Kim Jong-un râde de mama focului în faţa unei hărţi militare, înconjurat de generalii săi cu o atitudine cel puţin hilară, la fel cum radiază de fericire atunci când se află în mijlocul copiilor nord-coreeni. Este unul dintre elementele comune ale multitudinii de fotografii difuzate de regimul autoritar din Peninsulă, faptul că liderul radiază de bucurie. Chiar şi atunci când tocmai a lansat o rachetă balistică sau a testat o bombă, aşa cum s-a întâmplat duminică.
Din punctul de vedere al angajaţilor, un şef bun trebuie să ştie să le recunoască eforturile (21%) şi să aibă abilitatea de a identifica şi fructifica atuurile echipei (17%), însă importante pentru respondenţii la sondajul eJobs sunt şi deschiderea şefului la comunicarea cu subalternii (12%) şi abilităţile acestuia de a prioritiza proiectele şi activitatea echipei (11%), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii platformei.
38% dintre respondenţi au o părere generala bună sau foarte bună despre şeful lor, 33% se declară neutri, iar 29% au o părere proastă. Cei mai mulţi îşi caracterizează şeful actual drept inteligent (60%), însă la foarte mică distanţă sunt cei care consideră că şeful lor este doar un oportunist (57%). În acelaşi timp, 56% spun că şeful lor este uneori impulsiv, iar aproape jumătate dintre respondenţi îşi descriu şeful ca fiind exigent şi chiar tipicar (44%). La polul opus, doar un sfert dintre respondenţi spun despre şeful lor că are spirit de echipă sau că este răbdător (34%) şi echilibrat (39%).
Părerea subalternilor despre superiorul direct şi relaţia lor cu acesta sunt influenţate, printre altele, de lipsa încrederii şefu.lui în capacităţile lor profesionale – pentru 53% dintre respondenţi, de lipsa îndrumării profesionale – pentru 46% dintre respondenţi, de volumul prea mare de muncă pe care îl primesc de la superior – 46% dintre respondenţi, dar şi de lipsa feedback-ului privind activitatea lor – 44% dintre respondenţi. Pe de altă parte, însă, nici angajaţii nu au încredere în şef, doar 9% considerând că acesta spune mereu adevărul în relaţia cu cei din echipă.
Dacă ar fi să preia poziţia şefului, doar 26% dintre respondenţii la studiul eJobs consideră că s-ar descurca mai bine decât superiorul lor, în timp ce 33% nu cred că ar face faţă poziţiei, iar 41% nu ştiu cum s-ar descurca într-o poziţie de management. Cei mai încrezători în capacitatea lor de a fi un şef mai bun decât superiorul lor actual sunt tinerii cu vârste sub 25 de ani.
Sondajul a fost realizat în perioada 15 iulie – 15 august 2017, pe un eşantion de 1.224 de angajaţi, toţi activi profesional în prezent, dintre care 26% ocupând poziţii de management şi 65% având studii superioare. Domeniile de activitate cu cea mai mare pondere în rândul respondenţilor sunt vânzări, inginerie, achiziţii şi transporturi.
Din punctul de vedere al angajaţilor, un şef bun trebuie să ştie să le recunoască eforturile (21%) şi să aibă abilitatea de a identifica şi fructifica atuurile echipei (17%), însă importante pentru respondenţii la sondajul eJobs sunt şi deschiderea şefului la comunicarea cu subalternii (12%) şi abilităţile acestuia de a prioritiza proiectele şi activitatea echipei (11%), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii platformei.
38% dintre respondenţi au o părere generala bună sau foarte bună despre şeful lor, 33% se declară neutri, iar 29% au o părere proastă. Cei mai mulţi îşi caracterizează şeful actual drept inteligent (60%), însă la foarte mică distanţă sunt cei care consideră că şeful lor este doar un oportunist (57%). În acelaşi timp, 56% spun că şeful lor este uneori impulsiv, iar aproape jumătate dintre respondenţi îşi descriu şeful ca fiind exigent şi chiar tipicar (44%). La polul opus, doar un sfert dintre respondenţi spun despre şeful lor că are spirit de echipă sau că este răbdător (34%) şi echilibrat (39%).
