BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • CE semnează al doilea contract pentru a asigura accesul la un potenţial vaccin anti-COVID

    Al doilea contract cu o companie farmaceutică pentru un potenţial vaccin anti-COVID a intrat în vigoare vineri în urma semnării sale oficiale de către Sanofi-GSK şi Comisia Europeană (CE).

    Contractul va permite tuturor statelor membre ale UE să achiziţioneze până la 300 de milioane de doze din vaccinul produs de Sanofi-GSK.

    În plus, statele membre pot dona doze rezervate ţărilor cu venituri mici şi medii.

    Oficialii europeni declară că Sanofi şi GSK se vor strădui să furnizeze în timp util o parte importantă a ofertei lor de vaccinuri printr-o colaborare cu mecanismul privind accesul global la vaccinuri împotriva COVID-19 (COVAX) – pilonul privind vaccinurile din cadrul acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19 pentru ţările cu venituri mici şi medii.

    Comisia a semnat deja un contract cu AstraZeneca şi continuă să discute acorduri similare cu alţi producători de vaccinuri cum sunt Johnson&Johnson, CureVac, Moderna şi BioNTech, cu care a încheiat discuţii exploratorii.

    Preşedinta Ursula von der Leyen a declarat că prin contractul încheiat cu Sanofi-GSK, Comisia Europeană îşi arată încă o dată angajamentul de a asigura un acces echitabil la vaccinuri sigure, eficace şi accesibile, nu numai pentru cetăţenii săi, ci şi pentru persoanele cele mai sărace şi mai vulnerabile din lume.

    „În curând vor fi încheiate acorduri cu alte companii şi se va elabora un portofoliu diversificat de vaccinuri promiţătoare, pe baza mai multor tipuri de tehnologii, ceea ce ne va spori şansele de a găsi un remediu eficient împotriva virusului”, a spus aceasta.

    Contractul este finanţat prin Instrumentul pentru sprijin de urgenţă, care dedică fonduri pentru crearea unui portofoliu de potenţiale vaccinuri cu profiluri diferite, produse de companii diferite.

    Sanofi şi GSK elaborează un vaccin recombinant împotriva COVID-19, folosind tehnologii inovatoare de la ambele companii.

    Sanofi va contribui cu antigenul proteinei S a COVID-19, care se bazează pe tehnologia ADN-ului recombinant, iar GSK va contribui cu tehnologia sa adjuvantă, deosebit de importantă într-o situaţie de pandemie, deoarece poate reduce cantitatea de proteine necesară per doză, permiţând producerea mai multor doze de vaccinuri.

    Companiile au demarat un studiu de fază 1/2 în septembrie, care va fi urmat de un studiu de fază 3 până la sfârşitul anului 2020.

    Dacă aceste etape se desfăşoară cu succes şi sub rezerva unor considerente de reglementare, companiile urmăresc să pună vaccinul la dispoziţia publicului până în a doua jumătate a anului 2021.

  • Comisia Europeană a aprobat garanţia românească pentru împrumuturi de 62 mil. euro pentru Blue Air

    ♦ După şase luni, garanţia publică va înceta, iar Blue Air va prezenta un plan de lichidare sau va efectua o restructurare ♦ Compania aeriană a avut o cifră de afaceri de 2,1 miliarde lei în 2019, în scădere cu 5%, şi un profit de 72 milioane lei.

    Comisia Europeană a aprobat o garanţie românească pentru împrumuturi în valoare de 62 milioane euro pentru Blue Air, cel mai mare transportator aerian cu acţionariat privat românesc.

    Prin această măsură, adoptată conform normelor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, se urmăreşte despăgubirea companiei aeriene pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19 şi acordarea de sprijin sub formă de lichidităţi. Măsura constă într-o garanţie publică de 62 milioane de euro asociată unui împrumut acordat companiei aeriene.

    „Această garanţie pentru împrumuturi în valoare de 62 de milioane euro îi va permite României să despăgubească parţial Blue Air pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei. Totodată, garanţia îi va oferi companiei resursele necesare pentru a acoperi o parte din nevoile urgente şi imediate de lichidităţi cu care se confruntă“, spune Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.

