Tag: clasament

  • România, pe locul doi în topul ţărilor unde se cheltuieşte cel mai puţin pe vacanţe

    La polul opus se află Luxemburg, unde rezidenţii de acolo ajung să plătească până la 768 de euro pentru un sejur, Malta cu 646 de euro pe persoană şi Austria, unde rezidenţii ajung să scoată din buzunare până la 607 euro pe persoană pentru un sejur.

    Potrivit datelor centralizate de Eurostat, în 2016, durata şederii în unităţile de cazare luată în calcul pentru acest studiu a fost de o noapte sau mai mult, pentru timpul petrecut cu familia şi prietenii într-o staţiune.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acestea sunt cele mai bune destinaţii din lume în anul 2018 – FOTO

    Deşi pe listă se regăsesc multe dintre destinaţiile din anii trecuţi, există o serie de surprize în clasamentul pe 2018.

    Locul 1 – Paris, Franţa

    Locul 2 – Londra, Marea Britanie

    Locul 3 – Roma, Italia

    Locul 4 – Bali, Indonesia

    Locul 5 – Creta, Grecia

    Locul 6 – Barcelona, Spania

    Locul 7 – Praga, Republica Cehă

    Locul 8 – Marrakech, Maroc

    Locul 9 – Istanbul, Turcia

    Locul 10 – New York, Statele Unite ale Americii

  • Franţa, noul lider în clasamentul mondial FIFA. România este pe locul 28

    În urma câştigării Cupei Mondiale, Franţa a urcat 6 locuri, ocupând fotoliul de lider. Cea de-a doua finalistă a turneului final, Croaţia, a făcut un salt spectaculos, a urcat 16 poziţii şi ocupă locul 4 în clasamentul FIFA.

    Podiumul este completat de Belgia, poziţia secundă şi naţionala Braziliei, locul al treilea. Până la startul competiţiei din Rusia, Brazilia era pe doi, iar Belgia pe trei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UBB Cluj-Napoca, prima universitate din România în Top Shanghai 2018

    Potrivit unui comunicat al UBB transmis, miercuri, universitatea clujeană este secondată de Universitatea Bucureşti, care se clasează în intervalul 801-900.

    „UBB Cluj-Napoca îşi menţine poziţia printre cele mai bune universităţi ale lumii, conform clasamentelor internaţionale de referinţă în mediul academic european şi internaţional, ocupând cea mai înaltă poziţie românească din Academic Ranking of World Universities/ARWU 2018 – cunoscut şi ca rankingul Shanghai al universităţilor, unul dintre cele mai prestigioase clasamente internaţionale ale universităţilor prin prisma indicatorilor de excelenţă – de educaţie şi de cercetare. În clasamentul general dat publicităţii miercuri UBB se situează în intervalul 601-700, fiind urmată de Universitatea din Bucureşti (UB), poziţionată în intervalul 801-900”, se arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AVEREA Simonei Halep: Este mai bogată acum decât Gică Hagi! Cum arată acum CLASAMENTUL veniturilor

    Halep a reuşit o performanţă financiară notabilă: să depăşească averea de azi a lui Gică Hagi, scrie b1.ro.
    Top 300 Capital îl credita pe Hagi, la finalul anului trecut, cu o avere totală de 28 de milioane de dolari. În această evaluare sunt incluse toate proprietăţile, maşinile, Academia şi clubul de fotbal, dar şi sumele din conturi.

    Datorită faptului că premiile au crescut enorm în ultima perioadă, Halep se poate lăuda deja că a câştigat mai mult decât câteva dintre jucătoarele de top din anii ’90 şi 2000.

    TOP 10 CÂŞTIGURI ÎN TENISUL FEMININ

    Serena Williams (Statele Unite) 84.811.149 $

    Venus Williams (Statele Unite) 40.585.544 $

    Maria Şarapova (Rusia) 37.993.393 $

    Caroline Wozniacki (Danemarca) 30.763.360 $

    Victoria Azarenka (Belarus) 28.910.591 $

    Agnieszka Radwanka (Polonia) 27.252.427 $

    Petra Kvitova (Cehia) 26.749.597 $

    SIMONA HALEP (România) 26.214.792 $

    Martina Hingis (Elveţia) 24.749.074 $

    Kim Clijsters (Belgia) 24.442.340 $

    În afara banilor din tenis, Halep câştigă bine şi din contractele de sponsorizare sau de imagine pe care le-a semnat în ultimii ani. Pe lângă Nike, alături de Halep au venit alte două branduri importante din domeniul auto şi al ceasurilor de lux: Mercedes şi Hublot. Notorietatea pe care a câştigat-o în aceşti ani i-a produs Simonei contracte mari şi cu firme din România: Dedeman, Vodafone şi Dorna.

