Tag: CNA

  • Şefa Consiliului Naţional al Audiovizualului, audiată la DNA

     Laura Georgescu nu a dorit să facă declaraţii la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde a ajuns în jurul orei 11.45.

    Cu aproape o oră înainte, la DNA a venit şi Valentin Jucan, membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului, acesta spunând că a fost chemat de procurori în calitate de martor şi a adus mai multe documente.

    Jucan a declarat, la intrarea în DNA, că CNA nu are voie să primească sponsorizări sau donaţii, iar dacă acestea au existat, au fost făcute în mod ilegal. El a precizat că speră ca aceste sponsorizări sau donaţii pentru CNA să nu se fi făcut. Totodată, Jucan a spus că speră ca niciun post de televiziune să nu fi fost favorizat de CNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Laura Georgescu trebuie să plece. CNA devine o vulnerabilitate în rapoartele UE/ REACŢIA preşedintelui CNA

     Întrebat cum comentează situaţia de la CNA, Traian Băsescu a declarat că preşedinta Consiliului, Laura Georgescu, trebuie să plece.

    ”Doamna Georgescu trebuie să plece”, a spus şeful statului, precizând că Laura Georgescu este numită la propunerea premierului şi sub semnătura acestuia s-a făcut propunerea la Parlament sau ”pe locurile rezervate Guvernului”.

    Traian Băsescu a spus despre şefa CNA că şi-a dat seama că este vorba despre ”un om de proastă calitate atunci când aceasta a făcut o afirmaţie şi a lăsat să se înţeleagă că ar avea susţinerea ambelor palate”.

    ”Eu recunosc că dânsa a încercat să ajungă la mine, dar nu am primit-o, având informaţii despre calitatea umană proastă pe care o are. Zilele trecute a încercat, din nou, prin Biroul de Presă, să ia o legătură şi i s-a cerut, dacă are ceva, să trimită în scris şi va primi un răspuns”, a comentat Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei membri ai CNA spun că au sesizat Parlamentul privind “abuzurile” preşedintelui Consiliului

     În sesizarea transmisă Birourilor Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, dar şi în atenţia Comisiilor permanente pentru cultură, artă şi mass-media şi Comisiilor permanente pentru cercetarea abuzurilor, Narcisa Iorga, Florin Gabrea şi Valentin Jucan le supun atenţiei parlamentarilor “abuzuri comise de către preşedintele CNA, Laura Georgescu, fie în cadrul şedinţelor publice ale Consiliului, fie în exercitarea funcţiei”.

    În această sesizare, care a fost remisă şi agenţiei MEDIAFAX, Narcisa Iorga, Florin Gabrea şi Valentin Jucan spun că preşedintele CNA este numit de Parlament dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. “Nu are nicio altă atribuţie suplimentară faţă de restul membrilor, în afara activităţii de ordonator principal de credite”, precizează cei trei membri ai CNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNA: Campania pentru PE, “pe bani” în emisiunile de promovare şi în spoturile electorale – oficial

     Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a adoptat, în şedinţa de joi, Decizia privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European.

    Decizia a fost adoptată de membrii CNA cu unanimitate de voturi (Laura Georgescu, Viorel Vasile Buda, Florin Gabrea, Narcisa Iorga, Monica Gubernat, Christian Mititelu, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu) şi va intra în vigoare după publicarea sa în Monitorul Oficial.

    Potrivit Deciziei CNA, campania electorală pe posturile de radio şi de televiziune, publice şi private, va începe pe 25 aprilie, ora 00.00, şi se va încheia pe 24 mai, ora 7.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un spot publicitar referitor la farmaciile Dona, interzis de la difuzarea pe TV

    În acest spot, care a fost difuzat pe mai multe posturi TV în perioada 19 – 29 noiembrie, se prezintă o farmacie în care o angajată poartă un dialog cu o clientă. Farmacista îi spune clientei, printre altele, că “La farmaciile Dona găsiţi disponibile peste 1.000 de produse cu zero diferenţă de plată”.

