BusinessMagazin

Tag: companii

  • Criza acută a forţei de muncă pune producţia românească în corzi: Companiile aduc muncitori egipteni cu salarii peste media naţională, garsoniere în şi bonusuri de producţie pentru a preveni pierderi de tone de materiale şi a impulsiona productivitatea VIDEO

    Piaţa muncii din România continuă să se adapteze deficitului acut de personal calificat, iar tot mai multe companii aleg să aducă forţă de muncă din străinătate. Un exemplu recent este angajarea de muncitori egipteni, care beneficiază de salarii peste media netă naţională, precum şi de prime şi bonusuri de producţie. Deşi procesul birocratic de recrutare este de durată, aceştia au început deja să sosească în ţară, iar companiile le asigură cazare, precum garsoniere în Buftea, a explicat Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de afaceri din România.

    „Un egiptean are un salariu peste salariu mediu net în România. Au tot felul de prime şi bonusuri de producţie. La noi durează mult formalităţile pentru a îi aduce dar au început să vină. Le-am asigurat garsoniere în Buftea.”, a declarat Florin Pogonaru la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange business.

    Recrutarea de muncitori străini este motivată în principal de importanţa proceselor de producţie şi de nevoia de personal atent şi responsabil, în condiţiile în care o simplă greşeală poate provoca pierderi materiale semnificative, mai punctează Pogonaru.

    „Sunt procese de producţie în care dacă cineva nu e atent te lasă fără două tone de material deodată, deci e important să ai oameni care sunt atenţi”, a mai explicat acesta.

    Astfel, companiile încearcă să compenseze lipsa de forţă de muncă locală prin atragerea de angajaţi din alte ţări, oferindu-le condiţii salariale competitive şi sprijin logistic, pentru a asigura continuitatea activităţii de producţie.

  • Barometrul Trezorierilor: 68% estimează o creştere a cifrei de afaceri pentru companiile in care lucrează, în general sub 25%, iar jumătate estimează că economia va stagna în 2025

    Aproape 70% dintre trezorierii din România estimează  o creştere a cifrei de afaceri pentru companiile in care lucrează, în general sub 25%, iar jumătate estimează că economia va stagna per total în 2025, arată datele din prima ediţie a Barometrului Trezorierilor lansat de Asociaţia Trezorierilor din România (ATR) . 

    Analiza relevă o imagine echilibrată, dar prudentă a mediului financiar: majoritatea companiilor anticipează creşteri moderate, dar se confruntă în continuare cu provocări privind digitalizarea, instabilitatea fiscală şi costurile de finanţare.

    Aproximativ 57% dintre respondenţi aplică strategii active de hedging, semnalând un interes crescut pentru managementul riscului valutar, dar şi o nevoie acută de soluţii tehnologice integrate.

    În ceea ce priveşte aşteptările pentru 2025, 68% dintre trezorieri estimează o creştere a cifrei de afaceri pentru companiile in care lucreaza, în general sub 25%. Scorul mediu acordat economiei româneşti este de 5,69 din 10.

    Majoritatea participanţilor anticipează un curs EUR/RON între 5,00 şi 5,10, respectiv un USD/RON sub 4,60.

    Conform datelor colectate, 74% dintre companii utilizează în continuare Excel pentru activităţile de trezorerie, în timp ce doar 20% folosesc platforme moderne de negociere valutară (precum FXall sau 360T).

    „Rezultatele barometrului confirmă că profesia de trezorier se află într-un moment de transformare accelerată. Într-un context marcat de volatilitate şi incertitudine fiscală, companiile caută soluţii care să le ofere predictibilitate şi control. ATR îşi propune să fie un partener activ în acest proces – prin facilitarea schimbului de bune practici, promovarea digitalizării şi consolidarea dialogului dintre mediul privat şi autorităţi.” Stefan Frangulea, Preşedintele Asociaţiei Trezorierilor din România.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion relevant de profesionişti din domeniul financiar, dintre care 80% provin din companii multinaţionale. Jumătate dintre acestea operează cu trezorerie centralizată, iar cealaltă jumătate cu trezorerie locală. 40% dintre respondenţi lucrează în echipe mici, de 1–5 persoane, subliniind presiunea pe eficienţă şi pe adoptarea de soluţii digitale.

    Participanţii la barometru recomandă intensificarea schimbului de bune practici între profesionişti, accelerarea proceselor de digitalizare şi standardizare (inclusiv prin utilizarea API-urilor bancare), precum şi reprezentarea activă a comunităţii în dialogul cu autorităţile. Totodată, există un interes crescut pentru workshop-uri şi programe de certificare dedicate domeniului trezoreriei corporative.

  • Anuar Top 100 companii antreprenoriale. Bursă. Bursa de Valori ca scenă: poveştile antreprenorilor români care şi-au adus companiile în lumina publicului

    Numele tău, brandul tău, produsul tău intră în atenţia investitorilor, a presei, a pieţei în ansamblu. O simplă listare face ca publicul să te privească altfel: antreprenorul anonim devine nume recunoscut în businessul mare.

    Era o vreme când antreprenorul trăia în umbra propriei sale companii, cunoscut doar de angajaţi, de parteneri şi de câţiva bancheri. Îşi măsura puterea după halele pe care le ridica, după oamenii pe care îi plătea, după facturile plătite la timp şi după clienţii care se întorceau. O lume aproape secretă, cu legi proprii, cu ierarhii discrete, în care numele nu circula în ziare, iar cifrele nu erau judecate de nimeni din afară.

    Dar pentru unii totul s-a schimbat în clipa în care au trebuit să iasă din cercul acesta restrâns şi să se supuna unui ritual: listarea la bursă, care nu este doar o operaţiune financiară, ci un prag, intrarea pe o scenă. Aici, în faţa investitorilor, antreprenorul se dezbracă de taina discreţiei şi se lasă văzut, judecat, evaluat. Este un fel de iniţiere: compania lui devine publică, iar antreprenorul trece din lumea obscură a cifrelor private în lumea transparentă a capitalului.

