BusinessMagazin

Tag: consultanta

  • Studiu: Sectorul horeca creşte la peste 15 miliarde de lei, ajutat de voucherele de vacanţă

    „Industria hotelurilor din România a crescut, în ultimii 5 ani, cu aproape 40%, la o cifră de afaceri de peste 5,5 miliarde de lei în 2017, estimările privind evoluţia din 2018 arată că sectorul hotelier ar putea atinge afaceri de 5,8 miliarde de lei”, arată analiza.

    Frames precizează că în privinţa restaurantelor, industria are şanse ca în 2018, pe fondul creşterii consumului, să depăşească nivelul de afaceri de 10 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de rezultatul înregistrat acum cinci ani, de 4,5 miliarde lei.

    Statisticile arată că în industria Horeca activează peste 16.000 de companii, dintre care aproape 10.000 în sectorul restaurantelor, iar firmele raportau, anul trecut, peste 82.000 de angajaţi în sectorul restaurantelor şi 45.000 în hoteluri şi pensiuni.

    „Capitala este în continuare locul care oferă cea mai largă paletă de servicii în horeca şi care înregistrează şi cele mai bune performanţe financiare”, spun analiştii.

    Potrivit datelor companiei de consultanţă, Bucureştiul reprezintă peste 30% din piaţa hotelieră (373 firme) şi mai mult de 40% din afacerile restaurantelor (2072 companii), iar deschiderea unor noi afaceri anunţă un plus semnificativ în anii următori.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Studiu: Sectorul horeca creşte la peste 15 miliarde de lei, ajutat de voucherele de vacanţă

    „Industria hotelurilor din România a crescut, în ultimii 5 ani, cu aproape 40%, la o cifră de afaceri de peste 5,5 miliarde de lei în 2017, estimările privind evoluţia din 2018 arată că sectorul hotelier ar putea atinge afaceri de 5,8 miliarde de lei”, arată analiza.

    Frames precizează că în privinţa restaurantelor, industria are şanse ca în 2018, pe fondul creşterii consumului, să depăşească nivelul de afaceri de 10 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de rezultatul înregistrat acum cinci ani, de 4,5 miliarde lei.

    Statisticile arată că în industria Horeca activează peste 16.000 de companii, dintre care aproape 10.000 în sectorul restaurantelor, iar firmele raportau, anul trecut, peste 82.000 de angajaţi în sectorul restaurantelor şi 45.000 în hoteluri şi pensiuni.

    „Capitala este în continuare locul care oferă cea mai largă paletă de servicii în horeca şi care înregistrează şi cele mai bune performanţe financiare”, spun analiştii.

    Potrivit datelor companiei de consultanţă, Bucureştiul reprezintă peste 30% din piaţa hotelieră (373 firme) şi mai mult de 40% din afacerile restaurantelor (2072 companii), iar deschiderea unor noi afaceri anunţă un plus semnificativ în anii următori.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Opinie: 5 condiţii pentru consolidarea antreprenoriatului

    Alina Făniţă, CEO, PKF Finconta

    Companiile mari sunt asociate cu birocraţia. Structura organizatorică stufoasă, excesul de proceduri, email-uri şi aprobări sufocă inovaţia. Ca să răspundă competiţiei globale, mediul de afaceri se schimbă. Inovaţia şi antreprenoriatul se propagă în lumea întreagă. Companiile care apar sunt mici şi propun soluţii tot mai îndrăzneţe. Antreprenorii, de multe ori proveniţi din corporaţii, ştiu sincopele de agilitate ale companiilor mari şi le speculează inerţia. ”Business as usual” nu mai funcţionează. Internetul le dă curaj celor întreprinzători. Calea spre antreprenoriat este pavată de biţi de iniţiativă.

    Inovaţia şi antreprenoriatul vor câştiga teren la nivel global datorită unor condiţii esenţiale. În primul rând, gândirea antreprenorială – ceea ce au antreprenorii bun şi beneficiază tot mediul de business, este că pot să vadă, să înţeleagă şi să valorifice oportunităţile din piaţă. Abilitatea lor de a gândi diferit, de a vedea ce alţii nu văd, de a observa ce nu există şi identifica oportunităţile potrivite sunt doar câteva calităţi care diferenţiază antreprenorii de salariaţi. În al doilea rând, încrederea – criza economică declanşată în anul 2008 a erodat încrederea în sistemul financiar şi în capacitatea autorităţilor de a preveni situaţii economice care afectează semnificativ companiile. Neîncrederea provenită din slaba reglementare, respectiv operare, a instrumentelor financiare i-a responsabilizat pe oameni, a reinventat comunităţi, ţări şi societăţi. Ca atare, dintr-un sentiment de insecuritate individuală, s-au creat emoţii colective care susţin încrederea în antreprenoriat.

    În al treilea rând, este vorba despre colaborarea între companii – la nivel global se configurează colaborări între antreprenori. Obişnuitele proiecte de colaborare pe inovaţie între state, prin institute de cercetare şi universităţi, acum devin obişnuite între companiile antreprenoriale. Concomitent, proiecte de mare succes tip Start-up Nation sunt tot mai des întâlnite în ţările UE şi din Asia. În peisajul antreprenorial, privilegiaţi sunt cei care pornesc un start-up în tehnologie. Incubatoarele de afaceri sunt tot mai des considerate opţiuni viabile pentru ţările care vor să-şi crească competitivitatea.  

    O altă condiţie esenţială este comerţul global – chiar dacă în acest moment există tensiuni comerciale între marile puteri politico-economice, acestea sunt pasagere. În fond, condiţiile comerţului global s-au îmbunătăţit. Economiile sunt interdependente şi, per ansamblu, barierele comerciale se ridică. Accesul facil la internet a devenit de facto un drept al omului la informare. Aceste condiţii conduc la reforme politice, la proliferarea transparenţei comerciale şi culturale, la progres social şi crează un context favorabil pentru business.

    În cel de-al cincilea rând, responsabilitatea faţă de societate şi mediu – obiectivele de afaceri ale companiilor sunt inseparabile de societatea şi mediul în care acestea funcţionează, iar a nu lua în considerare impactul asupra acestor două componente ar face nesustenabile activităţile companiilor. Performanţa prin urmărirea “obiectivelor prezentului” şi responsabilitatea obţinerii rezultatelor “fără a compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a-şi atinge propriile obiective” vor conta în preferinţele de cumpărare a produselor şi serviciilor companiilor care susţin acest deziderat.

    Nevoia de inovaţie şi spiritul antreprenorial care o acompaniază vor fi orientate spre un scop altfel: dorinţa unui nivel de trai mai bun, operaţionalizarea ”instinctului binelui” în slujba comunităţii, protejarea mediului şi profit sustenabil. Trebuie să construim o lume mai bună.

    De peste 23 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o reţea internaţională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanţă şi audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăţi cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanţă, PKF Finconta HR şi Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naţionale CECCAR, CAFR, CCFR şi UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanţă fiscală, întocmirea dosarului preţurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvenţă, auditarea fondurilor nerambursabile şi due diligence de achiziţii.

  • Opinie: 5 condiţii pentru consolidarea antreprenoriatului

    Alina Făniţă, CEO, PKF Finconta

    Companiile mari sunt asociate cu birocraţia. Structura organizatorică stufoasă, excesul de proceduri, email-uri şi aprobări sufocă inovaţia. Ca să răspundă competiţiei globale, mediul de afaceri se schimbă. Inovaţia şi antreprenoriatul se propagă în lumea întreagă. Companiile care apar sunt mici şi propun soluţii tot mai îndrăzneţe. Antreprenorii, de multe ori proveniţi din corporaţii, ştiu sincopele de agilitate ale companiilor mari şi le speculează inerţia. ”Business as usual” nu mai funcţionează. Internetul le dă curaj celor întreprinzători. Calea spre antreprenoriat este pavată de biţi de iniţiativă.