    Pe ecran a apărut site-ul www.calculeazareteta.ro, iar în partea inferioară a ecranului a fost făcută precizarea “Ofertă valabilă în toate farmaciile Dona pe baza cardului de fidelitate, până la 31.12.2013, în limita stocului disponibil, pentru pacienţii asiguraţi CNAS”. De asemenea, telespectatorii au fost informaţi în timpul spotului că pot intra pe acest site sau pot întreba în farmacie care sunt produsele din ofertă.

    Membrii CNA au considerat că acest spot încalcă articolul 93 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, potrivit căruia “Comunicările comerciale audiovizuale trebuie să respecte, indiferent de formă şi de durată, principiile de protecţie a minorului, de informare corectă a publicului, de respectare a demnităţii umane, de asigurare a unei concurenţe loiale”.

    Astfel, CNA a decis să aplice o decizie de intrare în legalitate în privinţa acestui spot publicitar, fapt care presupune că reclama nu mai poate fi difuzată în forma aceasta, care încalcă legislaţia audiovizualului privind informarea corectă.

    Pe de altă parte, Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) a considerat că acest spot nu încalcă prevederile Codului de Practică în Publicitate.

    De asemenea, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, acest spot nu mai este difuzat în prezent.

  • CNA sesizează Colegiul psihologilor întrucât Aliodor Manolea a vorbit despre “pacientul” Băsescu

     Potrivit CNA, în emisiunea “Sinteza zilei” din 3 decebrie 2013 au fost difuzate în reluare pasaje din interviul pe care Victor Ciutacu i l-a luat lui Aliodor Manolea în iulie 2012 şi care a fost difuzat tot la Antena 3. În acest interviu, Aliodor Manolea era prezentat drept parapsihologul lui Traian Băsescu şi vorbea despre relaţia pe care a avut-o cu Traian Băsescu în timpul campaniei electorale.

    Pe de altă parte, în ediţiile din 3 şi 4 decembrie ale emisiunii “Sinteza zilei”, moderatorul Mihai Gâdea şi invitatul Mugur Ciuvică s-au referit la Aliodor Manolea folosind cuvântul “vrăjitor”.

    Ulterior, Aliodor Manolea a sesizat CNA, fiind nemulţumit că a fost asociat cu termenul “vrăjitor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră în România: grupul RCS&RDS a fost sancţionat de CNA pentru că şi-a scos propria televiziune din grila de programe

    În ultimii ani, compania RCS&RDS a fost atenţionată sau sancţionată în mai multe rânduri de CNA pentru nerespectarea principiului “must-carry” în cazul unor televiziuni (între care s-au numărat Naţional 24 Plus, TV5, Gsp TV, West TV, Info TV, Erdely TV), pe care le-a scos din grila sa din anumite localităţi, încălcând articolul 82 din Legea audiovizualului.

    Principiul “must-carry” este reglementat prin articolul 82 din Legea audiovizualului şi le impune operatorilor de cablu să retransmită anumite televiziuni. Totodată, acelaşi principiu le impune şi televiziunilor retransmise în pachetul “must-carry” al cabliştilor să fie libere la retransmisie şi fără condiţionări tehnice şi financiare. Acest lucru înseamnă faptul că televiziunile nu mai pot primi bani de la cablişti pentru retransmisie.

    Acelaşi articol 82 prevede că operatorii de cablu au obligaţia, la nivel regional şi local, să includă în oferta lor cel puţin două programe regionale şi două programe locale, acolo unde acestea există.

    În prezent, RCS&RDS a ajuns în inedita situaţie de a-şi scoate din grila de programe de la Baia Mare propria televiziune (TL+) şi de a încălca astfel articolul 82 din Legea audiovizualului.

    Astfel, pe 10 decembrie, CNA a decis să sancţioneze compania RCS&RDS, aplicându-i o somaţie de intrare în legalitate în privinţa televiziunii TL+.