    Primul câştig este vizibilitatea. Bursa devine o scenă, iar compania – actor. Marketingul pe care îl primeşti este aproape gratuit şi, totuşi, mai eficient decât orice campanie publicitară. Numele tău, brandul tău, produsul tău intră în atenţia investitorilor, a presei, a pieţei în ansamblu. O simplă listare face ca publicul să te privească altfel: antreprenorul anonim devine nume recunoscut în businessul mare.

    Al doilea câştig este accesul la capital. Nu este vorba de un credit bancar sau de o finanţare izolată, ci de resurse colective, adunate de la investitori mari şi mici, care îţi permit să construieşti fabrici, să cumperi concurenţi sau să extinzi afacerea peste graniţe.

    Următorul avantaj este lichiditatea. Fondatorul devine stăpân pe propriile acţiuni: poate vinde când doreşte, la preţul pe care piaţa îl stabileşte, fără negocieri ascunse sau compromisuri cu cumpărători individuali. Libertatea aceasta este un privilegiu rar: poţi să intri şi să ieşi, să ajustezi proporţiile de capital, să-ţi transformi efortul în resurse realiste şi palpabile.

    Transparenţa şi credibilitatea vin la pachet. O companie listată este examinată în detaliu: bilanţuri auditate, decizii clare, raportări periodice. Investitorii ştiu că totul este vizibil şi corect. În acest context, antreprenorul devine parte a unei elite restrânse – cei care au trecut prin proba publicităţii totale şi au supravieţuit, mai puternici şi mai respectaţi.

    De aici începe povestea lor. Pentru că fiecare antreprenor care s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti poartă cu el o istorie aparte, uneori discretă, alteori spectaculoasă, dar întotdeauna marcată de acel moment de transformare în care şi-au dat compania pe mâna pieţei. ZF prezintă mai jos povestea celor mai mari 10 companii în funcţie de capitalizare, companii fondate de un antreprenor care astăzi este cel mai mare acţionar, sau companii la care antreprenori au cumpărat pachete de la bursă şi au ajuns cei mai mari acţionari.

     

    Zoltán Teszári, Digi

    DIGI Communications (DIGI), furnizor de telecomunicaţii din România şi Ungaria, s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti în mai 2017, după o ofertă publică iniţială de 944 mil. lei (207 mil. euro). Oferta a inclus 23,9 mil. acţiuni, reprezentând 25,6% din capital, la un preţ de 40 lei/acţiune. Intermediarii tranzacţiei au fost Citigroup, Deutsche Bank, BT Capital Partners, Raiffeisen Bank, Société Générale/BRD şi Wood & Company.

    Antreprenorul Zoltán Teszári, discret şi rar prezent în spaţiul public, a pornit afacerea din cablul TV şi a transformat-o într-un grup regional evaluat la miliarde de lei. Listarea a fost momentul în care eforturile sale au căpătat validarea pieţei, oferind companiei resurse pentru dezvoltare şi confirmând statutul Digi ca actor relevant pe piaţa telecom.

     

    Mihai Marcu, MedLife

    MedLife (M), operator de servicii medicale private, s-a listat în decembrie 2016, după o ofertă publică de 230 mil. lei (50,5 mil. euro). Oferta a cuprins 8,8 mil. acţiuni, reprezentând 44% din companie, la un preţ de 26 lei/acţiune. Pachetul a fost vândut de fondul V4C şi IFC, iar intermedierea a fost realizată de Raiffeisen Bank şi Wood & Company. Capitalizarea iniţială a fost de 522 mil. lei.

    Familia Marcu a fondat compania în 1996, transformând-o în cel mai extins operator privat de servicii medicale. Mihai Marcu, cu pregătire matematică, a impus rigoare în strategia de creştere, iar listarea a adus MedLife în atenţia pieţei ca exemplu de expansiune construită pe disciplină şi vizibilitate publică.

     

    Victor Căpitanu & Andrei Diaconescu, One United Properties
     

    One United Properties (ONE) a atras 260 mil. lei prin IPO-ul din iunie 2021, în urma căruia a emis acţiuni noi la un preţ de 2 lei/acţiune. Oferta a fost suprasubscrisă, compania ajungând la o capitalizare anticipată de 2,86 mld. lei. Intermediarii au fost BRK Financial Group şi Swiss Capital, iar Filip & Company a oferit asistenţă juridică. Fondatorii Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu, prieteni încă din 1999, au construit din 2007 un business imobiliar axat pe proiecte premium. Listarea le-a adus vizibilitate şi resurse pentru noi dezvoltări, consolidând One ca reper al pieţei imobiliare urbane şi ca exemplu de antreprenoriat transformat prin capital bursier.

    Ştefan Vuza, Chimcomplex

    Chimcomplex Borzeşti (CRC), companie fondată în 1954, este listată la BVB din ianuarie 2022, când s-a transferat de pe piaţa AeRO, având o capitalizare de aproape 2,8 mld. lei. Principal producător de substanţe chimice pentru industrie, compania operează platforme la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea.

    Ştefan Vuza a transformat Chimcomplex într-un jucător strategic, combinând experienţa industrială cu creativitatea personală. Antreprenorul a folosit bursa pentru vizibilitate şi resurse, consolidându-şi rolul ca lider care conectează tradiţia industrială cu dinamica financiară.

     

    Jirí Šmejc, Premier Energy

    Premier Energy (PE), furnizor integrat de electricitate şi gaze, a debutat la BVB în mai 2024 după o ofertă de 695 mil. lei. Oferta a cuprins 35,9 mil. acţiuni, dintre care 25 mil. noi emise, restul aparţinând acţionarului unic, iar tranşa de retail a reprezentat 20%. Intermediarii principali au fost BRD şi alte instituţii financiare.

    Jirí Šmejc, investitor cu portofolii în energie şi media, a folosit listarea pentru a oferi companiei resurse şi vizibilitate. Premier Energy are peste 1.000 MW în proiecte regenerabile şi o bază de circa 2,4 mil. clienţi în România şi Moldova, consolidându-se ca actor relevant în infrastructura energetică regională.