    Inovaţia şi antreprenoriatul vor câştiga teren la nivel global datorită unor condiţii esenţiale. În primul rând, gândirea antreprenorială – ceea ce au antreprenorii bun şi beneficiază tot mediul de business, este că pot să vadă, să înţeleagă şi să valorifice oportunităţile din piaţă. Abilitatea lor de a gândi diferit, de a vedea ce alţii nu văd, de a observa ce nu există şi identifica oportunităţile potrivite sunt doar câteva calităţi care diferenţiază antreprenorii de salariaţi. În al doilea rând, încrederea – criza economică declanşată în anul 2008 a erodat încrederea în sistemul financiar şi în capacitatea autorităţilor de a preveni situaţii economice care afectează semnificativ companiile. Neîncrederea provenită din slaba reglementare, respectiv operare, a instrumentelor financiare i-a responsabilizat pe oameni, a reinventat comunităţi, ţări şi societăţi. Ca atare, dintr-un sentiment de insecuritate individuală, s-au creat emoţii colective care susţin încrederea în antreprenoriat.

    În al treilea rând, este vorba despre colaborarea între companii – la nivel global se configurează colaborări între antreprenori. Obişnuitele proiecte de colaborare pe inovaţie între state, prin institute de cercetare şi universităţi, acum devin obişnuite între companiile antreprenoriale. Concomitent, proiecte de mare succes tip Start-up Nation sunt tot mai des întâlnite în ţările UE şi din Asia. În peisajul antreprenorial, privilegiaţi sunt cei care pornesc un start-up în tehnologie. Incubatoarele de afaceri sunt tot mai des considerate opţiuni viabile pentru ţările care vor să-şi crească competitivitatea.  

    O altă condiţie esenţială este comerţul global – chiar dacă în acest moment există tensiuni comerciale între marile puteri politico-economice, acestea sunt pasagere. În fond, condiţiile comerţului global s-au îmbunătăţit. Economiile sunt interdependente şi, per ansamblu, barierele comerciale se ridică. Accesul facil la internet a devenit de facto un drept al omului la informare. Aceste condiţii conduc la reforme politice, la proliferarea transparenţei comerciale şi culturale, la progres social şi crează un context favorabil pentru business.

    În cel de-al cincilea rând, responsabilitatea faţă de societate şi mediu – obiectivele de afaceri ale companiilor sunt inseparabile de societatea şi mediul în care acestea funcţionează, iar a nu lua în considerare impactul asupra acestor două componente ar face nesustenabile activităţile companiilor. Performanţa prin urmărirea “obiectivelor prezentului” şi responsabilitatea obţinerii rezultatelor “fără a compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a-şi atinge propriile obiective” vor conta în preferinţele de cumpărare a produselor şi serviciilor companiilor care susţin acest deziderat.

    Nevoia de inovaţie şi spiritul antreprenorial care o acompaniază vor fi orientate spre un scop altfel: dorinţa unui nivel de trai mai bun, operaţionalizarea ”instinctului binelui” în slujba comunităţii, protejarea mediului şi profit sustenabil. Trebuie să construim o lume mai bună.

    De peste 23 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o reţea internaţională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanţă şi audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăţi cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanţă, PKF Finconta HR şi Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naţionale CECCAR, CAFR, CCFR şi UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanţă fiscală, întocmirea dosarului preţurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvenţă, auditarea fondurilor nerambursabile şi due diligence de achiziţii.

  • Primăria sectorului 6 face un parc între Plaza şi AFI Cotroceni, zonă înţesată de şantiere de locuinţe. Preţurile locuinţelor situate lângă parc pot creşte cu 10-20%

    Dezvoltatorii imobiliari care construiesc ansambluri de locuinţe în sectorul 6, în apropierea mallului Plaza România, ar putea beneficia de un parc de 16.000 de metri pătraţi amplasat pe un teren între centrele comerciale Plaza şi AFI Cotroceni. Parcul este o investiţie făcută de Primăria sectorului 6 şi ar putea ridica preţurile apartamentelor din preajmă, care vor fi astfel, brusc, poziţionate lângă un spaţiu verde.