Părerea subalternilor despre superiorul direct şi relaţia lor cu acesta sunt influenţate, printre altele, de lipsa încrederii şefu.lui în capacităţile lor profesionale – pentru 53% dintre respondenţi, de lipsa îndrumării profesionale – pentru 46% dintre respondenţi, de volumul prea mare de muncă pe care îl primesc de la superior – 46% dintre respondenţi, dar şi de lipsa feedback-ului privind activitatea lor – 44% dintre respondenţi. Pe de altă parte, însă, nici angajaţii nu au încredere în şef, doar 9% considerând că acesta spune mereu adevărul în relaţia cu cei din echipă.
Dacă ar fi să preia poziţia şefului, doar 26% dintre respondenţii la studiul eJobs consideră că s-ar descurca mai bine decât superiorul lor, în timp ce 33% nu cred că ar face faţă poziţiei, iar 41% nu ştiu cum s-ar descurca într-o poziţie de management. Cei mai încrezători în capacitatea lor de a fi un şef mai bun decât superiorul lor actual sunt tinerii cu vârste sub 25 de ani.
Sondajul a fost realizat în perioada 15 iulie – 15 august 2017, pe un eşantion de 1.224 de angajaţi, toţi activi profesional în prezent, dintre care 26% ocupând poziţii de management şi 65% având studii superioare. Domeniile de activitate cu cea mai mare pondere în rândul respondenţilor sunt vânzări, inginerie, achiziţii şi transporturi.
Pentru aproape 80% dintre aceştia, relaţia defectuoasă cu şeful le influenţează productivitatea, iar 88% susţin că acest aspect le afectează inclusiv viaţa personală, arată sondajul eJobs desfăşurat în perioada 15 iulie – 15 august 2017, pe un eşantion de 1.224 de angajaţi din România. La polul opus, dintre cei care declară că au o relaţie bună sau foarte bună cu şeful lor (65% din totalul respondenţilor), 98% spun că acest lucru contribuie la creşterea productivităţii lor la job şi 86% consideră că relaţia bună cu şeful le influenţează pozitiv şi viaţa personală.
Cu toate acestea, doar 33% dintre respondenţii la studiul eJobs sunt prieteni cu şeful pe reţelele sociale, iar 53% spun că nu au superiorii în lista de prieteni din social media, în timp ce restul de 14% declară că nu folosesc deloc astfel de reţele. Dintre cei care sunt prieteni cu şeful în social media, femeile (41%) şi tinerii cu vârsta de până în 35 de ani (42%) sunt de departe segmentele care au cea mai mare pondere din punctul de vedere al existenţei unei prietenii cu superiorul în spaţiul virtual.
“Clişeu sau nu, relaţia şef-subaltern a devenit o preocupare reală a managerilor care îşi doresc să creeze un mediu de lucru orientat către performanţă. Mulţi angajaţi ajung să-şi părăsească locul de muncă din cauza relaţiilor nu tocmai plăcute pe care le au cu şefii. Relaţia şef-angajat trebuie să se bazeze în primul rând pe raportul de competenţă între părţi. Altfel spus, respectul angajaţilor pentru şefii lor vine atunci când, pe lângă abilităţile profesionale, şeful are şi capacităţi de leadership şi management”, spune Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.
Rezultatele studiului indică faptul că ceea ce îşi doresc angajaţii de la un şef nu este neapărat şi ceea ce primesc de la acesta. Din punctul de vedere al angajaţilor, un şef bun trebuie să ştie să le recunoască eforturile (21%) şi să aibă abilitatea de a identifica şi fructifica atuurile echipei (17%), însă importante pentru respondenţii la sondajul eJobs sunt şi deschiderea şefului la comunicarea cu subalternii (12%) şi abilităţile acestuia de a prioritiza proiectele şi activitatea echipei (11%).