     

    Vasile Constantin-Cătălin & Alin-Adrian Dociu, Aquila

    Aquila (AQ), distribuitor de bunuri de larg consum, s-a listat în noiembrie 2021 în urma unui IPO de 367 mil. lei (74 mil. euro). Oferta a inclus 33% din companie şi a fost intermediată de un consorţiu condus de BT Capital Partners şi Swiss Capital.

    Fondată în 1994 la Ploieşti, compania este lider în distribuţia FMCG, cu reţea de 67.000 de puncte de vânzare şi 3.000 de angajaţi. Cofondatorii Vasile Constantin-Cătălin şi Alin-Adrian Dociu, ingineri de formaţie, au construit un business discret dar solid, iar listarea le-a oferit acces la capital şi validarea pieţei.

     

    Familia Duşu, SOCEP

    SOCEP Constanţa (SOCP), operator portuar specializat în logistică şi transport maritim, este listat la BVB din 1996. Compania deserveşte fluxuri comerciale internaţionale, gestionând terminale de containere şi vrac solid, cu o capitalizare de ordinul sutelor de milioane de lei.

    Familia Duşu, acţionar majoritar, a dezvoltat afacerea într-un context complex al transporturilor maritime. Listarea a adus companiei vizibilitate şi lichiditate, permiţând acces la capital şi confirmarea rolului strategic pe piaţa logistică regională. Bursa validează constant deciziile antreprenoriale şi transformă tradiţia într-un activ tranzacţionabil.

    În final, fiecare dintre aceşti antreprenori poartă cu el o poveste de iniţiere. Bursa nu este doar o piaţă de tranzacţionare, ci o scenă pe care se joacă destinul afacerilor şi al oamenilor care le conduc

    Bursa le oferă libertatea de a-şi transforma efortul în capital, de a-şi valida munca şi de a-şi marca locul în economia României. Iar pentru public, investitori şi piaţă, ei devin actori ai unei poveşti mai mari: povestea antreprenorului care îşi asumă riscul, care trece pragul şi care, prin muncă şi viziune, transformă ideile în realitate vizibilă şi durabilă.

     

    Sphera Franchise Group, Sphera Franchise

    Group (SFG), operatorul francizelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, a intrat la BVB în noiembrie 2017 printr-o ofertă de 285 mil. lei (62 mil. euro). Oferta a inclus 9,83 mil. acţiuni la un preţ de 29 lei, intermediată de Wood & Company, Raiffeisen Bank şi Alpha Finance.

    Listarea a adus în atenţia pieţei un jucător din sectorul food service, conectând consumul urban cu capitalul bursier. Modelul de afaceri bazat pe francize internaţionale a devenit accesibil investitorilor locali, oferind companiei vizibilitate şi legitimitate în piaţă.

     

    TeraPlast 

    TeraPlast (TRP), companie cu tradiţie de peste un secol în industria materialelor de construcţii, este listată la Bursa de Valori Bucureşti din 2008. Grupul are o capitalizare bursieră de ordinul miliardelor de lei şi activează în producţia de materiale plastice, reciclare şi soluţii pentru construcţii.

    Antreprenorul Dorel Goia, profesor de istorie devenit investitor, a transformat TeraPlast într-un jucător regional, folosind piaţa de capital pentru finanţare şi vizibilitate. Listarea a oferit companiei acces la resurse pentru modernizare şi extindere, dar şi disciplina pe care o aduce expunerea la evaluarea publică.

    Voicu Oprean, AROBS

    AROBS Transilvania Software (AROBS), companie românească de IT fondată în 1998, a debutat pe piaţa AeRO a BVB în 2021, după un plasament privat de 74,2 mil. lei. Oferta a inclus 54,7 mil. acţiuni la preţul de 1,357 lei/acţiune, intermediată de BRK Financial Group.

    Fondatorul Voicu Oprean a crescut AROBS dintr-un startup local într-o multinaţională cu birouri în România, Europa, America şi Asia. Listarea i-a adus companiei resurse pentru achiziţii şi expansiune internaţională, dar şi legitimitatea pieţei. Pentru antreprenor, bursa a însemnat trecerea de la o afacere antreprenorială la un actor global recunoscut în tehnologie.

     

  • Povestea demnă de un scenariu de film a unui student care a reuşit să transforme un împrumut de 60 de dolari de la o rudă într-o afacere de peste 5 miliarde de dolari

    Hitesh Chimanlal Doshi era un necunoscut în India anilor ’80, numele său nu spunea nimic, iar el era atunci doar unul din miile de tineri care studiau comerţul şi economia la Universitatea din Mumbai. Totul avea însă să se schimbe după ce o rudă l-a împrumutat cu 60 de dolari, fără să ştie atunci că banii săi vor sta la baza a ceea ce este astăzi una dintre cele mai de success companii de energie regenerabilă din ţară, care i-a adus o avere de cinci miliarde de dolari scrie Bloomberg.

    Născut în Tunki, Maharashtra, Doshi şi-a părăsit micul sat din inima statului şi s-a mutat 600 de kilometri pentru a urma cursurile Colegiului de Comerţ şi Economie Shri Chinai de la Universitatea din Mumbai în 1985.

    În timp ce se afla acolo, a împrumutat 5.000 (60 de dolari) de rupii de la o rudă pentru a începe să comercializeze hardware, electronice şi instrumente de măsură, ale căror profituri i-au susţinut cheltuielile şi i-au plătit taxele universitare, a declarat el pentru Economic Times în 2014.

    După absolvire, Doshi a împrumutat 150.000 de rupii (1780 de dolari)  de la o bancă pentru a înfiinţa o companie care producea manometre, echipamente pentru benzinării şi supape industriale. La începutul mileniului, el a văzut potenţialul comerţului cu echipamente energetice, precum pompe de apă, încălzitoare, aragazuri şi lanterne.