    România a notificat Comisia Europeană o măsură de ajutor de 62 milioane euro pentru a putea sprijini Blue Air, compensând compania aeriană pentru pierderile cauzate direct de pandemia de COVID-19 şi oferindu-i resursele necesare pentru a-şi acoperi nevoile urgente şi imediate de lichidităţi până în ianuarie 2021.

    Din totalul sumei acordate, aproximativ 28 de milioane euro reprezintă garanţie publică menită să despăgubească Blue Air pentru daunele cauzate direct de pandemia de COVID-19 şi de restricţiile de călătorie introduse de România, iar restul de 34 milioane euro  înseamnă un ajutor sub forma unei garanţii publice asociate unui împrumut destinat să acopere parţial nevoile de lichidităţi acute cu care se confruntă Blue Air din cauza pierderilor mari din exploatare pe care le-a suferit în urma pandemiei de COVID-19.

    România s-a angajat să se asigure că, după şase luni, garanţia publică va înceta, iar Blue Air fie va prezenta un plan de lichidare, fie va efectua o restructurare cuprinzătoare pentru a deveni viabilă pe termen lung.

    Comisia Europeană a constatat că măsura va contribui la asigurarea continuării serviciilor de zbor pentru aproximativ 400.000 de pasageri care fie au rezervat un zbor cu Blue Air în următoarele luni, fie aşteaptă să li se ramburseze biletul anulat.

    “Blue Air îndeplinea condiţiile pentru a fi considerată o întreprindere aflată în dificultate la 31 decembrie 2019, înainte de pandemia de COVID-19. Mai precis, compania înregistra pierderi din cauza investiţiilor ample pe care le-a întreprins începând din 2016 pentru a-şi îmbunătăţi reţeaua de rute. Compania aeriană redevenise profitabilă în 2019 şi la începutul anului 2020, însă, ca şi alte companii din sectorul aviaţiei, a înregistrat pierderi semnificative din cauza pandemiei de COVID-19 şi a restricţiilor de călătorie pe care guvernul României şi alte guverne au fost nevoite să le impună pentru a limita răspândirea virusului. În prezent, compania se confruntă cu nevoi urgente de lichidităţi“, se arată pe site-ul reprezentanţei Comisiei Europene în România.

     

    Sprijin pentru aviaţie

    Sectorul aviatic a fost semnificativ afectat odată cu izbucnirea crizei generate de pandemie şi de restricţiile impuse de către autorităţi. Timp de câteva luni avioanele nu s-au mai ridicat de la sol, ceea ce a însemnat chiar şi intrarea în insolvenţă pentru anumite companii aeriene internaţionale. Recent, Comisia Europeană a aprobat acordarea de sprijin public în valoare de aproximativ un milion de euro pentru compensarea pagubelor cauzate de pandemie Aeroportului Timişoara. Comisia Europeană a stabilit că o subvenţie directă acordată de România, în valoare de aproximativ 4,8 milioane de lei, destinată Aeroportului Timişoara, respectă normele UE privind ajutorul de stat.

    Măsura urmăreşte să compenseze pagubele suferite de aeroport ca urmare a pandemiei.

    Multe state europene au oferit sprijin astfel încât companiile de zbor să nu îşi închidă activitatea. Grupul Air France-KLM a primit un ajutor de 3,4 miliarde euro din partea guvernului olandez, la scurt timp după ce guvernul francez a pus pe masă 7 miliarde euro pentru a ajuta compania să treacă prin criză, potrivit FT. Air France-KLM a înreigstrat pierderi operaţionale de 815 milioane euro într-un prim trimestru afectat doar de două săptămâni de carantină şi restricţii.

     

     

  • Rafila: Vaccinul anti COVID-19 va veni în tranşe. E posibil să nu se administreze într-o singură doză

    România s-a înscris pe lista ţărilor care vor primi vaccin ani COVID-19, atunci când acesta va fi pus pe piaţă. Precomanda noastră este de 10 milioane de doze, cantitate care ne va fi asigurată printr-un mecanism pus la punct de Comisia Europeană.