38% dintre respondenţi au o părere generala bună sau foarte bună despre şeful lor, 33% se declară neutri, iar 29% au o părere proastă. Cei mai mulţi îşi caracterizează şeful actual drept inteligent (60%), însă la foarte mică distanţă sunt cei care consideră că şeful lor este doar un oportunist (57%). În acelaşi timp, 56% spun că şeful lor este uneori impulsiv, iar aproape jumătate dintre respondenţi îşi descriu şeful ca fiind exigent şi chiar tipicar (44%).
La polul opus, doar un sfert dintre respondenţi spun despre şeful lor că are spirit de echipă sau că este răbdător (34%) şi echilibrat (39%). Părerea subalternilor despre superiorul direct şi relaţia lor cu acesta sunt influenţate, printre altele, de lipsa încrederii şefu.lui în capacităţile lor profesionale – pentru 53% dintre respondenţi, de lipsa îndrumării profesionale – pentru 46% dintre respondenţi, de volumul prea mare de muncă pe care îl primesc de la superior – 46% dintre respondenţi, dar şi de lipsa feedback-ului privind activitatea lor – 44% dintre respondenţi. Pe de altă parte, însă, nici angajaţii nu au încredere în şef, doar 9% considerând că acesta spune mereu adevărul în relaţia cu cei din echipă.
Dacă ar fi să preia poziţia şefului, doar 26% dintre respondenţii la studiul eJobs consideră că s-ar descurca mai bine decât superiorul lor, în timp ce 33% nu cred că ar face faţă poziţiei, iar 41% nu ştiu cum s-ar descurca într-o poziţie de management. Cei mai încrezători în capacitatea lor de a fi un şef mai bun decât superiorul lor actual sunt tinerii cu vârste sub 25 de ani.
Sondajul a fost realizat în perioada 15 iulie – 15 august 2017, pe un eşantion de 1.224 de angajaţi, toţi activi profesional în prezent, dintre care 26% ocupând poziţii de management şi 65% având studii superioare. Domeniile de activitate cu cea mai mare pondere în rândul respondenţilor sunt vânzări, inginerie, achiziţii şi transporturi.
Pentru aproape 80% dintre aceştia, relaţia defectuoasă cu şeful le influenţează productivitatea, iar 88% susţin că acest aspect le afectează inclusiv viaţa personală, arată sondajul eJobs desfăşurat în perioada 15 iulie – 15 august 2017, pe un eşantion de 1.224 de angajaţi din România. La polul opus, dintre cei care declară că au o relaţie bună sau foarte bună cu şeful lor (65% din totalul respondenţilor), 98% spun că acest lucru contribuie la creşterea productivităţii lor la job şi 86% consideră că relaţia bună cu şeful le influenţează pozitiv şi viaţa personală.
Cu toate acestea, doar 33% dintre respondenţii la studiul eJobs sunt prieteni cu şeful pe reţelele sociale, iar 53% spun că nu au superiorii în lista de prieteni din social media, în timp ce restul de 14% declară că nu folosesc deloc astfel de reţele. Dintre cei care sunt prieteni cu şeful în social media, femeile (41%) şi tinerii cu vârsta de până în 35 de ani (42%) sunt de departe segmentele care au cea mai mare pondere din punctul de vedere al existenţei unei prietenii cu superiorul în spaţiul virtual.
“Clişeu sau nu, relaţia şef-subaltern a devenit o preocupare reală a managerilor care îşi doresc să creeze un mediu de lucru orientat către performanţă. Mulţi angajaţi ajung să-şi părăsească locul de muncă din cauza relaţiilor nu tocmai plăcute pe care le au cu şefii. Relaţia şef-angajat trebuie să se bazeze în primul rând pe raportul de competenţă între părţi. Altfel spus, respectul angajaţilor pentru şefii lor vine atunci când, pe lângă abilităţile profesionale, şeful are şi capacităţi de leadership şi management”, spune Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.