    Afacerile au mers bine, mai ales în relaţie  cu clienţii din SUA şi Europa, care au fost responsabili de cele mai mari comenzi. În timpul unei vizite la o expoziţie comercială din Germania în 2007, a fost „vrăjit” de potenţialul energiei solare, publicaţiei locale de ştiri YourStory. Acest lucru l-a inspirat să se orienteze şi să îşi vândă afacerea cu echipamente termice şi să se concentreze pe producţia de celule solare.

    Astfel a luat naştere Waree, compania sa de energie regenerabilă numită după templul Wari din satul său.

    După mai mulţi ani pe piaţă, Waree s-a listat la bursă, iar după prima zi de la listare acţiunile au crescut cu 56%, ducând averea netă a familiei Doshi la aproximativ 5,2 miliarde de dolari, aproape dublând averea clanului.

    Hitesh Chimanlal Doshi este preşedinte şi director general al Waaree Energies, în timp ce doi dintre fraţii şi nepotul său sunt directori în consiliul de administraţie al grupului. Familia este, de asemenea, cel mai mare acţionar al diviziei de inginerie Waaree Renewable Technologies Ltd. şi al companiei de stocare a energiei Waaree Technologies Ltd., ambele fiind deja listate la bursă.

     În ultimii ani, creşterea cheltuielilor guvernamentale pentru infrastructură şi reformele politice la nivel federal şi de stat l-au ajutat pe Doshi şi pe alţi antreprenori din domeniul energiei regenerabile.

    Conform unui raport guvernamental, energia regenerabilă reprezintă aproape jumătate din capacitatea energetică totală instalată în India, iar energia solară reprezintă 20% din cei 457 gigawaţi de energie din octombrie 2024.

     

     

  • Cheia împotriva inflaţiei? Investiţiile în companii care transferă creşterea preţurilor către consumatori. Ce emitenţi de la Bursa de Valori Bucureşti intră în această categorie?

    Într-o perioadă în care inflaţia din România depăşeşte 9%, investitorii caută active care să le protejeze randamentele reale. Ovidiu Şerdean, broker la IFB Finwest, subliniază că firmele capabile să transfere rapid creşterile de costuri către consumatori – în sectoare precum energie, utilităţi, infrastructură sau bunuri de primă necesitate – oferă o protecţie mai solidă a randamentelor şi stabilitate pe termen lung. În această cheie, oferta actuală de la Bursa de Valori Bucureşti include mai multe astfel de companii, care au înregistrat randamente semnificativ peste evoluţia generală a preţurilor în 2025.

    „Dacă în zona euro avem o inflaţie de circa 2% şi în Statele Unite 2,9%, în România suntem la 9,9%. Privind politica monetară, în zona euro suntem la 2,15%, Fed-ul este la 4,25%; în SUA abia am asistat la o reducere a dobânzii, deşi era solicitată de mult de administraţia prezidenţială. În România este 6,5% dobânda de referinţă”, spune brokerul.

    În paralel, salariile românilor nu reuşesc să ţină pasul cu inflaţia: în iulie 2025, salariul mediu net a ajuns la 5.517 lei, ceea ce marchează prima scădere a câştigului salarial real în ultimele 12 luni. Angajatorii rămân precauţi, concentrându-se pe menţinerea locurilor de muncă, iar majorările salariale nu acoperă creşterea preţurilor. Această pierdere a puterii de cumpărare subliniază şi mai mult importanţa investiţiilor în companii capabile să transfere rapid costurile către consumatori, protejând astfel randamentele reale.

    „Privind sectoarele care ar trebui urmărite în perioade de inflaţie ridicată, ar trebui să ne gândim companiile care transferă rapid creşterea costurilor către consumatori. Trebuie să ne uităm la firme care beneficiază de creşterea valorii în termeni nominali, de exemplu energie, imobiliare, infrastructură”, continuă Ovidiu Şerdean.

    Datele INS arată că inflaţia a urcat în august la 9,9%, faţă de 7,8% în iulie, iar preţurile de consum au crescut în medie cu 2,1% lunar, influenţate de majorarea TVA şi eliminarea plafonării la energie. Alimentele, serviciile şi bunurile nealimentare s-au scumpit semnificativ, în timp ce ritmul de creştere al consumului a încetinit, semnalând o temperare a cererii interne.

    „Ar trebui să ne uităm la companii care beneficiază de venituri indexate sau reglementate – aici avem utilităţile. Să ne uităm şi la companii ale căror produse sunt de necesitate, cum ar fi alimente, medicamente. Printre societăţile pe care le avem la bursă găsim Petrom, Romgaz, iar dacă vorbim de financiare, avem Banca Transilvania şi BRD.”

    La capitolul „utilităţi” se încadrează operatorul sistemului naţional de transport de gaze naturale Transgaz (TGN) şi Transelectrica (TEL), operator de transport al energiei electrice, tot companie de stat.  Primul emitent înregistrează de departe cea mai bună evoluţie din structura indicelui BET din 2025, 142%, în timp ce acţiunile celui de-al doilea s-au apreciat cu 68%.

    În sectorul alimentar regăsim producătorul de vinuri Purcari (WINE), iar în domeniul sănătăţii şi al farmaceuticelor se remarcă Antibiotice Iaşi (ATB) şi MedLife (M), care înregistrează o creştere de peste 40% a preţului acţiunii de la începutul anului.

    „Dacă ne gândim la sectoarele de care ar trebui să ne ferim, ne uităm la producătorii de bunuri premium. În perioade cu inflaţie ridicată, cererea pentru acest tip de produse este scăzută. Ar trebui să ne gândim şi la tehnologie, sector care se află în faza de creştere şi este foarte dependent de dobânzi scăzute”, mai spune brokerul.

    De altfel, cele mai multe companii de tehnologie listate la Bursa locală afişează deprecieri ale cotaţiilor anul acesta, investitorii preferând, în schimb, sectoare mai sigure şi cu venituri mai stabile pe timp de inflaţie ridicată, reiese dintr-o analiză recent realizată de ZF.

