BusinessMagazin

Tag: Cipru

  • Cum s-a umflat necesarul de finanţare pentru Cipru la 23 mld. euro

    Motivul este legat de faptul că UE, FMI şi guvernul de la Nicosia au reevaluat contribuţia Ciprului la 13 mld. euro, faţă de 6 mld. iniţial. O parte din bani (10,6 mld. euro) ar urma să fie acoperită din restructurarea băncilor, iar restul din majorări de taxe şi impuneri de noi taxe, privatizări, reeşalonarea datoriei publice de către creditorii privaţi autohtoni, credite externe şi probabil vânzarea unei părţi din rezervele de aur ale băncii centrale.

    Totalul celor 23 mld. euro care ar trebui să fie folosiţi pentru recapitalizarea băncilor şi reforma economiei ridică ponderea planului de salvare la peste 135% din PIB, un verdict cumplit pentru economia ţării, care anunţă deja o perioadă de recesiune similară cu cea din Grecia.

    Purtătorul de cuvânt al guvernului cipriot, Christos Stylianides, a precizat că solicitarea de asistenţă financiară va fi adresată Parlamentului European şi preşedinţiei irlandeze a UE şi că nu se referă de fapt la suplimentarea celor 10 mld. euro care ar urma să fie acoperite din contribuţiile statelor membre ale zonei euro şi ale FMI, ci la eliberarea de fonduri structurale şi sociale de coeziune pe termen mediu, necesare pentru susţinerea economiei cipriote şi a unor investiţii de infrastructură. Germania, aflată în an electoral, a insistat însă că nu se pune problema creşterii asistenţei financiare pentru Cipru, văzut de nemţi ca un paradis al spălătorilor de bani şi al oligarhilor ruşi.

    Explicaţia reevaluării sumelor stă în costurile restructurării Laiki şi Bank of Cyprus, estimate la 10,6 mld. euro, faţă de 5,8 mld. euro iniţial. Dacă depunătorii Laiki vor suferi pierderi de până la 80% din sumele mai mari de 100.000 de euro, cei de la BoC ar putea pierde până la 60%, însă cuantumul exact va fi cunoscut abia în septembrie.

  • Insula familiei Onassis, vândută unui oligarh rus. Ce preţ a plătit miliardarul care deţine AS Monaco şi acţiuni la Bank of Cyprus

     Despre Rîbolovlev, care are o avere estimată la 10 miliarde de euro, se spune că ar deţine aproximativ 10% din acţiunile Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din Cipru, participaţie care va scădea însă în urma programului de restructurare a sectorului bancar cipriot, impus de zona euro.

    Insula Skorpios, cunoscută ca insula privată a miliardarului Aristotel Onassis, decedat în 1975, a fost evaluată de publicaţii de profil financiar la circa 200 de milioane de dolari.

    Omul de afaceri rus, cu investiţii importante în sectorul imobiliar, a finalizat achiziţia după mai multe luni necesare pentru întocmirea actelor, potrivit publicaţiei elene Kathimerini.

    Pe Insula Skorpios sunt înmormântaţi Aristotel Onassis, precum şi mama şi unchiul Athinei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OFICIAL: Modelul Cipru replicat la nivelul UE. Băncile vor fi salvate cu banii din depozite

     Procedura de bail-in (salvare cu resurse proprii) aplicată în Cipru, la Bank of Cyprus, este inclusă într-un proiect de directivă privind rezoluţia bancară, pregătit de Comisia Europeană încă din vara anului trecut, căruia i-au fost aduse mai multe amendamente în ultimele săptămâni, după soluţionarea crizei din Cipru printr-un acord care presupune restructurarea sectorului bancar.

    Potrivit unui proiect de modificare a propunerii de directivă, obţinut de MEDIAFAX, legislaţia europeană va stabili că în operaţiunile de bail-in nu vor mai putea fi exceptate depozitele constituite de alte bănci la instituţiile de credit intrate în procedură de rezoluţie, cu excepţia cazurilor în care utilizarea unei părţi a a tuturor acelor sume ar pune în pericol stabilitatea financiară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ BCE: Germanii sunt printre cei mai săraci din zona euro. Clasamentul averilor

     Sondajul, aflat la prima ediţie, va adăuga o nouă dimensiune discuţiei despre modul în care ţările din nordul continentului sunt nevoite să susţină statele mai slabe financiar din Sud, dar nu furnizează o imagine completă asupra standardelor de viaţă, influenţate de elemente precum protecţia socială şi infrastructură, notează cotidianul Wall Street Journal.