Rezultatele studiului indică faptul că ceea ce îşi doresc angajaţii de la un şef nu este neapărat şi ceea ce primesc de la acesta. Din punctul de vedere al angajaţilor, un şef bun trebuie să ştie să le recunoască eforturile (21%) şi să aibă abilitatea de a identifica şi fructifica atuurile echipei (17%), însă importante pentru respondenţii la sondajul eJobs sunt şi deschiderea şefului la comunicarea cu subalternii (12%) şi abilităţile acestuia de a prioritiza proiectele şi activitatea echipei (11%).
38% dintre respondenţi au o părere generala bună sau foarte bună despre şeful lor, 33% se declară neutri, iar 29% au o părere proastă. Cei mai mulţi îşi caracterizează şeful actual drept inteligent (60%), însă la foarte mică distanţă sunt cei care consideră că şeful lor este doar un oportunist (57%). În acelaşi timp, 56% spun că şeful lor este uneori impulsiv, iar aproape jumătate dintre respondenţi îşi descriu şeful ca fiind exigent şi chiar tipicar (44%).
La polul opus, doar un sfert dintre respondenţi spun despre şeful lor că are spirit de echipă sau că este răbdător (34%) şi echilibrat (39%). Părerea subalternilor despre superiorul direct şi relaţia lor cu acesta sunt influenţate, printre altele, de lipsa încrederii şefu.lui în capacităţile lor profesionale – pentru 53% dintre respondenţi, de lipsa îndrumării profesionale – pentru 46% dintre respondenţi, de volumul prea mare de muncă pe care îl primesc de la superior – 46% dintre respondenţi, dar şi de lipsa feedback-ului privind activitatea lor – 44% dintre respondenţi. Pe de altă parte, însă, nici angajaţii nu au încredere în şef, doar 9% considerând că acesta spune mereu adevărul în relaţia cu cei din echipă.
Dacă ar fi să preia poziţia şefului, doar 26% dintre respondenţii la studiul eJobs consideră că s-ar descurca mai bine decât superiorul lor, în timp ce 33% nu cred că ar face faţă poziţiei, iar 41% nu ştiu cum s-ar descurca într-o poziţie de management. Cei mai încrezători în capacitatea lor de a fi un şef mai bun decât superiorul lor actual sunt tinerii cu vârste sub 25 de ani.
Sondajul a fost realizat în perioada 15 iulie – 15 august 2017, pe un eşantion de 1.224 de angajaţi, toţi activi profesional în prezent, dintre care 26% ocupând poziţii de management şi 65% având studii superioare. Domeniile de activitate cu cea mai mare pondere în rândul respondenţilor sunt vânzări, inginerie, achiziţii şi transporturi.
Un an mai târziu, a devenit director al diviziei de marketing al E.ON Energie România, iar în 2012 a preluat funcţia de director marketing şi excelenţă clienţi al E.ON România. „Am de-a face cu provocări noi aproape în fiecare zi, şansa este că lucrez într-un mediu în care dialogul, dezbaterea şi acceptarea punctelor de vedere diferite sunt un mod de lucru. Un mediu în care îţi este permis să încerci, să testezi soluţiile găsite şi în care ai voie chiar şi să greşeşti. Evident, nu îţi permiţi să greşeşti de prea multe ori, pentru că piaţa, clientul sunt cei care te sancţionează”, îşi descrie ea activitatea în compania germană. De-a lungul carierei sale, a observat că funcţionează cel mai bine în echipă şi în disciplina unei corporaţii. „Îmi exersez spiritul antreprenorial în munca mea, având avantajul de a combina ideile îndrăzneţe şi antreprenoriatul cu resursele şi capabilităţile pe care o companie de dimensiunea E.ON ţi le poate pune la dispoziţie. Se poate spune că este varianta mai comodă a antreprenoriatului, dar este cu siguranţă varianta cu şanse mai mari de succes.”
Claudia Griech a absolvit Facultatea de Limbi Moderne Aplicate – engleză-franceză, la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, obţinând calificarea de expert lingvist în relaţii internaţionale, afaceri şi comerţ.
CLAUDIA GRIECH
39 DE ANI
DIRECTOR COMERCIAL VÂNZARE CU AMĂNUNTUL;
DIRECTOR GENERAL ADJUNCT, E.ON ROMÂNIA ŞI E.ON ENERGIE ROMÂNIA
CIFRĂ DE AFACERI*: > 1 MLD. EURO / NUMĂR DE ANGAJAŢI: ~ 5.500
*LA NIVEL DE GRUP, POTRIVIT INFORMAŢIILOR PUBLICE DISPONIBILE
Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.
Anthony Scaramucci a afirmat că preşedintele crede că serviciile de informaţii ruse ”sunt foarte încrezătoare în abilităţile lor de înşelăciune şi atacuri cibernetice” şi nu ar fi lăsat niciun fel de dovadă a unei eventuale intruziuni în sistemele computerelor Partidului Democrat.
”Dacă rusii ar fi atacat cibernetic cu adevărat şi ar fi făcut publice acele emailuri, nu ai fi avut niciun fel de dovadă a acestui lucru”, a spus Scaramucci, citându-l pe preşedintele american.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Compania care s-a promovat pentru prima dată pe micul ecran a fost Bulova Watch Co.
Reclama, de aproximativ 10 secunde, era foarte simplă, mai ales după standardele de mai târziu. Pe ecran a apărut un ceas timp de câteva secunde, iar o voce a spus, pe fundal, cât era ora.
Se estimează că spotul iniţial a fost văzut de câteva mii de persoane.
“Voi merge chiar mai departe”, scrie Yang, “şi voi spune că cel mai important lucru pe care îl poţi învăţa este cum să comunici efectiv. Boţii sau algoritmele nu pot oferi context, analiză sau nuanţe aşa cum un om o poate face.” În acest sens, Dennis Yang explică ce trebuie să facă cei care nu sunt experţi în acest domeniu.
Exersează comunicarea scrisă
Ai trimis vreodată un mail la care ai primit răspuns cu mai multe întrebări decât răspunsuri? Nu fiecare email trebuie să fie scris frumos, dar trebuie să fie clar. Încearcă să dai valoare conversaţiei şi asigură-te că destinatarul va înţelege exact ce ai vrut să transmiţi.
Îmbunătăţeşte comunicarea verbală
S-ar putea să nu ajungi niciodată pe o scenă, dar poţi beneficia de câteva lecţii de vorbit în public. În mod normal, ne pregătim doar pentru întâlnirile importante, dar orice şedinţă ar trebui să reprezinte un moment productiv pentru decizii sau rezolvarea unor probleme. Dacă nu poţi transmite esenţialul atunci când te adresezi altora, lucrează la acest aspect.
Fii atent la tonul vocii tale
Pentru a comunica în mod efectiv, trebuie să te rezumi la esenţial şi să adopţi un ton potrivit audienţei, mesajului şi contextului.
Potrivit lui Dragnea, Palatul Victoria este ocupat de un grup ilegitim care încearcă o forţare a rezultatului alegerilor, acuzând o coordonare profesionistă şi un plan bine pus la punct.
”La cum se întâmplă aceste acţiuni nu cred că e un plan făcut pe genunchi. Nu credeam că această evaluare va stârni un asemenea scandal şi vom descoperi, fără să vrem, un plan de care nu ştiam. (…) E o coordonare profesionistă Ce e la Guvern e în afara spaţiului democratic. E o forţare a rezultatului alegerilor şi a bunului simţ. Un grup ilegitim ocupă Palatul Victoria”, a declarat Liviu Dragnea
Întrebat dacă este de părere că în spatele lui Grindeanu se află oameni politici sau reprezentanţi ai serviciilor secrete, liderul PSD a spus doar că ”pe un om politic îl văd dacă e lângă el, dar poate sunt instituţii sau oameni din afara politicii. Noi doar vedem rezultatul, noi nu avem instituţii care să ne dea aceste infomaţii. (…) Astăzi, unii colegi, în special din Transilvania, au spus că dacă în ianuarie discutam mai mult, ei s-ar fi opus pentru că ştiau mai multe lucruri”.