     

  • CITR: Insolvenţele se menţin la nivelul din 2024, dar concordatele preventive cresc cu 30% în primele opt luni din 2025

    Numărul insolvenţelor din România a rămas în primele opt luni din 2025 la aproape nivel ca anul trecut, cu o scădere de 2%, dar cererile de concordat preventiv au urcat cu 30%, semnalând o schimbare de comportament în rândul companiilor aflate în dificultate, arată o analiză CITR.

    Astfel, în intervalul ianuarie – august au fost înregistrate 4.561 de insolvenţe, comparativ cu 4.657 în aceeaşi perioadă din 2024. Numărul companiilor de impact în insolvenţă – cele cu active de peste un milion de euro – s-a redus de la 95 la 78. În acelaşi timp, cererile de concordat preventiv au crescut de la 145 la 189.

    „Chiar dacă cifrele totale dau impresia unei temperări, presiunea nu dispare, ci se redistribuie pe alte domenii. Concordatul preventiv este soluţia atunci când companiile îl accesează la timp, dar prea mulţi antreprenori amână decizia. Restructurarea nu este un eşec, ci o oportunitate de recalibrare, iar timpul este factorul decisiv”, subliniază Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

    Analiza CITR arată că vulnerabilităţile economice se repoziţionează. Transporturile şi depozitarea au înregistrat 571 de insolvenţe, cu 20% mai multe decât anul trecut, evoluţie influenţată de scumpirea combustibililor şi presiunea pe marje. Serviciile administrative şi suport au ajuns la 201 cazuri, în creştere cu 17,5%, domeniu expus prin dependenţa de contracte mari şi marje reduse. Industria extractivă a avansat cu 60%, pe fondul volatilităţii materiilor prime, iar sănătatea şi asistenţa socială au înregistrat o creştere de 33%, confirmând că nici sectoarele percepute ca stabile nu sunt ferite de presiuni.

    În paralel, domeniile tradiţional expuse la insolvenţe rămân afectate, dar cu o dinamică descrescătoare. Comerţul a înregistrat 1.131 de insolvenţe, în scădere cu peste 8%, construcţiile au raportat 947 de cazuri, cu 2,87% mai puţine, iar industria prelucrătoare a stagnat la 556 de cazuri. În HoReCa, numărul insolvenţelor a scăzut cu 9,24%, la 324.

    Cele mai multe insolvenţe continuă să fie concentrate în marile centre economice. Bucureşti-Ilfov a raportat 1.067 de insolvenţe, urmat de Bihor cu 412, Cluj cu 310 şi Timiş cu 239, aceste patru judeţe cumulând aproape jumătate din totalul naţional.

    DIn punct de vedere al creşterii, ies în evidenţă judeţele Mehedinţi (+88,9%), Sălaj (+87,1%), Ialomiţa (+48,3%), ceea ce arată că presiunile se extind către zone cu baze economice fragile.

    La nivel global, insolvenţele se află pe un trend ascendent. Germania, Franţa şi Marea Britanie raportează volume peste nivelurile pre-pandemie, pe fondul costurilor energetice şi al condiţiilor de finanţare tot mai restrictive. România se aliniază acestui trend, chiar dacă cifrele la 9 luni indică o aparentă stabilizare. Pentru ultimele luni ale anului, CITR estimează un risc de reaccelerare a insolvenţelor, dacă persistă costurile ridicate ale finanţării, cererea externă scăzută şi presiunea pe marjele companiilor.

     

  • Piaţa de expediţii şi logistică accelerează: creştere de 43% a profitului cu marje îmbunătăţite pentru top 30

    Sectorul de expediţii şi logistică înregistrează o creştere susţinută a afacerilor de 9,4% în 2024 pentru top 30 cele mai mari companii, dar adevărata surpriză vine din explozia profitabilităţii cu 43%, într-un context în care intrarea în Schengen redeschide cărţile pentru huburi regionale, iar stocul de spaţii logistice se apropie de pragul psihologic de 8 milioane mp. Top 30 de companii din sector au generat afaceri cumulate de 2,6 miliarde euro şi au angajat peste 14.000 de persoane.

     

    Piaţa românească de expediţii şi logistică traversează o perioadă de transformare, marcată nu doar de creşterea volumului de afaceri, ci mai ales de îmbunătăţirea semnificativă a profitabilităţii şi eficienţei operaţionale. Analiza datelor financiare pentru primele 30 de companii din sector relevă faptul că în timp ce cifra de afaceri agregată a crescut cu 9,36% în 2024, ajungând la 2,6 miliarde euro faţă de 2,38 miliarde euro în 2023, profitul net cumulat a explodat cu 42,97%, de la 73,87 milioane euro la 105,61 milioane euro.

    Această evoluţie pozitivă a profitabilităţii se reflectă şi în îmbunătăţirea marjei nete de profit, care a urcat de la 3,10% în 2023 la 4,05% în 2024, semn că sectorul a reuşit să-şi optimizeze costurile şi să crească eficienţa operaţională într-un context economic complicat. Creşterea marjelor vine în contextul în care companiile au investit masiv în personal, numărul total de angajaţi crescând cu 28,53%, de la 11.141 la 14.320 de persoane, o dinamică ce reflectă atât expansiunea operaţiunilor, cât şi presiunea crescândă pe piaţa forţei de muncă.

     

    Polarizare accentuată: câştigători şi perdanţi

    Analiza detaliată a performanţelor individuale relevă o polarizare accentuată a pieţei. În vârful clasamentului, Aquila Part Prod Com îşi consolidează poziţia de lider cu o cifră de afaceri de 530,75 milioane euro şi o creştere de 9,48%, urmată de Havi Logistics cu 260,10 milioane euro (Ă8%) şi Schenker Logistics Romania cu 165,77 milioane euro (Ă9,06%). Spectaculoasă este însă evoluţia DSV Road, care înregistrează o creştere explozivă de 1327,3%, o performanţă ce reflectă probabil o reorganizare majoră sau achiziţii semnificative. Alte creşteri remarcabile vin de la Pallet Express (Ă96,8%), DSV Air & Sea (Ă47,5%) şi Raben Logistics Romania (Ă41,3%), companii care au reuşit să capteze noi segmente de piaţă sau să-şi extindă semnificativ operaţiunile.