    Licenţa audiovizuală a televiziunii TL+ este deţinută de societatea Canal 7 SRL, ai cărei asociaţi sunt RCS&RDS SA – 51% şi Majoros Andrei Csaba – 49%, potrivit datelor de la Oficiul Registrul Comerţului.

    Societatea Canal 7 SRL are sediul în Baia Mare şi îl are ca administrator pe Verba Csaba. Acesta a fost prezent şi la CNA, alături de Romeo Dobocan, reprezentant al TL+.

    Reprezentanţii CNA au efectuat un control la Baia Mare în data de 29 octombrie şi au constatat că televiziunea TL+ nu mai este retransmisă în grila analogică a RCS&RDS din respectiva localitate.

    Potrivit CNA, în Baia Mare există două televiziuni locale – TL+ şi TV Impact -, niciuna dintre acestea nefiind retransmisă în reţeaua analogică a RCS&RDS, aşa cum impune principiul “must carry” din Legea audiovizualului.

    Verba Csaba şi Romeo Dobocan au cerut CNA să oblige RCS&RDS să introducă în grilă televiziunea TL+, precizând că acesta este singurul post local care funcţionează în momentul de faţă în Baia Mare.

    “Noi am încercat să obţinem un răspuns din partea RCS&RDS prin care să ne explice de ce am fost scoşi din grila analogică, având în vedere că suntem singurul post local din Baia Mare, celelalte fiind posturi regionale. Nu am obţinut niciun răspuns şi în consecinţă ne-am adresat CNA. Se creează un precedent periculos şi este greu să explic dacă are legătură cu ceea ce se întâmplă în media din Maramureş în acest moment, medie intrată sub influenţa unei singure persoane, întâmplător sau nu ales al urbei care controlează tot ce mişcă în Baia Mare. TL+ devenea singurul post care nu intra în această sferă de influenţă şi noi interpretăm şi în acest sens, mai ales că din această grupare a acestui personaj politic ne-au venit mesaje foarte clare, precum «V-am făcut-o»”, le-a spus Romeo Dobocan membrilor CNA.

    La rândul său, Verba Csaba a precizat că societatea Canal 7 SRL deţine licenţa televiziunii TL+ de 18 ani.

    TL+ există de 18 ani şi a funcţionat iniţial pe reţeaua proprie de cablu a societăţii Canal 7, care a fost ulterior cumpărată de compania RCS&RDS, care a preluat şi pachetul majoritar de acţiuni la respectiva televiziune.

    “Considerăm că suntem o televiziune complexă, cu programe complexe, avem muzică, emisiuni în limba maghiară, ştiri de o jumătate de oră în fiecare zi, ştiri sportive, talk show-uri cu tematică socială şi politică (…) Surpriza noastră a fost destul de mare în momentul în care, fără nicio avertizare, am fost scoşi din reţeaua RCS&RDS. Pentru noi este foarte important. Avem angajaţi care-şi pot pierde locurile de muncă, deoarece trăim din publicitate. Dacă nu avem cine să se uite la noi, nu putem să ne onorăm contractele”, a spus Verba Csaba.

    De cealaltă parte, Lucian Mihai, reprezentantul RCS&RDS, a declarat că, în decembrie 2012, RCS&RDS a modernizat staţia din Baia Mare, care primeşte un anumit tip de semnal.

    “La acel moment, am trimis o adresă către Canal 7 în care le-am spus noile condiţii tehnice de preluare. Au fost două-trei situaţii în care am discutat şi până la urmă preluarea semnalului TL+ s-a făcut pe costurile RCS (…) Spre sfârşitul anului, am înţeles că nu s-a mai dorit să se continue această formă de preluare pe costuri tehnice RCS şi am introdus în locul postului TL+ alte două posturi locale (…) Am solicitat inclusiv modificarea de aviz la CNA”, a spus Lucian Mihai. “Din punctul nostru de vedere, în măsura în care se poate furniza acest tip de semnal pe care staţia îl recunoaşte în continuare, TL+ va fi prezent în grila din Baia Mare”, a adăugat Lucian Mihai.