    „Observăm că locuinţele construite lângă un parc sau în imediata apropiere a unei zone verzi se vând mai rapid şi la un preţ mai ridicat. E posibil, dacă urmărim preţurile, să observăm o diferenţă de preţuri de 10-20%“, spune Bogdan Voica, CEO al firmei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Primăria sectorului 6 face un parc între Plaza şi AFI Cotroceni, zonă înţesată de şantiere de locuinţe. Preţurile locuinţelor situate lângă parc pot creşte cu 10-20%

    Dezvoltatorii imobiliari care construiesc ansambluri de locuinţe în sectorul 6, în apropierea mallului Plaza România, ar putea beneficia de un parc de 16.000 de metri pătraţi amplasat pe un teren între centrele comerciale Plaza şi AFI Cotroceni. Parcul este o investiţie făcută de Primăria sectorului 6 şi ar putea ridica preţurile apartamentelor din preajmă, care vor fi astfel, brusc, poziţionate lângă un spaţiu verde.

    „Observăm că locuinţele construite lângă un parc sau în imediata apropiere a unei zone verzi se vând mai rapid şi la un preţ mai ridicat. E posibil, dacă urmărim preţurile, să observăm o diferenţă de preţuri de 10-20%“, spune Bogdan Voica, CEO al firmei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Suprafaţa de retail de la parterul clădirilor de birouri din zona Floreasca/Barbu Văcărescu din Bucureşti a ajuns la 10.000 mp

    Zona Floreasca – Barbu Văcărescu, împreună cu împrejurimile ei, este una dintre cele mai efervescente din ţară pe mai multe segmente ale pieţei imobiliare: clădiri de birouri, retail, rezidenţial. Calitatea ridicată a companiilor prezente aici a determinat şi salarii pe măsură, astfel că angajaţii din zonă câştigă mai mult de jumătate de miliard de euro pe an, spre 2% din masa salarială totală din întreaga ţară. Această situaţie financiară a favorizat evoluţia calităţii serviciilor oferite în această zonă.

    „În trecut, în apropierea clădirilor de birouri se regăseau doar concepte de retail simple – cantine de prânz şi spaţii de tip coffee corner. În ton cu noile cerinţe ale consumatorilor, trecerea s-a făcut treptat spre restaurante şi cafenele premium, precum şi către alte categorii de bunuri. La rândul lor, serviciile s-au diversificat, ajungând în zona de coafor, servicii de curăţătorie sau servicii medicale, astfel încât un angajat să poată rezolva problemele de zi cu zi în proximitatea locului de muncă. Ne aşteptăm ca diversificarea să continue prin concepte precum afterschool sau grădiniţe, care să îmbunătăţească viaţa angajaţilor”, a declarat Brînduşa Grama, associate retail agency în cadrul Colliers International Romania.

    În ciuda extinderii anunţate, opţiunile oferite de Promenada Mall, singurul centru comercial prezent în zonă, vor fi insuficiente pentru zecile de mii de angajaţi din zona Floreasca/Barbu Văcărescu, ale căror cheltuieli lunare doar pentru masa de prânz, de exemplu, ajung la aproape 3 milioane de euro. Astfel, spaţiile de retail de la parterul clădirilor de birouri, care totalizează 10.000 mp (aproape un sfert din suprafaţa centrului comercial), vin în completarea serviciilor oferite de Promenada, fără să reprezinte o concurenţă.

    „Rezultatele deosebite obţinute de aceste spaţii de retail vin ca urmare a asocierii oportune între veniturile ridicate ale angajaţilor şi localizarea bună, căutată atât de către operatorii HoReCa, cât şi de către dezvoltatorii de rezidenţial. Vedem un adevărat succes al zonei de retail adiacente clădirilor de birouri, un succes care sperăm să fie replicat şi în restul ţării”, a adăugat Brînduşa Grama.

    Dezvoltatorii încep să experimenteze în acest sens prin extinderea componentei de retail: unii proprietari de birouri încearcă să formeze un pol pentru lifestyle, iar în alte zone ale Capitalei există deja restaurante şi baruri care funcţionează mult peste programul de lucru al angajaţilor din apropiere, ca destinaţii de seară în timpul săptămânii sau de brunch la sfârşit de săptămână. Tendinţa ia amploare şi la nivel naţional, ansamblurile mixte (birouri şi retail şi, eventual, rezidenţial) devenind prioritare pentru dezvoltatori.