    Raportul este bazat pe date din 2009 şi 2010, ani în care criza datoriilor din zona euro se afla în faza de început. De asemenea, raportul acordă importanţă deosebită proprietăţii asupra locuinţei, dimensiunii gospodăriei şi deţinerii unei mici afaceri. Toate acestea favorizează sudul Europei. În Germania, de exemplu, procentajul persoanelor care deţin în proprietate locuinţe este destul de redus, notează publicaţia americană.

    Totuşi, raportul scoate în evidenţă că populaţia din unele ţări lovite puternic de criza datoriilor nu are o situaţie atât de gravă precum s-ar crede.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecul Kostas Loukas vine la conducerea Microsoft România

    “Microsoft anunţă numirea lui Kostas Loukas în funcţia de director general al Microsoft România. Kostas se alătură Microsoft România pentru a conduce transformarea companiei către un business de device-uri şi servicii în ţară”, scrie în comunicatul Microsoft.

    Kostas Loukas are o experienţă de opt ani la Microsoft în poziţii de management general, marketing, operaţiuni şi finanţe. El şi-a început cariera la Microsoft Grecia în rolul de controlor financiar în 2005, după care timp de trei ani a ocupat rolul de director financiar şi administrativ. Timp de un an începând cu 2009, Loukas a fost director general interimar al Microsoft Grecia şi în 2010 a fost numit director de marketing şi operaţiuni în cadrul aceleiaşi companii. începând cu luna ianuarie 2012, el a condus afacerile Microsoft pentru Cipru şi Malta.

    Înainte de a intra în grupul Microsoft, Loukas a lucrat trei ani pentru Coca-Cola Southeast Europe, având mai multe roluri manageriale. Cariera sa include şi o perioadă petrecută la P&G, rol în care a sprijinit echipe de marketing şi de vânzări din perspectiva unui specialist în finanţe. El a absolvit un program de Executive MBA la INSEAD, studii masterale în Finanţe la London School of Economics şi este licenţiat în Economie de Universitatea din Atena.

    Schimbarea de CEO de la Microsoft România are loc după ce fostul şef, Ronald Binkofski, a preluat la începutul acestui an conducerea operaţiunilor din Polonia a producătorului american de software.
     

  • SONDAJ BCE: Germanii sunt printre cei mai săraci din zona euro, cu avere sub cea a spaniolilor sau italienilor

     Sondajul, aflat la prima ediţie, va adăuga o nouă dimensiune discuţiei despre modul în care ţările din nordul continentului sunt nevoite să susţină statele mai slabe financiar din Sud, dar nu furnizează o imagine completă asupra standardelor de viaţă, influenţate de elemente precum protecţia socială şi infrastructură, notează cotidianul Wall Street Journal.

    Raportul este bazat pe date din 2009 şi 2010, ani în care criza datoriilor din zona euro se afla în faza de început. De asemenea, raportul acordă importanţă deosebită proprietăţii asupra locuinţei, dimensiunii gospodăriei şi deţinerii unei mici afaceri. Toate acestea favorizează sudul Europei. În Germania, de exemplu, procentajul persoanelor care deţin în proprietate locuinţe este destul de redus, notează publicaţia americană.

    Totuşi, raportul scoate în evidenţă că populaţia din unele ţări lovite puternic de criza datoriilor nu are o situaţie atât de gravă precum s-ar crede.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deponenţii cu mai mult de 100.000 de euro vor afla în septembrie câţi bani pierd

     Deponenţii cu mai mult de 100.000 de euro la Bank of Cyprus vor pierde minimum 37,5% din fondurile care depăşesc acest prag de garantare, iar procentul ar putea ajunge la 60% dacă va fi nevoie de mai mulţi bani pentru salvarea băncii, potrivit unor clarificări prezentate marţi de banca centrală din Cipru, care reconfirmă unele informaţii publicate anterior.

    Astfel, 22,5% din fondurile care depăşesc 100.000 de euro în conturile constituite la Bank of Cyprus vor fi îngheţate timp de 90 de zile, până când se va decide dacă este nevoie de mai mulţi bani pentru salvarea băncii.

    Sumele preluate în vederea salvării Bank of Cyprus vor fi convertite automat în acţiuni cu drept de vot şi dividende la bancă, la un preţ încă necunoscut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • N-am învăţat nimic din crizele din SUA şi Europa: După Cipru, urmează România?

    SINGURA URMARE CERTĂ A CRIZEI DIN CIPRU PENTRU SISTEMUL BANCAR DE LA NOI ERA, PÂNĂ VINEREA TRECUTĂ, UNA ADMINISTRATIVĂ: Guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că BNR va solicita băncilor să publice în ofertele privind produsele de economisire unde anume sunt garantate depozitele constituite, pentru a evita eventuale neclarităţi legate de instituţia care le garantează. Faptul are un sens: diferenţa dintre sucursală a unei bănci străine (supusă regulilor de supraveghere şi de garantare a depozitelor din ţara acţionarului) şi filială a unei bănci străine (reglementată de legislaţia românească) pare că s-a estompat de tot din 2011 încoace, când plafonul de garantare în România a fost unificat cu cel maxim european, la echivalentul a 100.000 de euro. Cea mai mare influenţă în această unificare a percepţiei a avut-o faptul că toţi acţionarii străini ai băncilor din România provin din ţări ale UE, iar depăşirea relativ lină a crizei de către toate grupurile bancare cu activitate la noi (dezintermedierea financiară a fost treptată şi limitată în amploare) a menţinut încrederea în bănci a depunătorilor.

    IN CAZUL AFACERILOR DIN ROMÂNIA ALE BĂNCILOR CIPRIOTE, numai Marfin este filială şi deci are depozitele din România garantate de fondul de garantare românesc. Bank of Cyprus (BoC) este sucursală, se supune legilor cipriote, iar sarcina garantării revine fondului cipriot. Diferenţa apare şi la preluarea preconizată a acestor bănci din România de către alte instituţii, pentru Marfin fiind implicit mai uşor de perfectat o astfel de tranzacţie, deşi prima în ordinea vânzării rămâne BoC, care şi-a şi suspendat operaţiunile până la găsirea unui cumpărător. Cu 0,6% din totalul activelor bancare din România, problema BoC este minoră pentru sistem, însă vânzarea sucursalei s-ar putea dovedi dificilă, estimează Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România, date fiind în special „potenţialele probleme de calitate a activelor acestei bănci, cu o proporţie defavorabilă între credite şi depozite, de peste două ori mai mari„, iar un eventual eşec al tranzacţiei „ar putea afecta încrederea românilor în sistemul bancar„. Analiştii ING estimează însă că atât pentru România, cât şi pentru celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, problema prezenţei capitalurilor cipriote nu pune probleme macroeconomice (în cazul băncilor din România, oricum acestea nu mai aduceau bani de la grupurile-mamă), ci doar pentru companiile care au făcut investiţii din şi în Cipru. Investiţiile directe făcute de Cipru în România sunt de 2,6 mld. euro, unde reprezintă 4,6% din total.

    În privinţa depozitelor care ar fi afectate, cele de peste 100.000 de euro, bancherii (Mugur Isărescu ori Mişu Negriţoiu) sau analiştii care spun că oamenii cu depozite mari în băncile cipriote au ştiut oricum ce fac şi au riscat pentru dobânzile mari oferite de Cipru au dreptate. Veştile despre un iminent pachet de salvare pentru Cipru erau monedă curentă în analizele financiare încă din iunie trecut, iar despre intenţiile Angelei Merkel şi ale Bruxellesului de a reforma sistemul financiar din zona euro şi UE astfel încât să pună capăt paradisurilor fiscale, atât de dăunătoare unei Europe în plin proces de însănătoşire a finanţelor publice, se ştie încă din 2010. În ianuarie anul acesta, Merkel a declarat că „toată lumea va trebui să lupte pentru a termina cu paradisurile fiscale„  şi că problema va fi în centrul reuniunii G8 din iunie de la Londra. În acelaşi timp, grosul depozitelor din băncile cipriote nu aparţine unor clienţi din UE, astfel încât soluţia impunerii în Cipru a unui „haircut„ care să se extindă la depunătorii din bănci (nu doar la creditori, ca în Grecia) a venit oarecum logic din punctul de vedere al şefilor zonei euro.

    NECLAR E ÎNSĂ CE VA URMA DE ACUM ÎNCOLO, nu pentru că încrederea tuturor depunătorilor în băncile europene va fi etern dinamitată (niciun alt sistem bancar din UE nu seamănă realmente cu cel cipriot), ci pentru că reforma sistemului financiar european nu garantează realmente niciun fel de depozit. Mario Draghi, preşedintele BCE, a criticat aspru ideea iniţială a Nicosiei de a taxa toate depozitele, indiferent de valoare, însă a lăsat clar să se înţeleagă că depozitele mici, în cazul unor ţări în criză, ar fi ultimele afectate, nu că ar fi intangibile. Iar ce a spus el reprezintă cea mai importantă declaraţie de la începutul crizei cipriote până acum: „Proiectul de directivă europeană în domeniul bancar nu prevede o distincţie specifică între categoriile de deţinători de obligaţiuni şi depunătorii cu depozite neasigurate, în cazul unor crize financiare. Dar există o ordine pe care directiva o prevede: în mod ideal, depunătorii asiguraţi sunt ultima categorie de care te poţi atinge„.

  • Criza din Cipru oferă două lecţii pentru investitorii şi bancherii din Europa: Conturile nu trebuie să depăşească 100.000 de euro, iar băncile pot să dispară cu economiile lor

    Despre bailoutul Ciprului, care presupune bani blocaţi în conturi, obligarea deponenţilor înstăriţi să suporte pierderi şi lichidarea băncii Laiki, una dintre cele mai mari din ţară, oficialii europeni spun că nu va fi un model pentru programele viitoare de salvare. Dar ei ţin să dea două avertismente: băncile pot fi desfiinţate pen­tru a nu înghiţi banii guvernelor, iar dacă o bancă se prăbuşeşte, o parte din pierderi va fi suportată de cei cu depozite mari.

    „Este important ca din lecţia Ciprului să învăţăm că băncile pot fi desfiinţate, chiar dacă vor fi dificultăţi în aplicarea programului (de bailout – n.r.)“, a declarat guvernatorul băncii centrale germane Jens Weidmann într-un interviu difuzat de postul de radio Deutschlandfunk. El a asigurat că bailoutul Ciprului nu poate fi considerat un model, deoarece acesta a fost croit strict pentru a acoperi problemele cipriote, una dintre ele fiind un sistem financiar prea mare în comparaţie cu economia reală, dar a atenţionat că este „crucial“ ca aceeia care care au adus băncile în pragul falimentului să fie traşi la răspundere.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • BERD: Problemele din Cipru ameninţă creşterea economică din Europa de Est

     O nouă rundă de incertitudine în criza datoriilor din Europa ar putea creşte costurile de finanţare pentru bănci şi ar putea declanşa ieşiri de depozite mari şi fonduri din ţările cu bănci mai slabe sau cu guverne aflate într-o poziţie fiscală mai dificilă, a declarat adjunctul economistului şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Jeromin Zettelmeyer, citat de Bloomberg.

    Europa de Est s-a bazat pe capitalul străin şi accesul uşor la credit şi pieţe de export pentru o creştere economică de peste 5% pe an înainte de criza din 2008. Acordul de ajutor financiar pentru Cipru, în care ţările zonei euro şi FMI au impus pierderi asupra depozitelor mari din băncile cipriote în schimbul unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro, ar putea conduce la ieşiri de capital şi creştere mai slabă în ţări precum Italia sau Spania, a spus Zettelmeyer.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro