BusinessMagazin

Tag: control

  • Povestea omului care câştiga 420 de milioane de dolari pe săptămână. Când a fost arestat a fost construită o închisoare special pentru el

    Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.
     
    Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.
     
    A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.
     
     
    Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.
     
    Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.
     
    În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi. 
     
    Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică.  Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini. 
     
    Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat. 
     
    Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.
     
    Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri.
     

  • Cel mai complicat buget din ultimii 30 de ani

    ♦ O criză vine şi trece, iar în momentul în care criza este pe final, anticipezi că evoluţiile vor merge spre bine şi acţionezi în consecinţă. De data aceasta însă nu ştii ce să crezi, aceasta este marea problemă a bugetului din 2021.

    Guvernul a publicat joi seară proiectul de buget pentru anul 2021. Bugetul pe 2021 este cel mai complicat buget din ultimii 30 de ani, pentru că depinde de variabile care sunt peste controlul guvernului. Va reuşi campania de vaccinare să imunizeze populaţia astfel încât să fie ridicate toate restricţiile, îşi vor reveni economiile vestice, în special Germania, ca să tracteze economia României, cum va evolua pandemia şi cât vor afecta noile tulpini ale virusului progresele înregistrate până acum – sunt câteva întrebări la care nu pot exista în acest moment răspunsuri certe.

    Miza este ca veniturile să crească cu 13% şi să ajungă la 365 mld. lei, iar creş­te­rea cheltuielilor să fie încetinită la +5% în 2021, până la 445 mld. lei, aşa cum a creionat guvernul bugetul pentru 2021. Deficitul bugetar ar fi astfel de 80 mld. lei, adică 7,16% din PIB, în scădere cu aproape 3 puncte procentuale faţă de deficitul din 2020 ca pondere în PIB şi o scădere nominală de peste 20 mld. lei.

    Complicaţia crizei este că, deşi aşteptările sunt mari, nimeni nu ştie spre ce se îndreaptă până la urmă –  dacă virusul suferă mutaţii care nu vor putea fi contracarate de vaccinurile actuale, criza va continua, iar criza medicală va duce pur şi simplu la o criză economică gravă. Statele vor fi obligate în continuare să susţină economia, să susţină locurile de muncă şi s-ar putea ca, dacă acest lucru continuă, să se ajungă la un nivel la care economiile statelor pur şi simplu nu vor mai putea să respire. Te poţi îndatora până la un anumit nivel, altădată de neimaginat, aşa cum s-a demonstrat în 2020, însă nu te poţi îndatora până la nivelul în care nu mai poţi da banii înapoi.

    Guvernul îşi construieşte bugetul pe o creştere economică de 4,3% în 2021, una dintre cele mai optimiste prognoze, însă apropiată de prognoza Comisiei Europene, de creştere cu 3,8%. Analiştii economici au prognoze de creştere economică între 3 şi 4% pentru România în 2021.

    Produsul In­tern Brut ar urma să atingă în termeni no­­minali aproape 1.117 mld. lei, în creştere cu 7%, inflaţia ar urma să fie de 2,4% în medie pe tot anul şi numărul şomerilor ar urma să crească cu numai 5.000.

    Pe aceste fundamente macroe­conomice, guvernul speră să aducă 13% venituri suplimentare la bugetul de stat, prin comparaţie cu 2020, când veniturile au stagnat. Astfel, construcţia bugetară se bazează pe venituri de 365 mld. lei. Cheltuielile bugetului de stat ar urma să crească cu numai 5%, până la 445 mld. lei. Astfel, deficitul rezultat va fi de 80 mld. lei (7,16% din PIB), adică o reducere în ter­meni no­mi­nali de peste 20 mld. lei în 2021 faţă de 2020.

    Salariile buge­tarilor sunt îngheţate la nivelul lunii de­cem­brie 2020 pentru anul 2021. Aceasta este principala măsură dintr-un set care ar urma să aducă buge­tului de stat o economie de 17,6 mld. lei, adică 1,55% din PIB-ul de 1.117 de lei, cât speră guvernul să fie în 2021.

    „Menţinerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020“, este una dintre măsurile prezentate.

    În proiectul de buget se menţio­nează că nu vor fi tăiate indemnizaţiile şi primele bugetarilor, ci se vor menţine, de asemenea, la nivelul celor din decembrie 2020. Guvernul vrea să cheltuiască cu salariile bugetarilor aproximativ 110 mld. lei în 2021, un nivel similar cu cheltuiala cu salarii din 2020. Factura salariilor bugetarilor (cheltuielile de personal) au fost în 2020 de 110 mld. lei, adică 10,6% din PIB.

    Altă măsură este creşterea punctului de pensie în ianuarie 2022, în loc de sep­tem­brie 2021, când pensiile erau pro­gra­mate să crească. Cheltuielile cu asistenţa so­­cială, unde sunt incluse şi pensiile, cresc cu 4,4 mld. de lei şi ajung la aproape 143 mld. lei în 2021, se mai arată în pro­iectul de buget. În proiectul legii buge­tului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 este prevăzută suma de 90 mld. lei pentru bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii.

    Cheltuielile cu asistenţa socială reprezintă aproape o treime din totalul cheltuielilor statului. Împreună cu salariile bugetarilor, asistenţa socială a înghiţit 93% din veniturile statului din taxe, impozite şi asigurări sociale.

    Guvernul mai promite investiţii în creştere, până la 61,4 mld. lei în 2021, din resurse bugetare şi fonduri europene. În 2020 investiţiile au fost de 53 mld. lei, însă nu este foarte clar care au fost aceste investiţii, dacă aici intră şi plăţile directe către fermieri sau achiziţiile de aparatură medicală în pandemie.

    „Cheltuielile cu investiţiile înre­gis­trează creşteri ale valorilor nominale, ajungând la aproximativ 67,5 mld. lei  în anul 2024 faţă de 61,4 mld. lei în anul 2021, respectiv o creştere de  6,1 mld. lei.“

    Alte măsuri pentru scăderea cheltuielilor se referă la sistarea emiterii de vouchere de vacanţă în 2021, compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător şi eliminarea gratuităţii studenţilor pentru transportul feroviar în România.

    Guvernul vrea să păstreze datoria publică la 55% din PIB în anii următori. România s-a înda­torat la un nivel accelerat în 2020. A ajuns de la o datorie publică în PIB de 35% în 2019 la, probabil, peste 45% din PIB în 2020. Necesarul de finanţare – acoperirea deficitului bugetar şi rostogolirea datoriei vechi – în 2021 va fi la un nivel similar celui din 2020, adică 150 mld. lei.

    „Pe termen mediu (2021 – 2024), în condiţii de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE se va mentine la un nivel sustenabil ce nu va depăşi  55,0% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB,  în timp ce datoria guvernamentală netă  (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide)  nu va depăşi 48,0% din PIB“, se arată în raportul privind situaţia macroeconomică în 2021, care însoţeşte proiectul de buget.

    Pe partea de venituri ale bugetului de stat, guvernul îşi propune să colecteze din TVA 70 de miliarde de lei în 2021, cu 15% mai mult decât în 2020, când a colectat 60,1 mld. lei, iar încasările din impozitul pe profit ar urma să crească cu 9% şi să ajungă la 17,5 mld. lei în 2021. Din asigurări sociale statul ar urma să încaseze 121 mld. lei. În total, veniturile bugetului general consolidat ar urma să fie de 365 mld. lei, în creştere cu 13%.

    „Proiecţia veniturilor bugetului general consolidat pe perioada 2021-2024 s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici pentru orizontul de referinţă, precum şi a reglementărilor existente în prezent în domeniul fiscal. Pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, veniturile bugetare se vor înscrie pe un trend ascendent în valoare nominală“, scriu reprezentanţii Finanţelor într-una dintre anexele proiectului de buget.

    În ceea ce priveşte alocarea pe ministere, majoritatea ministerelor primesc bani suplimentari faţă de 2020. Bugetul Ministerului Muncii, cel mai mare, va fi de 53,7 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de 2020.

    Ministerul Educaţiei are o alocare de 31,1 mld. lei, în creştere cu 2,8% faţă de 2020, în vreme ce Sănătatea are o alocare mai mică cu 11,2%, de 17,4 mld. lei.

    Bugetul Ministerului Agriculturii creşte cu 10% şi ajunge în 2021 la 25,9 mld. lei, iar bugetul Afacerilor Interne ajunge la 20,9 mld. lei, în creştere cu 1,75%. Apărarea primeşte în 2021 20 mld. lei, în creştere cu 3,4%, în vreme ce Ministerul Transporturilor are o alocare propusă de 14,1 mld. lei, plus 9,4%.

    Ministerul Dezvoltării pierde 19% din alocarea din 2020 şi va avea în 2021 7,15 mld. lei. Ministerul Economiei, desprins din ministerul care cuprindea şi Energia, are un buget alocat de 6,6 mld. lei.

    Finanţele vor avea o alocare de 5,4 mld. lei, în scădere cu 3%, în vreme ce Ministerul Justiţiei are o alocare de 4,7 mld. lei, în creştere cu 2,5%. Ministerul Fondurilor Europene primeşte 2 mld. lei, în creştere cu 11% faţă de alocarea din 2020, iar Ministerul Energiei va avea 889 mil. lei, mai mult cu 15% faţă de alocarea din 2020.

  • Care sunt ţările ce vor deveni super-puterile lumii după ultimele crize economice. Cum schimbă Brexitul şi coronavirusul topul ţărilor care controlează economia mondială

    În 30 de ani de acum încolo, cele mai mari economii ale lumii vor fi cele emergente în prezent, acestea depăşindu-i pe giganţii actuali ai lumii, potrivit unui articol publicat de bbc.com.

    Brexitul, coronavirusul,restricţiile legate de schimburile comerciale între ţări au un impact asupra economiei în prezent, dar în ciuda schimbărilor imediate, economia lumii este proiectată să crească într-un ritm rapid în următoarele câteva decenii, scriu jurnaliştii de la BBC. De fapt, până în 2050, este proiectat ca piaţa globală să îşi dubleze mărimea, chiar şi dacă Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) previzionează că populaţia lumii va creşte cu doar 26%.

    Chiar dacă este greu de zis care va fi viitorul economic al lumii, majoritatea economiştilor sunt de acord în privinţa unui singur lucru: în prezent, pieţele aflate în dezvoltare vor fi super-puterile lumii.

    Potrivit raportului Lumea în 2050 realizat de compania de consultanţă şi audit PWC, de acum încolo, şase dintre şapte cele mai mari economii ale lumii vor fi şapte dintre economiile emergente în prezent, depăşind Statele Unite (care vor coborî de pe locul 2, pe 3), Japonia (care va coborî de pe locul 4, pe 8) şi Germania (care coboară şi aceasta de pe locul 5, pe 9).

    Chiar şi economii mai mici precum a celor din Vietnam, Filipine şi Nigeriei vor trece prin salturi uriaşe în următoarele trei decenii, potrivit aceluiaşi studiu.

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL>>>>>>

  • Ce spune Vlad Voiculescu, despre vaccinarea peste rând de la Buftea

    Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii, a declarat că i se pare frustrant faptul că o persoană eligibilă nu se poate programa la vaccinare, în timp la Spitalul din Buftea cu dozele rămase se vaccinează oricine, astfel că acolo se va face un control.

    Întrebat despre situaţia de la Spitalul din Buftea, acolo unde sunt chemaţi oameni la vaccinare, „că poate mai rămân doze mai târziu”, Vlad Voiculescu a răspuns nervos: „Cred că era un cântec: <Şi seara, şi dimineaţa>”.

    „Este frustrant. E frustrant pentru mine auzind, citind zeci, sute de mesaje de la oameni care nu se pot programa…, mi se pare frustrant. Dacă rămân doze de vaccin, atunci acestea trebuie să meargă către persoane care sunt eligibile în etapa a doua. Şi aceste persoane nu sunt foarte greu de găsit, există centre de vârstnici, există inclusiv instituţii locale de personal esenţial care poate fi invitat la vaccinare, sunt oameni care pot fi invitaţi să se înscrie pe o listă la nivelul centrului respectiv”, a spus ministrul Sănătăţii.

