectură frumoasă şi interesantă pentru toată lumea, că nu e de uz intern”, a continuat Tudose.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Premierul a reluat atacurile la bănci, susţinând că „au venit aici crezând că toţi suntem cu tricouri cu fraierii noştri” şi a ameninţat că, dacă profiturile nu vor fi la vedere va ieşi chiar public să le spună românilor că nu e sigur să-şi ţină economiile acolo.
Pentru început, a precizat Tudose, ANAF a început verificările la două bănci, însă nu le-a numit.
„Au început controale peste tot, şi vă dau un exemplu cu băncile. Avem 36 de bănci active, 18 sunt pe profit şi 18 nu. Eu cred că trebuie să le ajutăm (…) poate facem o fundaţie să le dăm nişte bani că, înţeleg că ei au venit aici să ne ajute, să, nu ştiu, sunt subsidiare ale Crucii Roşii sau, pur şi simplu, au venit aici crezând că toţi suntem cu tricouri cu: fraierii noştri !”
Iniţial, managerul din cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, o călugăriţă şi un director de achiziţii din Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) au fost reţinuţi, sâmbătă, după percheziţiile la o grupare specializată în evaziune fiscală în domeniul comerţului cu articole textile.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
IBM se adaugă unor companii precum Siemens, KPMG, Arvato Bertelsmann, Altran, Halcyon Mobile şi Control Data Systems, care au ales parcul tehnologic inaugurat în urmă cu mai bine de trei ani la Cluj-Napoca pentru a-şi dezvolta operaţiunile locale. În total, 33 de companii mature şi start-up-uri, atât româneşti, cât şi din străinătate, totalizând peste 1.700 de angajaţi, alcătuiesc ecosistemul complex al Liberty Technology Park Cluj.
Proiectul dezvoltat pe 4,5 hectare include cinci corpuri de clădiri, totalizând 17.000 de metri pătraţi de spaţii de birou clasa A. 70% dintre rezidenţi sunt companii IT, iar mai bine de jumătate au departamente de dezvoltare software şi R&D (cercetare şi dezvoltare). Parcul tehnologic găzduieşte şi start-up-uri cu finanţare românească şi străină. În total, în cadrul Liberty Technology Park Cluj lucrează peste 1.700 de persoane, dintre care aproape 200 sunt străini relocaţi (expaţi), iar până la sfârşitul anului se estimează un total de 2.000 de angajaţi care să-şi desfăşoare activitatea aici.
Peste jumătate din suprafaţa totală este ocupată cu spaţii verzi, teren de sport, zonă de grill şi de cowork, facilităţi indoor şi în aer liber. Parcul tehnologic are un grad ridicat de eficienţă energetică şi a primit numeroase distincţii atât pentru design, cât şi funcţionalităţi, iar anul trecut a obţinut certificarea BREEAM „Excelent” pentru corpurile D şi E, dezvoltate în cea de-a doua etapă a proiectului. Tot anul trecut, Liberty Technology Park Cluj a fost declarat cel mai inovator proiect în pieţele secundare la Gala Forbes Best Office Buildings, a fost dublu nominalizat pe lista scurtă la SEE Real Estate Awards, singura competiţie dedicată domeniului imobiliar din regiunea de sud-est a Europei, şi a câştigat premiul pentru abordare sustenabilă în dezvoltarea unui parc tehnologic, acordat în cadrul galei Forbes Green Awards. Suprafaţa medie închiriată de companii este de 550 mp, în timp ce doi chiriaşi ocupă peste 2.000 mp fiecare, iar alţi doi peste 1.000 mp fiecare.
Liberty Technology Park Cluj, ce reimaginează fostul activ al fabricii Libertatea, a fost lansat în 5 decembrie 2013 şi a adus peste 17.000 de metri pătraţi de spaţii de birou clasa A pe piaţa locală, în urma unei investiţii de peste 15 milioane de euro. Proiectul este o iniţiativă Fribourg Capital, sub patronajul omului de afaceri Ion Sturza.
Gradul de ocupare a parcului tehnologic este de 100%, iar majoritatea rezidenţilor sunt companii IT: Siemens, IBM, Halcyon Mobile, Altran, Iron Mountain Romania, Control Data Systems, Digital Ventures Development, Luminos Software, Voquz, SmartUp. Activează aici şi companii din zona serviciilor conexe – GTS Telecom (Data Center), Arvato Bertelsmann (Contact Centers), KPMG (Accounting and Business), Regal Beloit (Marketing), Impact Hub (Community & Business), Wörwag Pharma (Pharma), Medicover (Health), Liberty Fitness (Gym). Parcul tehnologic găzduieşte şi acceleratorul Spherik, precum şi start-up-uri, printre care Planable, SuppOffice, Primul Medic.
“Am fost citat să dau informaţii într-o anume speţă, în calitate de martor. Nu sunt eu principalul actor, este o cercetare in rem în care am calitatea de martor”, a declarat Bădălau. Şi fiul său a fost citat de procurori.
La momentul trasmiterii ştirii, procurorii nu au furnizat informaţii despre ancheta în care a fost audiat Bădălău.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Actorul a spus că procesul se va termina cu bine, spunând că ar prefera să fie “un patron sărac” decât un “servitor cu bani”.
“Am votat în favoarea Brexit, pentru că nu a fost despre rasism, imigrare sau alte subiecte similare; a fost despre libertate”, a declarat actorul celor de la Daily Mail. “În politică vei merge întotdeauna în zone în care nu ai mai fost, prin urmare te vei rătăci şi te vei lupta să-ţi găseşti drumul, dar în cele din urmă va fi bine.”
Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană reprezintă cea mai mare pierdere de control asupra suveranităţii, afirmă preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, avertizând că britanicii au fost induşi în eroare de politicienii naţionalişti şi pledând pentru consolidarea solidarităţii în UE.
“Este o concepţie greşită să se creadă că ieşirea Marii Britanii din UE va conduce la restabilirea completă a controlului asupra suveranităţii”, a declarat Steinmeier în Parlamentul European, afirmând că cetăţenii britanici au fost induşi în eroare de mişcările naţionaliste.
Parlamentul European a stabilit deja, prin vot majoritar, principalele linii de negociere privind ieşirea Marii Britanii din UE, refuzând ca un acord privind viitoarea relaţie cu această ţară, în special una comercială, să poată fi încheiat înainte ca Londra să se retragă din Bloc.
Reuniţi în şedinţă plenară la Strasbourg, eurodeputaţii au adoptat, cu 516 voturi pentru şi 133 împotrivă, o rezoluţie care stabileşte mai multe “linii roşii” care trebuie urmărite în cadrul negocierilor privind Brexit, scrie Le Figaro.