    Prima afacere importantă în care Halep a investit din banii câştigaţi din tenis a fost o cafenea în Constanţa, pe care a denumit-o “SH cafe”. Investiţia s-a ridicat la 500.000 de euro, dar după un an s-a luat decizia să se renunţe la ea, să fie demolată şi să demareze un proiect imobiliar, unde să fie ridicat un hotel. Una dintre cele mai mari investiţii pe care Simona le-a făcut a fost să achiziţioneze, anul trecut, două hoteluri din Braşov, valoarea investiţiei a fost de 2.000.000 de euro.

  • Cei mai puternici manageri de hedge fund din lume

    O revenire puternică a randamentelor a crescut anul trecut câştigurile managerilor de fonduri de investiţii de tip hedge fund, încât cei mai performanţi 25 de manageri au obţinut 15,4 miliarde de dolari, în comparaţie cu 11 miliarde de dolari în 2016, potrivit Financial Times.

    Cei 25 au dus acasă, în medie, 615 milioane de dolari de fiecare, potrivit unui clasament anual al banilor pe care îi câştigă managerii de fonduri de investiţii realizat de publicaţia Institutional Investor.

    Managerii din top cinci au câştigat în medie 3,5 milioane de dolari pe zi anul trecut – asta în condiţiile în care ar fi lucrat chiar 365 de zile. Dacă am calcula că ar fi lucrat 24 de ore pe zi, fiecare a câştigat peste 145.000 de dolari pe oră, sau 2.400 de dolari pe secundă.

    James Simons de la Renaissance Technologies a fost vedeta clasamentului anul trecut, pentru al treilea an consecutiv, după ce a câştigat 1,7 miliarde de dolari, în creştere faţă de 1,6 miliarde de dolari în 2016. Raportat la un calcul micro, acesta a câştigat 4,6 milioane de dolari pe zi.

    În spatele acestuia s-a clasat David Tepper de la Appaloosa Management, care a achiziţionat recent echipa de fotbal american Carolina Panthers. Acesta a câştigat 1,5 miliarde de dolari, după ce şi-a dublat veniturile faţă de anul precedent. Mai exact, Tepper a câştigat 4,1 milioane de dolari pe zi, sau 192.000 de dolari pe oră.

    Ken Griffin de la Citadel s-a clasat pe locul al treilea după ce a avut un an fabulos, cu 1,4 miliarde de dolari, în comparaţie cu 600 de milioane de dolari în 2016. Acesta a câştigat 3,8 milioane de dolari pe zi. În acelaşi timp, Ray Dalio de la Bridgewater Associates a căzut de pe poziţia a doua pe a patra cu 1,3 miliarde de dolari, adică 148.000 de dolari pe oră.

    Poziţia a cincea este ocupată de Israel Englander de la Millennium Management, care a câştigat 975 de milioane de dolari, urmat de Chris Hohn de la TCI Management, Dan Loeb de la Third Point, Charles Coleman de la Tiger Global, Davis Shaw reprezentând DE Shaw, John Overdeck şi David Siegel reprezentând Two Sigma. Sir Michael Hintze de la CQS a părăsit top 10, iar în locul său a intrat Charles Coleman.
    Pentru a ocupa o poziţie în „Lista bogaţilor” realizată de Institutional Investor, un manager trebuia să fi câştigat cel puţin 225 de milioane de dolari, în comparaţie cu 130 de milioane de dolari în 2016 şi 135 de milioane de dolari în 2015.

    În realizarea clasamentului, publicaţia a luat în calcul şi câştigurile realizate prin investirea propriilor fonduri, împreună cu cota câştigată de ei şi cu salariu. Majoritatea câştigurilor au fost ridicate de randamentele mari pe propriile investiţii de capital.

    În timp ce mulţi din acest clasament şi-au putut creşte câştigurile pe baza randamentelor propriilor fonduri de investiţii, acesta nu a fost şi cazul lui Ray Dalio, deoarece Bridgewater a înregistrat în 2017 câştiguri mici, dovedind că strategia Pure Alpha aplicată de Dalio nu este de succes în cazul acestui hedge fund.

    Mare parte din câştigurile lui Dalio, situat pe locul patru în acest clasament, vin din salariul încasat de el pentru poziţia la Bridgewater, instituţie ce supervizează 108,4 miliarde de dolari, fiind cel mai mare fond de acest tip din lume.

    Hedge fund-urile au generat în 2017 cele mai bune venituri din ultimii patru ani, determinând întoarcerea investitorilor către această clasă de active, după ce strategiile din 2016 s-au dovedit de succes. La nivel de industrie, fondurile au avut randamente de 11,4% anul trecut, potrivit datelor de pe platforma Preqin. Anul acesta a debutat mai timid, cu randamentele ajungând abia la 1,1% până în luna aprilie.
    În primul trimestru al anului, fondurile au primit investiţii noi de 16,9 miliarde de dolari, fiind al cincilea trimestru consecutiv de creştere netă după o perioadă de scăderi masive.