  • Coldwell Banker România a anunţat deschiderea unui birou în Constanţa

    Peste 25.000 de locuinţe au fost finalizate în Constanţa şi împrejurimi în ultimii 11 ani, aceasta fiind a treia piaţă rezidenţială din România, după Bucureşti şi Cluj – Napoca

    Prin această inaugurare, compania a ajuns astfel la şapte birouri, dintre care patru în Capitală – două dedicate preponderent pieţei rezidenţiale şi două sectorului corporate, şi câte unul în Braşov (Coldwell Banker Alpin) şi Cluj – Napoca (Coldwell Banker Transilvania). Investiţia în deschiderea noului birou s-a ridicat la peste 100.000 de euro, incluzând şi bugetul de funcţionare necesar pentru următoarele şase luni.

    „Lucrăm în mod activ la consolidarea şi extinderea activităţii atât în Bucureşti cât şi în principalele oraşe din ţară, beneficiind de expunerea internaţională a Coldwell Banker şi având cereri de la numeroşi jucători activi pe piaţa imobiliară locală. Constanţa este a treia piaţă rezidenţială regională din România după Bucureşti şi Cluj-Napoca, cu peste 25.000 de locuinţe livrate în perioada 2007 – 2017 potrivit statisticilor oficiale şi cu noi vârfuri înregistrate în ultimii ani. În plus, cererea de servicii profesionale a crescut semnificativ pe segmentele spaţiilor logistice şi de birouri, care vor continua să se dezvolte în Constanţa în următorii ani”, afirmă Bogdan Voica, CEO Coldwell Banker România.

    Compania este unul dintre cele mai mari consultanţi imobiliari activi pe piaţa locală, înregistrând o cifră de afaceri cumulată de 5,3 milioane de euro în 2017 şi fiind consultantul şi agentul exclusiv a peste 15 proiecte rezidenţiale, cumulând peste 10.000 de locuinţe planificate. Divizia de evaluări din cadrul Coldwell Banker România a evaluat în 2017 proprietăţi imobiliare cu o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro în timp ce divizia de property management administrează proprietăţi cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 150.000 metri pătraţi.

    „Constanţa are un potenţial fantastic de dezvoltare atât pe segmentul rezidenţial, cât şi în zona de office sau industrial. Ne aflăm într-un moment excelent pentru a oferta piaţa cu o echipă profesionistă de consultanţi imobiliari şi un birou care respectă standardele internaţionale ale mărcii. Echipa Coldwell Banker Constanţa numară în acest moment 6 consultanţi, din care 3 seniori cu peste 10 ani de experienţă în imobiliare şi vânzări, persoane care au gestionat proiecte de anvergură în Bucureşi şi marile oraşe”, afirmă George Botezatu, managing partner Coldwell Banker Constanţa.

     

     

     

     

  • C&W Echinox: Livrările de spaţii comerciale vor reveni pe un trend pozitiv ȋn a doua jumătate a lui 2018

    În primul semestru din 2018, au fost livrate spaţii noi ȋnsumȃnd 14.000 de metri pătraţi ȋn cadrul proiectelor Bistriţa Retail Park şi Focşani Value Center, proiecte dezvoltate de Element Development, respectiv Prime Kapital. De asemenea, stocul total de spaţii comerciale a ȋnregistrat o scădere netă prin ȋnchiderea hipermarketului Carrefour şi a galeriei comerciale din cadrul proiectului Vitantis Shopping Center, la ȋnceputul acestui an, suprafaţa totală a proiectului ȋn care mai sunt operaţionale magazinele Praktiker, Diego şi Casa Rusu fiind de 36.000 de metri pătraţi.

    Astfel, stocul de spaţii comerciale moderne din afara Capitalei a ajuns la 2,43 milioane de metri pătraţi, ȋn timp ce suprafaţa mallurilor, parcurilor de retail şi galeriilor comerciale din Bucureşti măsoară 1,19 milioane de metri pătraţi. Densitatea spaţiilor comerciale la nivel naţional a ajuns la 184 mp / 1.000 locuitori, ȋn vreme ce ȋn Bucureşti a atins un nivel de 651 mp / 1.000 locuitori, de 3.5 ori mai mare faţă de media naţională.