    Însă, reprezentanţii TL+ au spus că problema pe care o ridică RCS&RDS este una “falsă”.

    “Noi am fost preluaţi pe acelaşi sistem până în data de 28 octombrie, ca şi de atunci încoace. Nu s-a schimbat nimic, transmitem analog (…) pentru că nu avem decât SD, urmează să punem în practică sistemul HD, în consecinţă, am dat semnal SD, ni s-a dat pe televizor sistem SD, nu era nimic de schimbat acolo”, au spus reprezentanţii TL+, precizând că au posibilitatea tehnică de a furniza semnalul solicitat de RCS.

    Aceştia au mai afirmat că cele două posturi TV invocate de reprezentantul RCS&RDS nu există la Baia Mare. “Sunt lacăte pe uşi de o grămadă de vreme (la sediile acelor televiziuni, n.r.). Nu există niciun angajat. Nu există nimic”, au spus reprezentanţii TL+.

    La rândul său, reprezentantul RCS&RDS a spus că televiziunile respective deţin licenţe locale. “Din punctul nostru de vedere, din moment ce există licenţe locale… Eu nu ştiu care funcţionează şi care nu funcţionează. Noi le avem în grilă, faptul că ele nu emit nu e problema noastră”, a spus Lucian Mihai.

    Întrebaţi de membrul CNA Monica Gubernat cât deţine RCS&RDS din piaţa de cablu din Baia Mare, reprezentanţii TL+ au spus: “RCS&RDS are monopol pe aproape întreg judeţul Maramureş, între 85-90% este ocupat de RCS&RDS (…) Am făcut un demers către parlamentarii de Maramureş în sensul de a ne sprijini pentru o lege ca, acolo unde un operator de cablu deţine monopol, să nu se mai întâmple situaţia de la Baia Mare”.

    La propunerea membrului CNA Răsvan Popescu, CNA a decis să someze RCS&RDS să intre în legalitate în privinţa celor celor două televiziuni locale TL+ şi TV Impact.

    Decizia a fost luată cu opt voturi “pentru” (Lorand Turos, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Monica Gubernat, Laura Georgescu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) şi unul “împotrivă” (Christian Mititelu).

    Christian Mititelu a spus că RCS&RDS nu este la prima încălcare a Legii audiovizualului de genul acesta. “De câte ori a făcut asta cu alte posturi? (…) Să nu minimalizăm ceea ce ne-a spus reprezentantul TL+ în legătură cu intervenţia primarului (din Baia Mare, n.r.), dacă s-ar întâmpla aşa ceva la Bucureşti şi nu la câteva sute de kilometri de Bucureşti, probabil că noi ne-am scandaliza şi am face ceva”, a spus Mititelu.

    Pe de altă parte, membrul CNA Lorand Turos a solicitat ca CNA să facă un control la toţi radiodifuzorii din Baia Mare, pentru a vedea dacă există televiziuni care au licenţe, dar care sunt în fapt închise.

    RCS&RDS este una dintre cele mai importante companii de pe piaţa serviciilor de televiziune prin cablu şi satelit din România.

    În ultimii ani, RCS&RDS şi-a dezvoltat propriile televiziuni. Astfel, în prezent compania deţine televiziunea de ştiri Digi 24 HD (cu staţiile aferente din teritoriu), televiziunile de filme Digi Film, televiziunile de sport Digi Sport, dar şi televiziunile de documentare Digi Animal World, Digi Life şi Digi World (cu variantele “secundare” Animal World Channel, Life Channel şi World Channel). De asemenea, RCS&RDS este acţionar la posturile muzicale Music Channel, H!T Music Channel şi UTV. Totodată, RCS&RDS deţine pachetul majoritar de acţiuni la televiziunea locală TL+.