    Vecinii noştri din Ungaria au cerut şi ei 5 milioane de doze, pentru a se asigura că vor înfrunta un al doilea val pandemic pregătiţi. Astfel de convenţii au încheiat şi alte state, prin acelaşi mecanism comun.

    Nu te gândi însă că vom primi dintr-o dată toate dozele. Acestea vor veni în tranşe, pentru că necesită condiţii speciale de transport, explică Profesorul Alexandru Rafila.

    Când va fi gata vaccinul? Comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, îţi spune că un vaccin ar putea fi gata la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor.

    La ora actuală, în lume, sunt peste 100 de variante de vaccin în lucru. 20 dintre ele au intrat în faze avansate de testare.

    Profesorul Rafila îţi mai spune şi că prioritate la vaccinare vor avea copiii şi persoanele în vârstă, personalul medical dar şi cei care au şi alte boli asociate.

    ”Este foarte posibil ca vaccinul să nu se administreze doar într-o singură doză, cele mai multe produse care se dezvoltă acum pleacă de la principiul administrării a două doze de vaccin. Acest vaccin va fi disponibil probabil la un preţ apropiat de preţul de producţie Este bine că există o rezervare a unei cantităţi din partea UE, ştiu că s-au încheiat astfel de convenţii cu 2 sau 3 producători diferiţi. Este vorba de tranşe, mai ales pentru vaccinuri, care sunt produse biologice, extrem de sensibile inclusiv la variaţiile de temperatură, trebuie asigurat lanţul de frig, atât în timpul transportului, cât şi al depozitării, al distribuţiei ulterioare. Cred că ar trebui să fim extrem de transparenţi în această strategie de comunicare legată de un potential produs vaccinal, oamenii trebuie să ştie că el este un produs sigur”, a declarat Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS.

     

  • BREAKING. Comisia Europeană anunţă 38 de noi proceduri de infringement deschise împotriva României, printre cele mai multe din Uniunea Europeană

    Deşi numărul de cazuri deschise de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor a rămas stabil în ultimul an, numărul de noi cazuri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor a crescut cu peste 20 % faţă de anul precedent. Luxemburg, Estonia şi Lituania au înregistrat cele mai puţine cazuri noi de transpunere incorectă sau de aplicare incorectă a legislaţiei UE în 2019, în timp ce Spania, Italia şi Grecia au înregistrat cele mai multe cazuri, conform CE.

    „Unele dintre principalele domenii de politică vizate au fost mediul, piaţa internă, industria, antreprenoriatul şi IMM-urile, precum şi transportul şi mobilitatea. Împreună, aceste domenii au reprezentat jumătate din numărul total de cazuri. De exemplu, Comisia a luat măsuri împotriva a trei state membre pentru poluarea excesivă a aerului şi împotriva a cinci state membre care nu au asigurat accesul în condiţii echivalente pentru utilizatorii cu handicap la numărul european unic pentru apeluri de urgenţă 112”, conform CE.

    Potrivit sursei citate, în 2019, mai mult de jumătate din procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor au fost legate de transpunerea tardivă a directivelor, deşi numărul acestora a scăzut uşor (de la 419 de cazuri în 2018 la 406 în 2019). În comparaţie, cel mai mare număr de noi cazuri de transpunere tardivă din ultimii cinci ani a fost înregistrat în 2016 (847 cazuri). Pentru a facilita transpunerea corectă şi la timp, Comisia a continuat să asiste statele membre prin pregătirea unor planuri de punere în aplicare, a unor site-uri web specifice şi a unor documente de orientare şi prin schimbul de bune practici în cadrul reuniunilor grupurilor de experţi.

    În ceea ce priveşte cazurile de transpunere tardivă, Bulgaria, Belgia, Grecia şi Cipru au înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi deschise împotriva acestora, în timp ce împotriva Danemarcei, Italiei şi Lituaniei au fost deschise cele mai puţine cazuri.

    Comisia a continuat să sesizeze Curtea de Justiţie cu privire la cazurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor din cauza transpunerii tardive, solicitând impunerea unor penalităţi zilnice în temeiul articolului 260 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Anul trecut, Comisia a trimis Spania în faţa Curţii de Justiţie a UE, solicitând aplicarea de sancţiuni financiare.