    Vorbind despre spitalul din Buftea, Voiculescu a spus că dacă rămân doze vaccinarea poate fi făcută altfel decât spunându-i oricărui om „veniţi să vă vaccinaţi că poate ne rămân mai târziu nişte doze”.

    „Cred că fiecare doză e important să meargă către o persoană care poate fi salvată de doza respectivă. Eu nu pot să îmi explic, omeneşte vorbind, cum anumiţi oameni sunt atât de relaxaţi în legătură cu asta. (…) Cunoaştem situaţia din Buftea şi DSP de acolo a fost deja contactată”, a mai spus Voiculescu.

  • Control: Două treimi dintre locuitorii unui bloc al Primăriei Sectorului 5 locuiau abuziv

    Două treimi dintre locuitorii unui bloc al Primăriei Sectorului 5 locuiau abuziv, aveau contractele expirate de ani de zile şi nu plăteau întreţinere. Este vorba despre blocul 53 situat pe Şoseaua Sălaj nr.129.

    Imobilul aflat în administrarea Primăriei este format din şapte scări şi 115 de apartamente de două şi trei camere. Din cauza datoriilor uriaşe la întreţinere, una dintre scări era debranşată de la utilităţi.

    Locuitorii fără acte au fost daţi afară, iar locuinţele ocupate abuziv au fost sigilate.

    „Această acţiune a avut ca scop real ajutorarea şi sprijinirea celor care doreau să intre în legalitate şi care din diverse motive au întârziat să o facă. Apartamentele care erau ocupate fără nicio formă legală, abuziv, profitând de indolenţa fostei administraţii, au fost sigilate conform legii, acestea fiind bunurile statului, iar ruperea sigiliului reprezintă infracţiune ce se pedepseşte conform Codului Penal art. 260 – cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”, au transmis reprezentanţii Primăriei Sectorului 5.

    Acţiunea de verificare a avut loc joi. Activităţi asemănătoare vor avea loc şi în alte părţi ale Sectorului 5.

  • Dinastiile care au atât de mulţi bani şi putere încât mulţi cred că ele ar conduce lumea din umbră şi că ar schimba preşedinţi şi guverne după bunul plac şi chiar că ar controla toate băncile din lume

    Există numeroase „teorii ale conspiraţiei” care spun că anumiţi oameni sau organizaţii controlează lumea în care trăim. Unele teorii spun chiar că cele mai bogate familii îi controlează pe preşedinţii anumitor ţări. Potrivit unei liste alcătuite de jurnaliştii brightside.me, iată care sunt familiile pentru care o astfel de teorie este cel mai probabilă:

    1. Familia Rockefeller: surse diferite plasează averea lor la între 1.000 şi 3.000 de miliarde de dolari. Familia a devenit populară datorită lui John Rockefeller, primul milionar al lumii. La finalul secolului al XIX-lea, familia deţinea 90% din industria petrolieră a Statelor Unite. Ambele războaie mondiale au întărit poziţia familiei Rockeffeler – ei deserveau atât partea germană, cât şi pe Aliaţi.

    Teorii ale conspiraţiei spun că membri ai familiei Rockefeller conduc un guvern secret al lumii.

    2. Familia Morgan: John Pierpont Morgan a fost printre pionierii domeniului financiar american. A vândut arme în perioada Războiului Civil şi aproape că a fost închis pentru asta. În 1907, el a prevenit prăbuşirea sistemului bancar.

    Descendenţii săi se numără în continuare printre cele mai puternice familii din domeniul bancar. În afară de Statele Unite, ei au ramuri şi în Europa. Câţiva membri ai familiei au administrat General Motors şi General Electric.

    Teoriile conspiraţiei susţin că familia Morgan decide direcţia politică a Statelor Unite şi administrează toate băncile lumii.

    3. Casa Saudului: este dinastia regală care a guvernat Arabia Saudită încă din 1932. Şeful familiei este regele Salman bin Abdulaziz Al Saud. El deţine puterea politică totală, iar membrii familiei sale au roluri militare şi administrative importante. Ei pot obţine orice loc de muncă îşi doresc, cât timp acesta este în ţară. Deţin totodată 20% din rezervele globale de petrol.