  • Consiliul Concurenţei transmite CNA că principiul “must carry” ar trebui aplicat şi la satelit

    Principiul “must carry” este reglementat prin articolul 82 din Legea audiovizualului şi le impune operatorilor de cablu să retransmită anumite televiziuni. Acest principiu nu este însă aplicat şi în cazul platformelor de satelit (Direct-to-Home/ DTH). Totodată, acelaşi principiu le impune şi televiziunilor retransmise în pachetul “must-carry” al cabliştilor să fie libere la retransmisie şi fără condiţionări tehnice şi financiare. Acest lucru înseamnă faptul că televiziunile nu mai pot primi bani de la cablişti pentru retransmisie.

    CNA a stabilit pe 22 ianuarie 2013 lista televiziunilor “must-carry”, ce trebuie retransmise obligatoriu anul acesta de toţi cabliştii din România, conform articolului 82 din Legea audiovizualului numărul 504 din 2002 şi Deciziei CNA numărul 72 din 2012.

    În lista televiziunilor obligatorii la retransmisie pentru cablişti în anul 2013 se regăsesc programele Societăţii Române de Televiziune (TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR News şi studiourile teritoriale din Cluj, Craiova, Iaşi, Târgu-Mureş şi Timişoara), dar şi TV5, un program inclus obligatoriu în grilele operatorilor de cablu în baza unui acord internaţional între România şi Franţa. De asemenea, în lista televiziunilor obligatorii la retransmisie pentru cablişti în 2013 se regăsesc următoarele televiziuni private, selectate de CNA în ordinea indicelui anual de audienţă: Antena 1, Kanal D, Antena 3, Prima TV, Realitatea TV, Naţional TV, B1 TV, România TV, Antena 2, Favorit TV, Taraf TV, Kiss TV, Euforia Lifestyle TV, Gsp TV, National 24 Plus, U Televiziune Interactivă, Music Channel, TV Neptun, Naşul TV, Transilvania Live, Look TV, H!T Music Channel, TV H2O şi Inedit TV.

    Consiliul Concurenţei (CC) a informat recent, printr-o adresă, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) că, prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei numărul 921/29.08.2012, a fost declanşată o investigaţie “care are ca obiect posibila încălcare a articolului 9 din Legea concurenţei de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, prin emiterea de către această instituţie a Deciziei 72/2012 ale cărei prevederi limitează autonomia comercială a întreprinderilor şi stabileşte condiţii discriminatorii pentru activitatea acestora”.

    Adresa de la CC a fost prezentată în şedinţa de marţi a CNA.

    Prin respectiva adresă, li se solicită membrilor CNA prezenţa, în data de 12 decembrie, ora 10.30, la sediul Consiliului Concurenţei, în vederea audierii acestora de către Consiliul Concurenţei.

    Audierea va avea ca obiect dezbaterea pe marginea Raportului asupra investigaţiei privind posibila încălcare a articolului 9 din Legea concurenţei de către CNA, prin emiterea de această instituţie a Deciziei 72/2012, ale cărei prevederi limitează autonomia comercială a întreprinderilor şi stabileşte condiţii discriminatorii pentru activitatea acestora.

    Potrivit lui Petre Dincă, consilier în Compartimentul Reglementări din CNA, “raportul Consiliului Concurenţei este rezultatul investigaţiei declanşate ca urmare a două plângeri adresate acestei autorităţi de către doi distribuitori de servicii”.

    Potrivit declaraţiilor din cadrul şedinţei CNA de marţi, cele două plângeri au fost adresate Consiliului Concurenţei de societatea RCS&RDS (care deţine platforma de satelit Digi TV) şi de UPC România (care deţine platforma de satelit Focus Sat).

    “Motivele invocate vizează în fapt excluderea de la regimul «must-carry» a reţelelor de transmitere prin satelit (DTH) (…) Se are în vedere interpretarea dată dispoziţiilor articolului 82 din Legea audiovizualului prin articolul 12 din Decizia CNA numărul 72 din 2012, care se referă la avizul de retransmisie. Articolul 82 exceptează de la regimul «must-carry» reţele care utilizează exclusiv spectrul radio. Această excepţie a fost introdusă la sfârşitul anului 2008, printr-o Ordonanţă de Urgenţă care viza transpunerea noii Directive a serviciilor media auduovizuale”, a spus Petre Dincă, precizând că ordonanţa respectivă a fost aprobată ulterior printr-o lege.

    În articolul 12 din Decizia CNA numărul 72 din 2012 se spune explicit faptul că “lista «must-carry» este aplicabilă distribuitorilor de servicii de programe, cu excepţia celor care utilizează pentru retransmisie reţele publice cu acces prin satelit de tip Direct-to-Home (DTH)”.

    Petre Dincă a mai spus că CC a solicitat CNA să elimine articolul 12 din Decizia 72/ 2012. De asemenea, potrivit raportului realizat, Consiliul Concurenţei consideră că articolul 82 ar trebui reconsiderat şi, în acest scop, se va adresa Guvernului şi Parlamentului pentru a se iniţia o modificare a Legii audiovizualului, a mai spus Petre Dincă.

    Petre Dincă a mai spus că, în cadrul investigaţiei sale, CC a chestionat şi radiodifuzori care au statut “must-carry”, dar şi radiodifuzori care nu au acest statut, “adică atât televiziuni cu plată, cât şi fără”. “Concluzia, spune raportul, este că se doreşte şi aplicarea «must-carry» şi pentru DTH ca opinie generală a radiodifuzorilor. Cu toate acestea, însă, în nominalizarea din raport nu observ decât două opinii, cele ale SBS Broadcasting şi ale Dogan Media International SA”, a explicat Dincă.

    El a mai spus că, în cadrul investigaţiei CC, a chestionat şi câteva state europene, între care Olanda şi Slovenia, în legătură cu principiul “must carry” din aceste ţări.

    Pe de altă parte, în şedinţa marţi a CNA, Laura Georgescu, preşedintele Consiliului, a declarat că Directiva serviciilor media audiovizuale “recomandă o revizuire permanentă a acestui principiu «must carry», în aşa fel încât să se poată ţină pasul cu dezvoltarea tehnologică”.

    La rândul său, prezent la şedinţa CNA, George Chiriţă, director executiv al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), a declarat că Legea audiovizualului este cea care prevede că principiul “must carry” nu trebuie aplicat în cazul platformelor DTH.

    “Natura excepţiei rămâne problematică, dar ea există în lege, nu se poate trece peste această situaţie care persistă din 2008, dar, atâta vreme cât e vorba de lege, trebuie să o luăm în considerare. Viziunea Curţii Constituţionale care încearcă să rezolve situaţia eliminând obiectul acestei restricţii este neinspirată, pentru că se lipseşte de obiect un articol de lege, or legiuitorul a avut o anumită intenţionalitate a actului legislativ, nu poţi să o anulezi, printr-un interpretare de natură tehnică (…) Sigur că o soluţie ar fi ca zona vizată de excepţie să fie lăsată deschisă, fără o definire, aşa cum s-a întâmplat în Decizia CNA, pentru că nu s-ar mai putea face reproşuri din niciun punct de vedere şi ar funcţiona doar efectul legii”, a spus George Chiriţă.

    Pe de altă parte, Irina Vârlan, reprezentantul companiei UPC România, a spus că UPC a depus în câteva rânduri atât la CNA, cât şi la Consiliul Concurenţei “puncte de vedere justificate şi cu toate detaliile necesare”.

    Ea s-a referit în primul rând la aspectul neutralităţii tehnologice. “Normele europene prevăd această neutralitate tehnologică în repetate rânduri şi aplicabilitatea principiului «must carry» nu poate depinde de o tehnologie sau alta. Nu este vorba de o dificultate în interpretare, ideea nu este să facem excepţia cât mai clară, ca să nu lăsăm loc la interpretări, ci să o eliminăm, pentru că nu este justificat să aplicăm principiul «must-carry» în funcţie de tehnologie”, a spus Irina Vârlan.

    Aceasta a mai spus că “diferenţa de tratament” “denaturează concurenţa” şi “are consecinţe serioase asupra consumatorilor”. “Dacă facem diferenţă între operatori DTH – operatori de cablu, consecinţa este că operatorul DTH va avea un cost mai mare cu programele respective, diferenţă care se poate reflecta în costul abonamentului la consumator. Deci nu este ok să tratăm diferenţiat concurenţi pe aceeaşi piaţă pentru servicii interschimbabile”, a spus Irina Vârlan.

    Ea a mai spus că UPC România susţine în egală măsură “şi micşorarea numărului de canale «must-carry»”. “Suntem de acord cu principiul, este firesc să existe o obligaţie de distribuţie a anumitor canale, însă numărul acestora trebuie limitat la canale de interes public sau canale cu audienţă foarte mare. Cred că trebuie revizuit articolul 82 în întregime. Suntem printre ţările cu cel mai mare număr de canale «must-carry» şi cred că trebuie să ne uităm la acest aspect. Susţinem modificarea articolului 82, atât prin eliminarea excepţiei şi aplicabilitatea principiului la toate reţelele, indiferent de tehnologia utilizată, cât şi micşorare a numărului de canale «must-carry»”, a spus Irina Vârlan.

    În schimb, membrul CNA Monica Gubernat a întrebat-o pe reprezentanta UPC cum îi va mai putea proteja CNA pe cabliştii mici în condiţiile eliminării principiului “must-carry”.

    “Aceste canale cu audienţă mare doresc ieşirea din «must-carry», unul deja a făcut-o. Noi trebuie să apărăm interesul public şi interesul public este să îi ascultăm şi pe distribuitorii mici”, a spus Monica Gubernat.

    “Cred că interesul lor este să aibă canale «must-carry», dar limitat la canale cu audienţă mare (…) Dar nu cred că interesul lor este să aibă un număr atât de mare de canale «must-carry»”, a spus reprezentanta UPC România.

    Pe de altă parte, membrul CNA Christian Mititelu a spus că, din punctul său de vedere, Consiliul Concurenţei este preocupat să nu existe o discriminare la nivelul consumatorului, al telespectatorului.

    “Acest principiu «must-carry» este confuz astăzi tocmai pentru că amestecă un criteriu de interes public cu un criteriu de piaţă. Deci unul din ele trebuie eliminat. Dacă mă întrebaţi pe mine, trebuie eliminat cel de piaţă, pentru că este absurd să mai funcţionezi cu el, mai ales în situaţia în care unii renunţă la acest privilegiu. Trebuie să reducem numărul staţiilor care sunt în «must-carry» pur şi simplu aplicând un criteriu de interes public”, a spus Mititelu.

    În schimb, membrul CNA Lorand Turos a spus că “DTH-ul, faţă de reţelele de cablu, nu creează un monopol natural”. “Eu, în Satu Mare, dacă vreau să mă abonez la cablu, am o singură opţiune. Fiind acest monopol, e normal şi e indicat ca anumite posturi să fie retransmise în mod obligatoriu. În cazul DTH-ului, eu am posibilitatea să aleg între toate firmele care au aviz de retransmisie, oriunde aş fi în ţară. Cred eu, din punct de vedere economic, acesta este unul din motivele pentru care este o excepţie (în cazul DTH-ului comparativ cu cablul, n.r.)”, a spus Lorand Turos.

    El a spus că susţine reducerea numărului de posturi care trebuie retransmise obligatoriu de operatorii de cablu.