    În hotărârea sa din 8 iulie 2019, în cauza Comisia/Belgia, Curtea de Justiţie a aplicat pentru prima dată regimul de sancţiuni prevăzut la articolul 260 alineatul (3) din TFUE. Aceasta a impus o penalitate zilnică Belgiei (cauza C-543/17) pentru neadoptarea şi necomunicarea tuturor măsurilor necesare pentru transpunerea directivei privind măsurile de reducere a costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice de mare viteză.

  • Comisia Europeană a aprobat noi centre de excelenţă în învăţământul profesional şi tehnic

    Comisia Europeană a anunţat, joi, rezultatele selecţiei celui de-al doilea apel din cadrul Programului Erasmus, selecţie în urma căreia au fost aprobate cinci noi platforme de centre de excelenţă în învăţământul profesional şi tehnic, din cele 55 de aplicaţii depuse.

    Conform Ministerului Educaţiei, din cele 167 de organizaţii participante, au fost selectate şi două instituţii de învăţământ din România – Universitatea din Bucureşti şi Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” din localitatea Brăneşti (judeţul Ilfov) – alături de doi parteneri socio-economici: Fundaţia „Worldskills” Romania şi Terano Construct SRL.

    Universitatea din Bucureşti va face parte din platforma Governance for Inclusive Vocational Excellence, iar Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” din European Platform for Urban Greening.

    Prin proiectele selectate se vor urmări dezvoltarea unor ecosisteme de competenţe, creşterea calităţii şi adaptabilităţii învăţământului profesional şi tehnic, prin dezvoltarea unor programe de curriculă inovativă şi de noi metodologii de predare-învăţare.

    Valoarea totală a apelului este de aproximativ 20 de milioane de euro.

  • Veşti bune pe timp de criză: Comisia Europeană pune pe masă 47 milioane de euro pentru construirea unui spital de urgenţă în Craiova

    Comisia Europeană scoate 47 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională, pentru construirea unui spital regional de urgenţă cu 800 de paturi în Craiova, arată un comunicat de presă emis de Executiv.

    Proiectul contribuie la îmbunătăţirea accesului oamenilor din regiune la asistenţă medicală de calitate, inclusiv la tratamente de chimioterapie salvatoare de vieţi pentru pacienţii bolnavi de cancer.

    „Comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, a declarat: Pandemia de coronavirus a demonstrat încă o dată cât de important este să se investească în infrastructuri medicale moderne şi eficiente, fapt care a fost şi va continua să fie prioritatea absolută a politicii de coeziune a UE, după cum o arată adoptarea acestui proiect major.

    Construirea spitalului de urgenţă din Regiunea de Sud-Vest a României va contribui la reducerea inegalităţilor în ceea ce priveşte accesul la asistenţă medicală, în special pentru persoanele din zone rurale şi sărace. Acest lucru va permite diagnosticarea timpurie a unor afecţiuni mai puţin grave, ceea ce va spori şansele pacienţilor de a beneficia de un tratament de succes, şi va duce la reducerea numărului de decese şi de dizabilităţi pe termen lung.

    În acelaşi timp, infrastructura şi echipamentele moderne, precum şi o mai bună organizare şi gestionare vor asigura un tratament mai eficient al afecţiunilor care pun viaţa în pericol. În plus, proiectul urmăreşte şi să contracareze exodul de inteligenţă din rândul personalului medical din regiune, oferindu-le medicilor şi asistenţilor medicali locali un mediu de lucru mai atractiv. Se preconizează că spitalul va fi funcţional începând din 2026.”

     

  • Preşedintele Klaus Iohannis se laudă că „a obţinut“ pentru România 80 mld. euro de la UE, dar nu spune că aproape jumătate din sumă nu este altceva decât o facilitate de împrumut

    ♦ Într-o scurtă declaraţie, după lungul summit european de la Bruxelles unde a fost aprobat planul de ieşire din criză, de 750 mld. euro, şi bugetul multianual al Uniunii pentru 2021-2027, preşedintele Klaus Iohannis a spus că România a obţinut 80 mld. euro, pentru următorii 7 ani ♦ Ceea ce nu a spus preşedintele este că jumătate din suma anunţată înseamnă o facilitate de împrumut, la o dobândă avantajoasă, dar nimic mai mult.

    Potrivit şefului statului, după discuţii foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile şi patru nopţi de negociere, „am obţinut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 miliarde de euro – pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare“.

    Preşedintele României a mai spus: „Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice (…) Repet, 79.917.000.000, deci 80 de mii de milioane de euro vom folosi pentru a pune în practică, pe de-o parte, planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu guvernul deja din ianuarie şi în cel mai scurt timp va fi finalizat, pentru a fi pregătiţi să începem implementarea, iar, pe de altă parte, lucrăm de-o vreme bună deja la planul naţional de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică.“

    Partea foarte ciudată este că nimeni din guvernul României nu a fost disponibil ieri pentru detalii. Ministrul fondurilor europene Marcel Boloş, contactat de ZF, nu a dorit să comenteze. Şi nici consilierul pentru probleme europene al preşedintelui, Leonard Orban, foarte prezent de obicei, nu a fost de găsit.

    În urmă cu şapte ani, când a fost aprobat planul multianual al UE, 2014-2020, preşedintele de atunci, Traian Băsescu a ţinut o conferinţă de presă, în miez de noapte, în care a explicat, în detaliu, cum au fost împărţite fondurile Uniunii pentru România. Acum nu avem decât o declaraţie de 2 minute a preşedintelui şi niciun detaliu.

    Însă alocarea de fonduri poate cu uşurinţă fi recompusă pentru că, pe alocarea fondurilor în exerciţiul financiar 2021-2027, nu s-a schimbat nimic fundamental faţă de propu­nerea de acum doi ani a Comisiei Europene. Prin urmare,  România va primi 45-46 mld. euro în total (fonduri structurale şi pentru agricultură, inclusiv subvenţiile agricole). Dar va returna UE contribuţia ei obligatorie de 1% din Produsul Naţional Brut, adică în jur de 18-20 mld. euro, în funcţie de PIB, pentru că, cu cât PIB-ul creşte, cu atât contribuţia nominală este, firesc, mai mare.

    Tot ce este peste acest punct nevralgic al veniturilor/cheltuielilor din bugetul multianual face parte din programul Next Generation EU, pachetul de relansare economică al Uniunii, răspunsul acesteia la criza care a dus lumea în mare cumpănă.

    Acest pachet a fost foarte disputat la reuniunea Consiliului, pentru că el este compus din aşa-numitele „granturi“ – sume ce ar urma să fie obţinute în urma unor impozite noi – şi din împrumuturi făcute de state, în numele şi cu garanţia Uniunii.

    După cum arată acordul final la care au ajuns şefii UE, planul de relansare de 750 de miliarde al UE va fi compus din: 390 mld. euro – sume nerambursabile, obţinute în urma unor taxe noi – şi 360 de miliarde de euro, credite – 52% la 48%, aşadar. Ele vor fi împărţite, proporţional cu ponderea economiilor, în ansamblul Uniunii. Aşadar, cum România are o pondere de 1,2% în ansamblul economiilor UE, va primi „granturi“ de 4,6 mld. euro (în baza unor taxe noi) şi împrumuturi avantajoase de  4,3 mld. euro.

    G4Media, citând surse europene, spune că un miliard de euro vor veni din planul Uniunii pentru trecerea la energia verde. Însă acest plan înseamnă închiderea treptată a capacităţilor energetice pe cărbune şi, politic, va fi greu de explicat în România.

    Trăgând linie, România va obţine în jur de 50 de miliarde de euro de la UE, fonduri nerambursabile care, scăzând cele 20 de miliarde de euro contribuţia ţării la bugetul UE, vor însemna o sumă netă de 30 de miliarde de euro, în următorii şapte ani. Restul vor fi împrumuturi, dar nici acest lucru nu este de neglijat, pentru că ele vor fi mai avantajoase decât în ipoteza în care România se împrumută singură. Însă România are nevoie în acest an de 25 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitului şi pentru rostogolirea datoriei (mult mai mult, probabil, în anii ce vin), aşa că pavăza UE nu este o asigurare pe viaţă.