    4. Familia Rothschild: în perioada lui Napoleon, ei se numărau printre cele mai bogate familii. Dinastia a fost începută de Mayer Amschel Rothschild. El au pus bazele unui imperiu bancar uriaş şi a fondat propriul imperiu financiar. Amschel a lăsat un testament pentru moştenitorii lui unde şi-a prezentat convingerile despre cum acest imperiu ar trebui să fie administrat; familia a menţinut aceste obiceiuri timp de 200 de ani.

    5. Familia Baruch deţine o avere mai mică decât a familiiilor Rothschild şi Rockefeller, dar impactul lor ar fi mai mare: Bernard Baruch, primul din dinastie, a fost consilier pentru cinci preşedinţi americani. S-a numărat, de asemenea, printre prietenii lui Sir Winston Churchill. El a fost cel care ar fi lansat termenul de „Război Rece” şi ar fi păstrat secretul designului bombei atomice.

    6. Familia Walton: Sam Walton a deschis primul magazin Walmart în 1962, iar această decizie l-a transformat peste ani în unul dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii. După moartea lui, afacerea a fost controlată de soţia sa şi de cei patru copii. Familia administrează totodată Arvest Bank; au totodată mai multe obiecte de artă precum şi o organizaţie caritabilă.

    7. Casa Windsor: dinastia regală a Marii Britanii este condusă de Regina Elizabeta a II-a, precum şi de către biserică şi de comandantul forţelor militare ale Marii Britanii.

    8. Familia Murdoch: familia Murdoch a început să îşi dezvolte imperiul în Australia. Keith Murdoch era un reporter axat pe politică ce scria pentru publicaţii aflate în Melbourne. Atunci când Keith a devenit editorul publicaţiei pentru care scria, a dublat vânzările şi a devenit CEO-ul acesteia.

    Fiul său, Rupert, a lucrat iniţial şi el reporter. Odată ce au dobândit puterea mediei centrale din Australia, au pus bazele News Corporation. În prezent deţin 20th Century Fox, Fox News, Myspace şi DowJones. News Corporation a fost acuzată pentru înregistrări ilegale ale familiei regale, precum şi ale unor celebrităţi; au fost acuzaţi şi de mită acordată poliţiei.

    9. Familia Oppenheimer: deţin majoritatea resurselor de aur ale lumii. Ernest Oppenheimer s-a mutat în Kimberley, Africa de Sud, unde a devenit primarul oraşului, iar apoi şeful unei companii de exploatare a diamantelor. Controla piaţa globală a diamantelor; în prezent acest rol a fost preluat de nepotul său, Nicky Oppenheimer. Familia produce şi vinde diamante, aur, fier, platină şi minerale industriale.

    10. Familia Pritzker: familia Pritzker este formată din imigranţi evrei, cu originile în Ucraina. Ei s-au mutat din Kiev în Chicago în 1881. Sunt şefii corporaţiei din industria ospitalităţii Hayat. Aceasta deţine 777 hoteluri în 54 de ţări.

  • Deficienţe grave găsite de Corpul de Control al premierului la Spitalul Universitar de Urgenţă

    Deficienţe grave au fost găsite de Corpul de Control al premierului la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB). Potrivit raportului, fostul director nu a organizat concursuri pentru şefii de secţie, unii aveau funcţii de conducere şi lucrau în privat. Şi achiziţia de măşti ridică probleme.

    Potrivit raportului Corpului de control al prim-ministrului, fostul manager al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti nu a organizat concursuri pentru toate posturile de şef de secţie (în perioada 2017-2020), aşa cum prevede legea.

    „Din documentele puse la dispoziţie s-a constatat că, în perioada supusă controlului (01.01.2017 – 12.08.2020), din totalul de 24 de secţii clinice , 2 secţii neclinice, un centru de hemodializă, o unitate de primiri urgenţe şi 5 laboratoare, au fost organizate de către entitate concursuri doar pentru 9 posturi de şef de secţie”, se arată în raport.

    De asemenea, au fost constatate o serie de posibile stări de incompatibilitate şi conflicte de interese, în care s-ar afla mai multe persoane din conducerea spitalului (manager, şefi de secţii), în special legate de deţinerea unei funcţii de conducere şi prestarea unor activităţi în cadrul unei clinici private.