    Noi spaţii comerciale vor fi livrate de către dezvoltatorii NEPI Rockcastle şi Prime Kapital ȋn Satu Mare, Baia Mare, Roman şi Slobozia, oraşe terţiare cu o cerere neacoperită de spaţii de retail modern. Totodată, NEPI Rockcastle intenţionează să finalizeze pȃnă la sfȃrşitul anului extinderea proiectului Shopping City Sibiu, cu o suprafaţă de aproape 10.000 de metri pătraţi.

    În ceea ce priveşte Bucureştiul, cel mai notabil eveniment din zona de retail din a doua jumătate a anului este deschiderea celui de-al doilea magazin IKEA din Romȃnia şi cel mare din Europa de Sud-Est, cu o suprafaţă totală de 37.000 metri pătraţi, pe bulevardul Theodor Pallady. Anul viitor, zona comercială a Bucureştiului se va extinde spre nord, pȃnă ȋn Baloteşti, unde este aşteptată deschiderea proiectului DN 1 Value Center, ȋn timp ce proiectele Colosseum Retail Park, Promenada Mall şi AFI Palace Cotroceni vor intra ȋn proces de extindere.

    „Romȃnia a devenit ȋn ultimii ani o piaţă stabilă care aduce cȃştiguri importante pentru majoritatea jucătorilor din retail. Putem spune acum că avem o piaţă care a atins un prim grad de maturitate şi predictibilitate şi, ȋn măsura ȋn care contextul economic va rămȃne pozitiv ca pȃnă acum, ne aşteptăm la o cerere susţinută ȋn continuare pentru noi spaţii de retail, atȃt ȋn pieţele principale, cȃt şi ȋn cele secundare sau terţiare. Credem că nivelul chiriilor headline din centrele comerciale va creşte ȋn perioada imediat următoare din cauza ratelor mici de neocupare, a creşterilor de venituri raportate de principalii chiriaşi ai acestor centre şi a unui stoc restrȃns de noi spaţii de retail. În plus, ȋnregistrăm un aflux constant de noi retaileri care intră pe piaţa din Romȃnia, ceea ce nu va face decȃt să crească cererea de spaţii comerciale ȋn proiectele dominante şi consacrate, ”  spune Bogdan Marcu, partner, retail agency.

    Astfel, chiria headline a unui spaţiu de 100 de metri pătraţi situat ȋntr-un centru comercial dominant din Bucureşti atinge nivelul de 70-80 € mp / lună, ȋn vreme ce ȋn proiecte similare din oraşe precum Timişoara, Iaşi sau Cluj aceste spaţii ating valori de 35-40 € mp / lună, un nivel de 18-23 € mp / lună fiind atins pentru acelaşi tip de spaţii din oraşe terţiare.

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare din Cluj-Napoca pe anul trecut – dublul bugetului local

    Directorul firmei de consultanţă care a realizat ghidul imobiliar pe 2017, Adrian Vascu, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă că aproape 70% dintre cumpărători provin din judeţul Cluj, iar restul din alte judeţe şi din străinătate.

    „Ghidul imobiliar pentru Cluj-Napoca este un proiect unicat, lansat în urmă cu 5 ani. Valoarea totală a tranzacţiilor imobiliare în anul 2017 din municipiu a fost de 594 de milioane de euro, cu 30% mai mult faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă dublul bugetului local. Ponderea cea mai semnificativă din totalul sumei au reprezentat-o apartamentele, cu 63% din total (5.641 din totalul de 8.772 tranzacţii). 69% dintre cumpărători provin din judeţul Cluj, în timp ce 29% sunt din alte judeţe, precum Bistriţa Năsăud, Maramureş şi Alba, iar 2% vin din străinătate, din ţări cum ar fi Franţa. Cartierul Mănăştur, cel mai mare din Cluj-Napoca, a înregistrat cele mai multe şi cele mai valoroase tranzacţii, iar strada Calea Mănăştur a avut cele mai multe tranzacţii”, a spus Vascu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.