  • Comisia Europeană a elaborat o serie de măsuri pentru protecţia muncitorilor sezonieri, în contextul pandemiei de COVID-19

    ♦ „COVID-19 a fost hârtia de turnesol care a scos în evidenţă gravitatea problemelor şi surzenia statelor membre care au acceptat situaţii intolerabile pentru propriii lucrători.“

    Comisia Europeană a prezentat o serie de instrucţiuni care au drept scop protecţia muncitorilor sezonieri din Uniunea Europeană, în contextul pandemiei de COVID-19.

    Instrucţiunile Comisiei sunt adresate autorităţilor na­ţio­nale, inspectoratelor de muncă şi partenerilor sociali şi acoperă aspecte precum dreptul lucrătorilor sezonieri de a lucra într-un stat membru UE indiferent dacă sunt cetăţeni UE sau nu, condiţiile de viaţă şi de muncă adecvate, inclusiv dis­tanţarea fizică şi măsurile de igienă corespunzătoare, in­for­marea clară a muncitorilor cu privire la drepturilor lor, munca nedeclarată, precum şi aspecte ce privesc asigurările sociale.

    Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, com­panie de consultanţă în management şi resurse umane, crede că recomandările CE sunt un pas înainte, însă sub­li­n­ia­ză că nu am regăsit în document şi un calendar constrângător pentru punerea în aplicare a măsurilor recomandate.

    „Criza sanitară a adus din nou pe agenda publică lucrătorii sezonieri migranţi. Nu că ei n-ar fi existat şi înainte, nu că prezenţa lor pe teritoriile unora dintre statele membre nu ar fi fost deja obiectul unor dezbateri aprinse pe plan local. COVID-19 a fost hârtia de turnesol care a scos în evidenţă gravitatea problemelor şi surzenia statelor membre care au acceptat situaţii intolerabile pentru propriii lucrători. Au închis ochii cu bună ştiinţă“, a spus Raluca Pârvu pentru ZF.

    Specialistul în resurse umane crede că România este în mijlocul acestor dezbateri despre condiţiile de muncă ale muncitorilor sezonieri. „România, şi nu doar, este în miezul dezbaterii, dat fiind că furnizăm o bună parte din aceşti lucrători în Germania, Spania, Italia, Franţa. De remarcat faptul că pentru prima dată Guvernul României a întreprins nişte acţiuni concrete, bilaterale sau la nivelul Comisiei şi al Parlamentului European, pentru a sensibiliza alte guverne. Nici noi n-am mai închis ochii“, spune Raluca Pârvu.

     

    Statele membre UE au acum obligaţii noi în ceea ce priveşte relaţia cu muncitorii sezonieri, precum furnizarea unei cazări sau a transportului la preţ decent şi respectând condiţiile sanitare potrivite.

    „Un pas înainte este indicaţia de a reglementa modul de operare al agenţiilor de recrutare specializate. Un cod de conduită constrângător, cu sancţiuni adaptate, va fi binevenit, altfel vor continua cazurile de exploatare a unora dintre lucrători. Aşa s-a ajuns la criza zisă a sparanghelului, unde intermediari mai mult sau mai puţin serioşi, au expus muncitorii unor riscuri sanitare majore. Şi am ajuns să vorbim despre sclavia lucrătorilor sezonieri, unii fiind victime ale abuzului“, afirmă specialistul în resurse umane.

    Dincolo de riscurile sanitare, de sănătate şi siguranţă în muncă, măsurile recomandate de CE vizează şi remuneraţia acestor salariaţi, protecţia lor socială şi de drepturile lor în cazul concedierii. Dacă sezonierii sunt de fapt lucrători cu acte în regulă în ţara respectivă, tot acolo vor beneficia de protecţie socială şi drepturi echivalente cetăţenilor din statul respectiv.

    „În practică, statutul de detaşare permitea multor angajatori să nu ofere condiţii echivalente lucrătorilor, şi astfel să iasă mai ieftin la socoteală. Intermediarii vor avea câştiguri mai mici, munca sezonieră va fi mai scumpă pentru angajatori, lucrătorii vor fi mai bine protejaţi. Rămâne de văzut cum şi când se vor transpune în legislaţiile naţionale aceste recomandări. Vom vedea şi în ce fel va influenţa acest document reducerea muncii la negru, deocamdată se creează doar un mecanism de raportare a situaţiilor de abuz“, spune Raluca Pârvu.

    Protestul românilor angajaţi la o fermă din Bonn, Germania, a fost doar unul dintre scandalurile care au dus la propunerea de modificare a legislaţiei europeane cu privire la drepturile muncitorilor sezonieri. Muncitorii de nu erau plătiţi nici măcar la nivelul salariului minim.

     

     

  • CE: Firmele care au legături cu paradisurile fiscale să nu primească ajutor de stat

     Comisia Europeană recomandă statelor membre să nu acorde sprijin financiar sub forma ajutoarelor de stat firmelor care au legături cu ţări ce se află în paradisuri fiscale.

    CE consideră că restricţiile ar trebui să li se aplice şi întreprinderilor care au fost condamnate pentru infracţiuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraudă financiară, corupţie, neplata obligaţiilor fiscale şi a celor în materie de securitate socială.

    Scopul recomandării este să ofere orientări statelor membre cu privire la modul de stabilire a unor condiţii pentru primirea de sprijin financiar prin care să se prevină utilizarea abuzivă a fondurilor publice şi să se consolideze garanţiile împotriva abuzurilor fiscale în UE.

    „Recomandarea îşi propune să ofere statelor membre un model, conform cu legislaţia UE, referitor la prevenirea utilizării asistenţei din fonduri publice pentru operaţiuni de fraudă fiscală, evaziune fiscală, evitare a obligaţiilor fiscale sau spălare a banilor ori pentru finanţarea terorismului”, au spus oficialii europeni.

    Aceştia au precizat că este vorba, în special, de întreprinderile care au legături cu ţările de pe lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale.

    De exemplu, în cazul în care o întreprindere este rezidentă fiscal într-o astfel de jurisdicţie nu ar trebui să beneficieze de sprijin public.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Comisia Europeană autorizează un prim tratament împotriva COVID-19

    Comisia Europeană a acordat vineri o autorizaţie de introducere pe piaţă condiţionată pentru medicamentul Remdesivir, care devine astfel primul medicament autorizat la nivelul UE pentru tratamentul împotriva COVID-19.

    Autorizarea, în cadrul unei proceduri accelerate, survine în urma unei recomandări din partea Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA), urmată de o aprobare din partea statelor membre.

    „Protecţia sănătăţii publice este o prioritate-cheie a CE şi, ca atare, datele privind Remdesivir au fost evaluate într-un interval de timp excepţional de scurt prin intermediul unei proceduri de examinare continuă, o abordare utilizată de EMA în situaţii de urgenţă în materie de sănătate publică pentru a evalua datele pe măsură ce acestea devin disponibile”, a arătat CE.

    Acest lucru a permis acordarea rapidă a autorizaţiei în contextul crizei provocate de coronavirus, în termen de o săptămână de la recomandarea EMA, în comparaţie cu termenul obişnuit de 67 de zile.

    Comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Stella Kyriakides, a declarat că autorizarea unui prim medicament pentru a trata COVID-19 reprezintă un mare pas înainte în lupta împotriva noului coronavirus.

    „Acordăm această autorizaţie la mai puţin de o lună de la depunerea cererii, dovadă clară a hotărârii UE de a răspunde rapid de fiecare dată când tratamente noi devin disponibile. Nu vom precupeţi niciun efort pentru a asigura tratamente sau vaccinuri eficiente împotriva coronavirusului”, a spus Kyriakides.

    Medicamentul autorizat Remdesivir dispune acum de o autorizaţie de introducere pe piaţă condiţionată, unul dintre mecanismele de reglementare ale UE create pentru a facilita accesul rapid la medicamente care răspund unei nevoi medicale nesatisfăcute, inclusiv la cele pentru situaţii de urgenţă ca răspuns la ameninţări la adresa sănătăţii publice, cum ar fi actuala pandemie.