    La polul opus, şase companii din top 30 au înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri, cele mai afectate fiind DSV Solutions (-48,6%), TTS (-46,8%) şi FM Romania (-22,1%). Cinci companii au încheiat anul 2024 cu pierderi nete, printre care Havi Logistics, FM Romania, Delamode Romania, Raben Logistics Romania şi SLS Cargo, fiecare raportând pierderi de aproximativ 0,9 milioane euro.

     

    Productivitatea, în scădere, dar cu explicaţii structurale

    Un aspect aparent îngrijorător este scăderea productivităţii medii per angajat cu 14,9%, de la 214.008 euro în 2023 la 182.078 euro în 2024. Această evoluţie trebuie însă interpretată în contextul creşterii accelerate a numărului de angajaţi (Ă28,53%) şi al investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor operaţionale. Companiile au prioritizat construirea infrastructurii umane necesare pentru expansiunea viitoare, acceptând temporar o scădere a productivităţii pe termen scurt. Mai mult, această tendinţă reflectă şi schimbarea mixului de servicii către activităţi cu valoare adăugată mai mare care necesită mai mult personal specializat, precum fulfillment, cross-docking şi servicii logistice complexe, în detrimentul simpului transport de marfă.

    Intrarea României în spaţiul Schengen terestru la 1 ianuarie 2025 reprezintă un punct de inflexiune pentru industrie. „Intrarea în Schengen ne-a redus pierderile cu 2,5 miliarde euro anual”, subliniază Radu Dinescu, secretar general UNTRR, în cadrul conferinţei ZF Logistică, Transporturi & Automotive 2025. „În 2023, am avut pierderi de 2,4 miliarde euro din cauza întârzierilor la graniţă, în 2024 am avut 2,5 miliarde euro, iar cea mai mare parte venea din timpul de aşteptare.”

    Impactul eliminării controalelor la frontiere depăşeşte simpla reducere a timpilor de aşteptare. „Schengen e o gură de oxigen când lucrurile se cam plafonaseră”, adaugă Dinescu, menţionând că România operează cu 47.000 de transportatori şi o flotă de 177.000 camioane, din care 67.000 lucrează dedicat pe relaţia cu UE. Eliminarea barierelor permite companiilor româneşti să concureze în condiţii egale cu operatorii din Polonia sau Lituania, ţări care domină piaţa europeană de transport rutier.

     

    Explozia spaţiilor logistice moderne

    Dezvoltarea infrastructurii de depozitare moderne continuă într-un ritm alert, stocul total apropiindu-se de pragul de 8 milioane mp la finalul lui 2025. „Acum 5 ani plecam de la 1,8 milioane mp. Părea imposibil să ajungi la atâtea milioane de metri pătraţi, ţinând cont că aveai o infrastructură precară”, remarcă Laurenţiu Duică, managing partner Winstone Real Estate Services. „La 8 milioane mp vom fi până la finalul anului mai mult ca sigur.”

    Perspectivele sunt şi mai ambiţioase pentru următorii cinci ani. „Vorbeam de cum ajungem la 15 milioane mp pe care îi vom atinge în următorii 5 ani de zile. Mai mult ca sigur vom fi împinşi ca niciodată de infrastructură”, explică Duică, subliniind rolul critic al dezvoltării reţelei de autostrăzi în stimularea investiţiilor în spaţii logistice. Această expansiune nu este doar cantitativă, ci şi calitativă. Kristof Schils, commercial director ELI Parks, observă o schimbare fundamentală în abordare: „Înainte se făceau depozite pentru distribuţie naţională, iar acum vedem distribuţie regională. Sper ca în viitor să vedem şi centre de distribuţie europeană aici.” Compania sa operează 200.000 mp şi dezvoltă încă 30-40.000 mp, cu planuri de a ajunge la 500.000 mp în 3-4 ani.

     

    Provocări structurale persistente

    În ciuda progreselor înregistrate, industria se confruntă cu provocări structurale semnificative. Deficitul de şoferi profesionişti rămâne acut, România având doar 1.500 de şoferi din afara UE, comparativ cu 160.000 în Polonia şi 106.000 în Lituania. „Avem 35-40.000 deficit de şoferi”, confirmă Radu Dinescu, menţionând că deşi există 355.000 de atestate pentru şoferi de transport marfă, doar 268.000 lucrează efectiv în România.

    Infrastructura feroviară rămâne subdezvol-tată dramatic. „Modernizarea coridorului de la Curtici la Constanţa, de 829 de kilometri, a început în 2001. După 25 de ani, nu este modernizat nici măcar jumătate”, subliniază Sorin Chinde, vicepreşedinte GRAMPET Group, care notează că viteza medie pentru transportul feroviar de marfă este de doar 17-18 km/h.

     

    Segmentarea pieţei şi consolidarea în curs

    Analiza datelor relevă o segmentare clară a pieţei. Din cele 30 de companii analizate, doar 5 depăşesc pragul de 100 milioane euro cifră de afaceri, 6 se situează între 50 şi 100 milioane euro, iar restul de 19 companii operează sub 50 milioane euro. Această structură sugerează un potenţial semnificativ de consolidare, mai ales în contextul în care companiile mari precum Aquila, Schenker sau Kuehne Ă Nagel demonstrează capacitatea de a genera marje de profit superioare prin economii de scară.

    Profitabilitatea variază semnificativ între jucători. Lincor Trans se remarcă cu o marjă de profit de 32,1% şi un profit net de
    22,9 milioane euro, urmată de TTS cu o marjă de 12,9% şi Schenker Logistics cu 10,7%. În contrast, giganţi precum Aquila operează cu marje mult mai subţiri de 2,8%, compensate însă de volumul mare de afaceri.