    „Având în vedere înlocuirile din funcţie a unor şefi de secţie (cadre universitare), din data de 12.06.2020, de către managerul interimar, s-a constatat că au fost împuternicite prin delegare atribuţiei de şefi de secţie un număr de 5 medici ce nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 185 alin (7) din Legea 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume nu deţin calitatea de cadru didactic universitar”, se mai arată în raportul Corpului de Control.

    Cu privire la respectarea prevederilor legale ce vizează constituirea şi realizarea veniturilor, precum şi angajarea şi efectuarea cheltuielilor la nivelul entităţii, în ceea ce priveşte constituirea şi fundamentarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli la nivel de SUUB, pentru anul 2017 (bugetul întocmit în 2016) elaborarea BVC s-a făcut fără fundamentarea necesarului de fonduri, în baza propunerilor conducătorilor de secţii şi compartimente existente din cadrul spitalului, de către directorul financiar contabil.

    Pentru anii 2018 şi 2019, BVC nu s-a elaborat de către conducerea spitalului la propunerea şefilor de secţie, aşa cum prevede Ordinul Ministrului Sănătăţii (OMS) nr. 1043/2010 privind aprobarea normelor metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului public, cu modificările şi completările ulterioare , ci au fost anexate filele de buget aprobate, aferente fiecărei secţii medicale.

    „Astfel, membrii comitetului director care au participat la elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, nu au respectat prevederile pct. 6 din Anexa nr.1 la OMS nr. 1628/2007, cu modificările şi completările ulterioare. BVC a fost întocmit fără a avea la bază centralizările efectuate de compartimentul economico- financiar, a propunerilor fundamentate, ale conducătorilor secţiilor din structura spitalului. De asemenea, managerul spitalului nu a respectat prevederile pct.1 alin. (3) lit. l din Normelor metodologice de aplicare aprobate prin OMS nr. 1043/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte întocmirea BVC, care nu s-a făcut la propunerea şefilor de secţie, fiind ulterior anexate doar filele de buget aprobate, aferente fiecărei secţii medicale”, se arată în raportul Corpului de Control al primului ministru.

    Cu privire la aplicarea prevederilor legale vizând atribuirea, încheierea şi derularea contractelor de achiziţii la nivelul entităţii (perioada 2017-2019) precum şi în anul 2020 au fost constatat că nu au fost respectate prevederile art. 46 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului- cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, în toată perioada supusă controlului.

    Astfel, serviciul achiziţii nu a depus în SEAP notificări cu privire la achiziţiile directe, grupate pe necesităţi, care să cuprindă cel puţin obiectul, cantitatea achiziţionată, valoarea şi codul CPV .

    Pentru perioada 2017-2019, spitalul, prin serviciul achiziţii a încheiat mai multe contracte cu o societate cu obiect principal lucrări de reparaţii punct termic, fără a fi puse la dispoziţia echipei de control documentele justificative pentru atribuirea acestor contracte. S-au identificat mai multe erori/lipsuri, respectiv: lipsa caietului de sarcini, încadrarea eronată a obiectului contractelor (furnizare produse şi prestare servicii, în loc de lucrări), lipsa proceselor verbale de recepţie la finalizarea lucrărilor. Două dintre aceste contracte nu aveau nici măcar semnătura reprezentantului legal al entităţii controlate, se arată în raportul Corpului de Control.

    Din analiza celor patru contracte, precum şi a documentelor puse la dispoziţie de către personalul angajat în cadrul serviciului achiziţii, Corpul de Control a constatat încălcarea, de către conducerea spitalului, a normelor legale cu privire la iniţierea, încheierea, derularea contractelor precum şi nerespectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor publice pentru aceste contracte.

    Cu privire la alte şase contracte, încheiate pentru perioada 2017-2019 cu o societate având ca obiect principal achiziţia de mobilier medical, echipa de control a constatat că într-un caz autoritatea contractantă a asigurat finanţarea cheltuielilor de natura investiţiilor (mijloace fixe) din alte surse, respectiv din sursele de finanţare aferente bunurilor şi serviciilor (obiecte de inventar), în alte două contracte s-a depăşit valoarea pragului de achiziţie directă ori a fost divizată valoarea contractului, împărţind-o în mai multe contracte de achiziţie directă.

