Până anul trecut, sistemul bancar cuprindea 40 de bănci, din care jumătate cu o cotă de piaţă de sub 1%, ceea ce a generat dezbateri privind nevoia de consolidare a sistemului. Acum sistemul bancar a ajuns la 36 de bănci. Iar procesul de consolidare cel mai probabil va continua. Unii bancheri văd posibilă ajustarea numărului de bănci spre 15-20. Însă procesul nu va fi rapid.
Patru bănci au dispărut din statisticile BNR: Volksbank, preluată de Banca Transilvania, RBS, unde portofoliile de retail şi corporate au fost preluate de UniCredit Bank, Millennium, cumpărată de OTP Bank şi Montepio (exit).
Şi grupul cipriot Bank of Cyprus se află în proces de lichidare a operaţiunilor locale. O altă bancă, Marfin Bank România, este „la vânzare“. De asemenea, există negocieri privind achiziţia Băncii Româneşti de către Bancpost.
Banca Transilvania (BT), cea mai mare instituţie de credit cu capital românesc şi cu o capitalizare bursieră de peste 7 mld. lei, a finalizat anul trecut tranzacţia de preluare a Volksbank România, aceasta fiind cea mai importantă operaţiune din sectorul financiar – „fuziunea anului 2015“. În primăvara anului trecut a fost anunţată finalizarea tranzacţiei, după ce la sfârşitul anului 2014 banca din Cluj a semnat un angajament ferm de preluare printr-o tranzacţie fulger, după negocieri de doar câteva luni.
Banca Transilvania a plătit pentru achiziţia Volksbank România în total 711 mil. euro, din care 81 mil. euro (358 mil. lei) pentru capitalul băncii şi 630 mil. euro în rambursarea unor linii de finanţare acordate de către acţionarii Volksbank băncii din România.
Volksbank, o bancă cu active de 13 mld. lei, a fost scoasă la vânzare după ce a fost curăţată de credite neperformante, care ajunseseră la o treime din portofoliul total de credite. De la începutul anilor 2000, Volksbank crescuse rapid în perioada de boom a creditării, ajungând la finalul lui 2008 numărul 3 în România, după BCR şi BRD. Atunci Banca Transilvania era pe locul 7. Creşterea Volksbank s-a produs preponderent pe seama vânzării de credite ipotecare în valută, iar banca a înregistrat şi o deteriorare la fel de rapidă a portofoliului de credite în anii de criză, în special în cazul împrumuturilor în franci elveţieni.
Unul dintre artizanii tranzacţiei cu Banca Transilvania a fost bancherul austriac de investiţii Heinrich Pecina, foarte influent în cercurile financiare şi politice de la Viena. El a venit cu această propunere la Cluj şi tot el a fost cel care a mediat tranzacţia, prin intermediul firmei Vienna Capital.
Programul de integrare a Volksbank România în Banca Transilvania, început în luna aprilie 2015 şi deruat până la sfârşitul anului, a fost organizat pe 25 de proiecte. Fuziunea dintre cele două bănci a avut loc pe 31 decembrie, dată de la care Volksbank România a dispărut. Banca Transilvania este pe locul trei în sistemul bancar, poziţie pe care s-a plasat şi Volksbank în anii de boom economic, iar după finalizarea procesului de preluare a Volksbank, banca din Cluj se îndreaptă spre locul doi în piaţă, ocupat în prezent de BRD-SocGen.
Activele Băncii Transilvania au făcut anul trecut un salt de 33%, după preluarea Volksbank, cota de piaţă urcând la 12,5%. În topul celor mai mari profituri pe piaţa financiară locală, Banca Transilvania s-a detaşat anul trecut, raportând un câştig net contabil de 2,4 mld. lei, în creştere cu 456% faţă de anul precedent, ca urmare a înregistrării câştigului de 1,6 mld. lei din tranzacţia de preluare a Volksbank România.
Şi britanicii de la RBS au plecat de pe piaţa românească, după numai şase ani de prezenţă, perioadă în care nu au făcut decât să-şi reducă în mod constant expunerea locală şi să caute activ un cumpărător pentru banca în posesia căreia ajunseseră după preluarea în cadrul unei tranzacţii globale a grupului olandez ABN Amro din 2008. Odată cu închiderea RBS România s-a pus capăt unei istorii de aproape două decenii. Olandezii de la ABN Amro construiseră în România la jumătatea anilor ‘90 unul dintre cei mai buni jucători locali pe segmentul corporate.