     

    Perspective 2025-2030: între oportunităţi şi incertitudini

    Perspectivele pentru următorii ani sunt dominate de oportunităţi majore, dar şi de incertitudini semnificative. Dezvoltarea accelerată a infrastructurii rutiere, cu 475 km de autostradă în construcţie şi planuri ambiţioase pentru A7 şi A8, va deschide noi coridoare logistice, în special spre Moldova, regiunea cea mai defavorizată din punctul de vedere al conectivităţii. Presiunea pentru tranziţia verde aduce provocări suplimentare. „Green Deal spune că 30% din transporturile de pe rutier trebuie transferate pe feroviar până în 2030″, menţionează Sorin Chinde, ceea ce ar însemna o creştere de 200% a volumului transportat feroviar, într-un context în care infrastructura feroviară este dramatic subdezvoltată.

    Nearshoringul şi relocarea producţiei din Asia reprezintă oportunităţi majore. „România se poziţionează ca un centru de distribuţie. Devenim foarte atractivi pentru zonele de producţie”, notează Andrei Koszti, partener Simon, Iuga & Partners, subliniind că odată cu Schengen, companiile pot livra producţie just-in-time şi just-in-sequence.

    Piaţa românească de expediţii şi logistică demonstrează o rezilienţă remarcabilă şi un potenţial de creştere susţinut. Creşterea spectaculoasă a profitabilităţii cu 43% în 2024, coroborată cu expansiunea forţei de muncă şi dezvoltarea accelerată a infrastructurii de depozitare, poziţionează sectorul pentru un salt calitativ major în următorii ani.

    Succesul pe termen lung depinde însă de capacitatea industriei de a adresa provocările structurale – deficitul de forţă de muncă, modernizarea infrastructurii feroviare şi adaptarea la cerinţele tranziţiei verzi – transformându-le în oportunităţi de diferenţiere competitivă. Cu Schengen deschizând noi orizonturi şi infrastructura rutieră în plină dezvoltare, sectorul logistic românesc are toate premisele pentru a deveni un hub regional major, cu condiţia unor politici publice coerente şi a investiţiilor susţinute în capital uman şi tehnologie.

  • E.ON Energie România a avea la final de septembrie 400 de centrale electrice fotovoltaice livrate companiilor partenere, cu o valoarea totale de peste 75 mil.euro

    E.ON Energie România a atins, în luna septembrie, pragul de 400 de centrale electrice fotovoltaice construite şi predate la cheie companiilor partenere, valoarea totală a proiectelor depăşind 75 milioane de euro.

    Sistemele fotovoltaice au fost instalate în locaţiile partenerilor E.ON, acoperind o suprafaţă totală de peste 374.000 de metri pătraţi, echivalentul a circa 53 de terenuri de fotbal, prin montarea a aproximativ 187.000 de module fotovoltaice.

    Cele 400 de centrale însumează o capacitate instalată de 84,3 MWp şi generează anual aproximativ 105 GWh de energie electrică regenerabilă.

    „Prin dezvoltarea de soluţii personalizate de energie verde, susţinem companiile să aibă un control mai bun al costurilor cu energia, devenind mai competitive şi astfel mai pregătite să facă faţă schimbărilor din piaţă”, a declarat Claudia Griech, director general al E.ON Energie România.

    În perioada următoare, E.ON Energie România vrea să se dezvolte mai mult pe zona de contracte de tip Power Purchase Agreement (PPA), primul astfel de contract fiind încheiat, la începutul acestui an, cu fabrica Webasto din Arad. Prin acest proiect, în valoare de 1 milion de euro, dezvoltat, implementat, finanţat şi operat de către E.ON Energie România, întreaga cantitate de energie regenerabilă produsă, de circa 1.530 MWh pe an, va fi livrată către compania arădeană pe o perioadă de 15 ani, la un preţ fix, ajustat anual.

    E.ON Energie România, membră a Grupului german E.ON, este furnizor integrat de gaze naturale, electricitate şi soluţii energetice, având un portofoliu variat format din circa 3,5 milioane de clienţi, atât rezidenţiali, cât şi companii şi municipalităţi.  

     

  • ASF: Capitalizarea companiilor listate la Bursă, în creştere cu 13% în primele şase luni din an, la circa 400 mld. lei. Aproape 140.000 de investitori activi la BVB

    Piaţa locală de capital a înregistrat evoluţii pozitive în primul semestru din 2025, capitalizarea bursieră de pe piaţa reglementată atingând nivelul de 396,15 miliarde de lei la finalul lunii iunie, în creştere cu aproximativ 13% faţă de nivelul consemnat la sfârşitul anului 2024, conform unui comunicat al Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Majoritatea indicilor Bursei de Valori Bucureşti au înregistrat evoluţii pozitive la finalul lunii iunie 2025 comparativ cu sfârşitul anului precedent. Indicele de referinţă BET, care reflectă dinamica celor mai tranzacţionate companii de pe piaţa reglementată a BVB, a consemnat o creştere de aproximativ 12% faţă de 31 decembrie 2024.

    Valoarea totală tranzacţionată pe piaţa reglementată şi pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT) a atins nivelul de 20,31 miliarde de lei, la sfârşitul lunii iunie 2025, în creştere cu aproape 30% faţă de perioada corespunzătoare din 2024.

    Totodată, numărul total de tranzacţii derulate pe parcursul primului semestru al anului 2025 a scăzut cu 14% comparativ cu intervalul similar din anul precedent. Din valoarea totală a tranzacţiilor, aproximativ 98,9% au fost realizate pe piaţa reglementată a BVB, restul desfăşurându-se pe SMT.

    Valoarea tranzacţiilor cu titluri de stat, la 30 iunie 2025, a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, înregistrând un nivel de aproximativ 6,22 miliarde de lei. Acţiunile rămân clasa dominantă de active financiare, cu o pondere de aproape 36% din totalul valorii tranzacţionate la BVB până la finalul primului semestru din 2025.