  • România şi Japonia sunt campioanele mondiale la deficitul de talente de pe piaţa forţei de muncă

    În România, 81% dintre angajatori întâmpină dificultăţi în ocuparea posturilor vacante, potrivit ediţiei 2018 a Studiului ManpowerGroup privind Deficitul de Talente, sondaj la care a răspuns un eşantion reprezentativ de 625 de angajatori. Ţara noastră se situează pe locul doi în lume în privinţa ponderii angajatorilor care se confruntă cu deficitul de talente, fiind depăşită doar de Japonia, unde 89% dintre angajatori au probleme la ocuparea posturilor vacante.

    La nivel global, ponderea angajatorilor afectaţi de deficitul de talente este de 45%, cea mai ridicată din istoria de 12 ani a studiului global.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Al 13-lea manual de carieră în afaceri

    Catalogul nu prezintă un clasament realizat după criterii, ci reuneşte scurte istorii ale celor care fac performanţă. A
    Cu totul, am strâns, în 13 ani, 1.300 de poveşti despre oameni care cresc companii, braduri, idei, schimbă mentalităţi, sisteme şi inovează. Ei dezvăluie nu numai cum au reuşit, ci şi cum au învăţat, ce i-a ajutat, ce şi cine i-a inspirat, care sunt pericolele şi dificultăţile cu care s-au confruntat de-a lungul timpului. Asfel, cataloagele noastre sunt nu numai culegeri de poveşti, ci veritabile manuale de management, cu exemple de situaţii, decizii, studii de caz, cu oameni cât se poate de reali.
    Deşi la momentul la care au fost prezentaţi în catalog fiecare dintre cei 1.300 de manageri aveau mai puţin de 40 de ani, fiecare din ei sunt autorităţi în domeniul lor de activitate şi s-au remarcat deja de-a lungul timpului prin decizii curajoase, care nu de puţine ori au făcut ca firmele în care lucrează să aibă ritmuri de creştere cu mult peste cele ale industriei.
    Mulţi dintre cei pe care i-am prezentat în paginile cataloagelor au continuat să se dezvolte, să continue traiectoria ascendentă pe care mizasem deopotrivă noi dar şi companiile pentru care lucrau atunci când i-am inclus în ediţiile anterioare. Despre unii nu mai ştim mare lucru şi asta este, cumva, firesc. Nu au cum, toţi cei 1.200 de tineri prezentaţi anterior, să ajungă şefi de corporaţii sau de bănci. Pentru cei mai mulţi dintre ei, discuţiile cu presa nici măcar nu sunt o cutumă frecventă, ba dimpotrivă. Nu sunt (toţi) imaginea firmelor pentru care lucrează. Dacă nu se află sub lumina reflectoarelor nu înseamnă că treaba lor este mai puţin importantă.
    Dar toţi cei prezentaţi în paginile catalogului sunt câştigători, în mediul de afaceri privat, unde performanţa este principalul motor de creştere – pentru business-uri, mărci, idei, cariere.
    Iată câţiva dintre cei pe care i-am prezentat la ediţiile catalogului şi care au parcurs cariere spectaculoase:

  • Simona Halep e în finală la Roland Garros!

    În finală, principala favorită va întâlni câştigătoarea meciului dintre Sloane Stephens şi Madison Keys.

    Câştigând semifinala, Halep rămâne pe primul loc al clasamentului de simplu WTA indiferent de rezultatul din finală.

    Simona Halep are un palmares favorabil cu Sloane Stephens, 5-2, câştigând ultimele patru meciuri directe. Palmaresul în faţa lui Keys este şi mai bun, jucătoarea din Constanţa câştigând cinci din cele şase meciuri disputate împotriva favoritei 13.

  • Ce trebuie să facă Halep pentru a o învinge pe Muguruza. Cheia meciului de astăzi nu stă în serviciul Simonei

    Situaţia e însă cu totul alta dacă ne uităm la retur: Halep se află pe primul loc în ceea ce priveşte returul pe prima minge (serviciul unu), returul pe a doua minge şi număr de breakuri realizate.

    Mai exact, Halep a pus în teren, până acum, 111 mingi trimise de adversară cu primul serviciu; e urmată aici de Kasatkina şi de Kerber, cu câte 107 reuşite fiecare. În ceea ce priveşte mingile trimise cu serviciul doi, Halep a reuşit de 83 de ori să returneze mingea în terenul advers, în vreme ce Mertens şi Muguruza, ocupante următoarelor locuri, se află la 74, respectiv 71 de reuşite.

    Nu în ultimul rând, Halep conduce şi clasamentul celor mai multe breakuri reuşite, cu 32 de jocuri câştigate pe serviciul adversarelor. E urmată aici de Sloane Stephens, cu 27, şi de Kerber cu 26.

    La capitolele aşi, procentaj la primul serviciu sau procentaj la al doilea serviciu, Halep lipseşte din top 3.

    Prin urmare, e uşor de înţeles că jocul la primire a reprezentat cheia succesului pentru Halep, cel puţin în cadrul turneului de la Roland Garros. Luând în calcul faptul că Muguruza nu stă prea bine nici la capitolul serviciu dar nici la capitolul retur, Simona Halep ar trebui să îşi câştige astăzi biletul pentru finală.