    Cu privire la achiziţia de măşti şi materiale sanitare în contextul pandemiei generate de virusul SARS COV 2, sumele reprezentând excedent din anul precedent nu se regăsesc în rapoartele oficiale de execuţie bugetară, aferente lunilor ianuarie, februarie, martie, aşa cum prevede Legea finanţelor publice nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, transmiterea comenzilor de măşti, dezinfectanţi şi alte materiale sanitare s-a făcut în data de 22 martie de către compartimentul achiziţii al spitalului, prin e-mail. În acel moment, suma aferentă acestei achiziţii nu era prevăzută în bugetul de venituri şi cheltuieli, buget care a fost avizat de CA şi aprobat de MS în data de 31 martie, arată raportul Corpului de Control.

    „Cu privire la acordarea vizei de control financiar preventiv propriu, pe documentele privind achiziţiile de măşti, dezinfectanţi şi echipamente de protecţie, achiziţionate în perioada pandemiei, au fost constatate următoarele: În anumite situaţii nu au fost respectate prevederile OMFP nr.1792/2002, precum şi a reglementărilor cuprinse în Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv pe comenzile lansate către diverşi furnizori (…), nu a fost aplicată viza CFPP, operaţiunile înregistrate fiind astfel, supuse unui risc financiar. Cu privire la respectarea prevederilor legale ce vizează investiţiile realizate în cadrul Blocului Operator Central, precum şi a modului de organizare şi funcţionare a acestuia (…) autoritatea contractantă avea obligaţia să publice în SEAP rezultatul procesului de consultare a pieţei, dar nu mai târziu de momentul iniţierii procedurii de atribuire. Din documentele puse la dispoziţie de către serviciul de achiziţii, cât şi din consultarea site-ului www.e-licitatie.ro, reiese faptul că rezultatul procesului de consultare a pieţei pentru achiziţiile care au vizat Blocul Operator Central, nu a fost publicat”, arată raportul.

    Având în vedere constatările rezultate în urma verificărilor, echipa de control din cadrul Corpului de Control al Primului Ministru a formulat propuneri de îmbunătăţire a activităţii entităţii controlate, inserate în cuprinsul Raportului privind acţiunea de control efectuată la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Totodată, raportul va fi transmis şi către Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională pentru Integritate, Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Generală de Inspecţie Economico- Financiare, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; Curtea de Conturi a României şi Departamentul pentru Luptă Antifraudă.

  • Un lanţ de hipermarketuri îşi certifică magazinele şi depozitele pentru toate măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19

    De la declanşarea pandemiei şi până în prezent, Kaufland România a investit peste 20 de milioane de lei în implementarea măsurilor de protecţie şi prevenţie în spaţiile sale (magazine, depozite, sedii).

    În urma acestor investiţii, reprezentanţii businessului anunţă că, luna aceasta, întreaga reţea de 135 de magazine şi două depozite ale companiei primeşte, din partea companiei germane de auditare DEKRA, certificarea potrivit căreia toate măsurile de siguranţă împotriva răspândirii COVID-19 sunt implementate corect, complet şi sunt conforme cu standardele sanitare internaţionale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi ale instituţiilor locale, la ora actuală. Certificarea este acordată în urma unui proces de audit şi control, realizat fixic, în urma deplasării pe teren a unei echipe de auditori pentru controlul fiecărui magazin şi depozit, pe parcursul a 45 de zile, la nivel naţional.

    Compania germană de auditare DEKRA activează în domeniul siguranţei de peste 90 de ani, în peste 60 de ţări. Înfiinţată în 1925 în Germania, ca Deutscher Kraftfahrzeug-Überwachungs-Verein e.V., organizaţia oferă servicii de expertiză calificate şi independente în domeniul siguranţei.

  • Un lanţ de hipermarketuri îşi certifică magazinele şi depozitele pentru toate măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19

    De la declanşarea pandemiei şi până în prezent, Kaufland România a investit peste 20 de milioane de lei în implementarea măsurilor de protecţie şi prevenţie în spaţiile sale (magazine, depozite, sedii).

    În urma acestor investiţii, reprezentanţii businessului anunţă că, luna aceasta, întreaga reţea de 135 de magazine şi două depozite ale companiei primeşte, din partea companiei germane de auditare DEKRA, certificarea potrivit căreia toate măsurile de siguranţă împotriva răspândirii COVID-19 sunt implementate corect, complet şi sunt conforme cu standardele sanitare internaţionale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi ale instituţiilor locale, la ora actuală. Certificarea este acordată în urma unui proces de audit şi control, realizat fixic, în urma deplasării pe teren a unei echipe de auditori pentru controlul fiecărui magazin şi depozit, pe parcursul a 45 de zile, la nivel naţional.

    Compania germană de auditare DEKRA activează în domeniul siguranţei de peste 90 de ani, în peste 60 de ţări. Înfiinţată în 1925 în Germania, ca Deutscher Kraftfahrzeug-Überwachungs-Verein e.V., organizaţia oferă servicii de expertiză calificate şi independente în domeniul siguranţei.

  • ANAF a declanşat operaţiunea ”Mercur”. Cine sunt oamenii vizaţi de această operaţiune, cea mai mare de acest fel

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, a declanşat operaţiunea “Mercur”, cea mai amplă acţiune de verificare a veniturilor nedeclarate obţinute din comerţul electronic nefiscalizat, anunţă fiscul, într-un comunicat.

    Decizia este urmarea extinderii acestui tip de acte de comerţ şi a numărului foarte mare de sesizări primite, în special pentru nereguli privind imposibilitatea de a beneficia de garanţie în lipsa documentelor fiscale, precizează documntul.

    Din analizele preliminare, s-a observat că, odată cu creşterea exponenţială a vânzărilor online prin platforme cu reputaţie şi standarde ridicate, s-a intensificat şi comerţul cu mărfuri contrafăcute sau operate de firme fantomă, în special prin intermediul unor persoane fizice sau site-uri paravan, care operează pe perioade scurte.

    Mai mult decât atât, diversificarea marilor operatori, prin lansarea unor marketplace, a reprezentat o oportunitate pentru firmele sau persoanele care comercializau produse fără a fiscaliza veniturile sau care vindeau produse contrafăcute.

    În prima etapă, inspectorii antifraudă au analizat peste două milioane de vânzări on line de bunuri livrate prin curier şi a început verificarea a peste 500 dintre clienţii firmelor de curierat rapid cu cel mai mare volum de livrări cu plata ”ramburs” sau în conturi bancare.

    Monitorizarea şi analiza comerţului din marile centre angro, achiziţiile din UE şi importurile extracomunitare cu vânzările on line şi a livrărilor cu încasare ”ramburs” sau plată online realizate de firmele de curierat rapid au evidenţiat tipologii de acţiune, în principal de către persoane fizice care cumpără produse la preţuri subevaluate, pe care le vând en-detail online şi încasează de la cumpărători contravaloarea, fără plata obligaţiilor fiscale.

    Furnizorii acestor persoane fizice achiziţionează intracomunitar sau importă bunurile prin firme proprii sau intermediare, care sunt apoi “lichidate” după finalizarea formalităţilor de vămuire.

    ANAF va iniţia, în perioada imediat următoare, acţiuni de control în vederea recuperării taxelor şi impozitelor datorate, acolo unde este cazul, prin măsuri şi proceduri fiscale.

    ANAF recomandă tuturor comercianţilor şi face un apel către persoanele fizice sau juridice, care au realizat vânzări cu livrare prin curierat, să se asigure că au achitat toate obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat. De asemenea, pentru a evita sancţiunile şi impunerile legale, cei care au omis să-şi declare veniturile obţinute o pot face în perioada imediat următoare, prin conformare voluntară, şi astfel vor putea beneficia de toate facilităţile fiscale aplicabile pentru a intra în legalitate, ceea ce va duce şi la evitarea calcului de penalităţi.

    Operaţiunea ”Mercur” va continua în ritm accelerat şi va fi extinsă pentru asigurarea fiscalizării încasărilor provenite din vânzările on line de bunuri şi servicii.