    La sfârşitul lunii iunie 2025, cei mai activi intermediari pe BVB (piaţa reglementată şi SMT) au fost societăţile de servicii de investiţii financiare, valoarea intermediată de acestea fiind de aproximativ 23,4 miliarde de lei. Intermediarii locali (SSIF şi instituţiile de credit) au realizat aproximativ 93% din valoarea totală intermediată. Totodată, intermediarii autorizaţi în alte state membre ale Uniunii Europene au deţinut o cotă de piaţă de 6%, activitatea acestora fiind concentrată preponderent în cadrul firmelor de investiţii, scrie ASF.

    SSIF-urile aveau în custodie, la sfârşitul lunii iunie 2025, o valoare cumulată a activelor de 47,97 miliarde de lei, reprezentând atât disponibilităţi ale clienţilor, cât şi titluri financiare deţinute de aceştia. Numărul cumulat al conturilor de clienţi activi ai SSIF-urilor la finalul primului semestru a fost de 139.700, în creştere cu 7.200, de la 132.500 în T1.

    Valoarea totală a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) din România la 30 iunie 2025 a fost de aproximativ 47,8 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 8% comparativ cu sfârşitul anului 2024. La finalul semestrului I, pe piaţa românească îşi desfăşurau activitatea 20 administratori, din care 6 autorizaţi exclusiv ca şi societăţi de administrare a investiţiilor (SAI), 6 autorizaţi exclusiv ca şi administratori de fonduri alternative de investiţii (AFIA), iar 8 având dublă autorizaţie.

    O analiză orientată pe categorii de organisme de plasament colectiv arată că, la nivelul primelor şase luni din anul 2025, comparativ cu finalul anului 2024, au fost înregistrate creşteri ale activelor totale pentru OPCVM-uri (9,19%), FP (0,44%) şi SI-uri (8,47%) şi diminuări ale activelor totale pentru FIA (-3,27%).

    La 30 iunie 2025, primele trei SAI administrau aproximativ 74,79% din activele OPCVM şi 69,9% din activele FIA. La aceeaşi dată, activele nete aferente celor şapte SI-uri au cumulat aproximativ 16,59 miliarde de lei, în creştere cu peste 8% faţă de finalul anului 2024, când s-a consemnat un nivel de 15,34 miliarde de lei, se mai arată în comunicat.

     

  • Situatie incredibilă în interiorul imperiului celui mai bogat om din lume. Care sunt motivele pentru care unii dintre cei mai importanţi angajaţi ai lui Elon Musk părăsesc compania

    Imperiul de business al lui Elon Musk trece printr-o perioadă de instabilitate, marcată de plecări masive din rândul echipei de conducere. Productivitatea sporită cerută de miliardar, schimbările strategice bruşte şi poziţiile sale politice tot mai controversate accelerează rotaţia de personal la vârful companiilor pe care le conduce, scrie Financial Times.

    Surse apropiate grupului afirmă că Tesla, considerată până recent pilonul de stabilitate al conglomeratului, a pierdut în ultimele luni membri cheie din diviziile de vânzări, baterii şi powertrain, alături de directorul de informaţii şi mai mulţi ingineri implicaţi în programul Optimus şi în proiectele de inteligenţă artificială.

    Cele mai multe plecări se înregistrează însă la xAI, start-up-ul de AI fondat acum doi ani şi integrat recent în reţeaua socială X. Directorul financiar şi consilierul general şi-au dat demisia la doar câteva luni după numire, în timp ce alte nume importante din zona ingineriei au ales rivali direcţi, precum OpenAI sau Meta.

    „Singura constantă în lumea lui Elon este viteza cu care îşi consumă locotenenţii. E un ritm de campanie electorală permanentă, 24/7. Nu oricine poate rezista”, a declarat un fost consilier al miliardarului.

    Valul de plecări vine după restructurarea a peste 14.000 de posturi la Tesla şi după anularea proiectului de maşină electrică low-cost, Model 2, considerat de mulţi angajaţi esenţial pentru misiunea de reducere a emisiilor globale. Mai mulţi directori de program, printre care Daniel Ho şi Rebecca Tinucci, au migrat către competitori precum Waymo şi Uber.

    În acelaşi timp, Musk a direcţionat investiţiile către robotica humanoidă şi inteligenţă artificială, în detrimentul vehiculelor electrice convenţionale.

    „Am simţit că direcţia se îndepărtează de scopul nostru iniţial”, a spus un fost director de divizie.

    Potrivit foştilor angajaţi, lansarea ChatGPT la sfârşitul lui 2022 şi ruptura cu Sam Altman au intensificat presiunea pe echipele lui Musk. Rivalitatea personală dintre cei doi este percepută ca motorul din spatele ritmului impus la xAI.

    În paralel, implicarea deschisă a lui Musk în politica americană şi europeană a alimentat tensiuni interne. Sprijinul exprimat pentru Donald Trump şi apropierea de voci de extremă dreapta au pus angajaţii în situaţii delicate în faţa familiilor şi comunităţilor lor.

    Plecările masive, combinate cu scăderea vânzărilor Tesla pe fondul alienării unei părţi a clientelei liberale, afectează moralul şi capacitatea de recrutare. „A mers de la un statut în care era apreciat de oameni din toate zonele, la a fi susţinut doar de un segment restrâns”, spune un fost director.

    Totuşi, oficialii Tesla resping ideea unei crize.

    „Se vorbeşte mereu despre cei care pleacă, dar nu şi despre cei care vin. Suntem încă un magnet pentru talente şi avem o bancă de rezerve solidă”, a afirmat Robyn Denholm, preşedintele Tesla.

    În ciuda tensiunilor, Musk continuă să împingă agresiv dezvoltarea proiectelor de AI şi robotică, ignorând criticile interne şi externe.

    „El este şeful, alfa. Dacă nu-l tratezi aşa, găseşte o cale să te elimine”, spune un fost executiv de top.

    Pentru investitori şi angajaţi deopotrivă, întrebarea rămâne dacă strategia bazată pe loialitate extremă şi pivotări bruşte va putea susţine pe termen lung un conglomerat cu peste 140.000 de angajaţi şi cu expunere simultană în domenii critice: auto, spaţial, energie şi inteligenţă artificială.