    Pe de altă parte, Lucian Mihai, reprezentantul RCS&RDS la şedinţa CNA, a declarat că “tehnologia DTH este interesantă în cazurile în care nu este disponibilă o altă tehnologie, deci consumatorul este captiv”.

    “În acele situaţii, abonatul nu poate alege şi beneficiază de ce are la îndemână. Din punctul de vedere al CNA, interesul este reprezentat de cetăţean, de telespectator, care, în cazul nostru, este abonatul. Nu este corect ca un abonat care este captiv unei tehnologii să nu beneficieze de toate programele «must-carry». Prin urmare contează această diferenţiere şi care până la urmă se reflectă şi în abonamentul pe care îl plăteşte. Problema pe care o ridică articolul 82 nu o reprezintă tehnologia, ci o reprezintă audienţa, care ar trebui să însemne interesul public, şi o mai reprezintă şi procentul de 25%, care, în anumite cazuri, inclusiv în cazul DTH, îl face foarte împovărător”, a spus reprezentantul RCS.

    În urma tuturor discuţiilor, Laura Georgescu, preşedintele CNA, a spus că va supune la vot o adresă cu observaţiile CNA care va fi trimisă la CC.

    Însă doi membri ai CNA – Monica Gubernat şi Cristina Trepcea – au atras atenţia asupra faptului că un cablist are o “poziţie dominantă” pe piaţă, însă Consiliul Concurenţei nu a reţinut acest lucru în raportul pe care l-a făcut.

    “Aş vrea să ştiu şi eu argumentaţia Consiliului Concurenţei pe poziţia dominantă a unui cablist. Am înţeles că nu consideră că există o poziţie dominantă, chiar monopol al unui cablist”, a spus Monica Gubernat.

    “Noi ne putem exprima îngrijorarea (în adresa transmisă CC, n.r.) în legătură cu poziţia dominantă. Dacă nu, atunci gestul nostru este complet inutil. Pentru că, dacă noi ar trebui să exprimăm ceva prin acest document, este tocmai îngrijorarea în legătură cu acceptul din partea Consiliului Concurenţei a poziţiei dominante. Pentru că altfel ne jucăm de-a hârtiile degeaba”, a spus şi Cristina Trepcea.

    În cele din urmă, adresa pe care CNA ar trebui să o trimită la CC nu a mai fost supusă la vot, iar discuţiile nu au mai fost reluate cu privire la acest subiect în timpul şedinţei de marţi.

  • Recomandarea CNA pentru televiziuni în ştirile despre cutremure

     Potrivit Laurei Georgescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Consiliul a primit numeroase reclamaţii de la persoane care au cerut intervenţia în cazul ştirilor şi relatărilor despre cutremure difuzate de televiziuni.

    Prezenţi la şedinţa CNA de marţi, reprezentanţii principalelor televiziuni din România au spus că la aceste posturi TV au fost prezentate studii şi au fost difuzate declaraţii ale unor specialişti.

    Valentin Jucan, membru al CNA, a spus că televiziunile ar trebui să educe telespectatorii ca să ştie ce trebuie să facă în cazul producerii unui cutremur

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 11 spoturi de promovare a proiectului Roşia Montană, oprite de la difuzarea pe TV de CNA

     Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a monitorizat, în perioada 1 septembrie – 11 octombrie, modul în care principalele televiziuni naţionale au difuzat emisiuni de ştiri şi dezbatere pe subiectul Roşia Montană. De asemenea, CNA a monitorizat 11 spoturi de promovare a proiectului minier de la Roşia Montantă, difuzate în perioada 1 septembrie – 6 octombrie.

    Subiectul Roşia Montană a fost analizat în şedinţa de marţi a CNA în absenţa membrilor Narcisa Iorga, Florin Gabrea şi Valentin Jucan. La dezbaterea pe această temă au participat Laura Georgescu, preşedintele CNA, Viorel-Vasile Buda, vicepreşedintele CNA, şi membrii Consiliului Lorand Turos, Monica Gubernat, Christian Mititelu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro