BusinessMagazin

Tag: Ciolos

  • Record de cheltuieli: Bugetul a cheltuit suplimentar în decembrie 15 miliarde de lei şi a intrat pe deficit

    Bugetul general consolidat a trecut de la un excedent de 5,3 miliarde de lei (0,76% din PIB) înregistrat în noiembrie 2015 la un deficit de circa 9 – 10 miliarde de lei la finele lui decembrie (1,3 – 1,4% din PIB).

    Guvernul Cioloş a păs­trat tradiţia chel­tu­ie­li­lor sub­stan­ţiale din ul­ti­ma lună a anului şi a îm­pins-o spre noi di­men­­siuni. Potrivit unor surse, nu mai pu­ţin de 14 – 15 mld. lei (2 – 2,1% din PIB) a cheltuit bugetul consolidat peste chel­tu­ielile curente şi astfel a intrat pe deficit.

    Ministerul Finanţelor nu a comen­tat până la închiderea ediţiei infor­ma­ţiile ZF. Execuţia bugetară la de­cem­brie şi pe 2015 urmează să fie pu­blicată de Fi­nan­­ţe du­pă data de 25 ia­nuarie.

    „Într-o mă­su­ră si­tuaţia poate fi ex­pli­cată astfel: chel­tu­ielile se fac în avans, iar decon­tă­rile la final de an. Cei care au contracte cu statul lucrează şi, du­pă aceea, când u sunt bani îi pri­mesc. Se fac plăţi la final de an atât cât bugetul să nu depăşească deficitul stabilit. Restul se amână pentru anul viitor. Simplu şi cinic“, comen­tează economistul Dragoş Cabat.

    Bugetul pe 2015 a fost con­struit pe un deficit de 1,8% din PIB (13 mld. lei), însă, la 11 luni, el se afla pe un ex­cedent de 0,76% din PIB (5,3 mld. lei). Ca să se înca­dre­ze în ţinta de de­fi­cit guvernul a des­chis vis­tieria şi a chel­tuit su­pli­men­tar într-o sin­gură lu­nă 14 – 15 mld. lei (exce­dentul de 5 mld. lei şi 9 – 10 mld. lei care s-au dus în de­ficit), adică cu circa două miliarde de lei peste deficitul prevăzut pe întreg anul 2015 (13 mld. lei).

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ziarul Financiar propune zece măsuri de transparentizare pentru guvernul Cioloş

    Guvernul Cioloş a venit pe valul schimbărilor în administraţie şi a promis că va trece la transparentizare, însă până acum nu a dat niciun semnal real în această direcţie. „Mimarea“ transparenţei de către instituţiile publice a fost recent evidenţiată şi de vicepremierul Vasile Dâncu, care a admis că rapoartele de monitorizare pe Legea 544 (a liberului acces la informaţiile de interes public“ arată că sunt probleme grave de transparenţă, pentru că liberul acces la informaţie este făcut discreţionar, iar uneori accesul la informaţiile publice este îngreunat intenţionat. Întrucât vicepremierul Dâncu şi Violeta Alexandru, ministrul pentru consultare publică şi dialog civic, vor să organizeze în următoarea perioadă o serie de consultări publice privind îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul transparenţei, Ziarul Financiar propune astăzi zece măsuri de transparentizare a administraţiei publice.

    1. Generaţi automat rapoarte privind achiziţiile instituţiilor, simplificaţi căutarea şi eliminaţi restricţiile la interogarea datelor de pe e-licitatie.ro

    Sistemul e-licitaţie.ro, care oferă publicului ocazia de a accesa date despre o parte dintre achiziţiile realizate de instituţiile publice, are o interfaţă greoaie, îngheţată la nivelul anilor ’90, care pare special proiectată pentru a descuraja căutarea de date.

    Ministerul Comunicaţiilor ar trebui să ceară: o actualizare a interfeţei, care să simplifice căutarea de date; să elimine sistemul de coduri pe care un utilizator trebuie să le introducă la fiecare interogare a bazei de date pentru a facilita şi nu a bloca obţinerea de date şi analiza acestora; programarea sistemului astfel încât lunar să fie generate rapoarte pentru toate achiziţiile realizate de către fiecare instituţie.

    2. Publicaţi şi sinteze lunare şi trimestriale ale datelor despre plăţile realizate de fiecare instituţie, pentru a facilita identificarea şi analiza datelor şi impuneţi reguli de „design“

    Instituţiile şi companiile „de stat“ publică în prezent date despre plăţile realizate, însă de o manieră de­zordonată, neunitară, astfel că de multe ori obiectivul de a simplifica accesul la date nu este atins.

    Radiocom, o companie aflată în subordinea Ministerului Comunicaţiilor (MCSI), publică, spre exemplu, un fişier pdf cu plăţile realizate în fiecare zi lucrătoare, iar cineva care doreşte să analizeze ce cheltuieli a realizat compania în 2015 ar trebui să descarce unul câte unul cele câteva sute de fişiere şi apoi să găsească o modalitate de a centraliza datele.

    Poşta Română, companie aflată de asemenea în subordinea MCSI, are în principiu aceeaşi abordare – un fişier pentru fiecare zi lucrătoare. Doar că în 2015, aparent Poşta a făcut plăţi doar în perioada 1- 27 iulie şi 2-30 decembrie, pentru că pentru restul anului nu există date. Ministerul Comunicaţiilor a publicat o vreme date despre plăţi la nivel de lună, apoi a trecut la publicarea de date doar pentru zilele în care a realizat plăţi.

    Acest stil de lucru împiedică obţinerea unui răspuns rapid la în­trebări simple, cum ar fi: cât a plătit Ministerul Comunicaţiilor pe men­ţinerea online a inutilului site e-romania (portaleromania.ro) ? Sau cât cheltuie Radiocom pe închirierea de stâlpi sau achiziţia de carburanţi şi de la cine?

    O sinteză lunară, trimestrială şi apoi la nivel de semestru şi de an a plăţilor ar permite analiza datelor şi descoperirea eventualelor anomalii.

     

    3. Inserţia linkurilor către proiectele de lege la fiecare şedinţă de guvern

    Guvernul face în fiecare miercuri şedinţă de guvern, iar lista de proiecte este transmisă către presă fără să aibă vreo trimitere la proiectele de lege despre care s-a discutat. Inserarea linkurilor către aceste proiecte în documentele care sintetizează temele discutate în şedinţele de guvern este esenţială pentru accesul facil la informaţii al celor interesaţi şi pentru transparentizare. Aceasta în situaţia în care aceste proiecte există undeva publicate, pe vreun site al unui minister, pentru că de multe ori aceste proiecte sunt documente interne până la ora aprobării în guvern.

    4. Publicarea tuturor beneficiilor care vin „la pachet“ cu funcţia publică

    Cine sunt demnitarii, funcţionarii sau ceilalţi angajaţi de la stat care primesc în pachetul de beneficii casă, maşină, maşină cu şofer, telefon de serviciu, laptop sau sporuri pentru vestimentaţie? Mulţi bugetari au vorbit, de-a lungul timpului, de salariile foarte mici de la stat prin comparaţie cu mediul privat, însă puţini fac declaraţii referitoare la pachetul salarial complet care conţine şi beneficiile şi sporurile de pe lângă salariul de bază. Un prim pas ar fi „listarea“ tututor beneficiilor pe care le primesc angajaţii de la stat pe lângă salariul de bază, pentru fiecare funcţie în parte din fiecare instituţie.

     

    5.  Analiza parcului de maşini al statului şi a achiziţiilor acestora

    Pentru ce funcţii se primeşte maşină de serviciu, câte maşini şi ce tipuri de maşini există în prezent în patrimoniul statului, cât sunt de vechi şi ce instituţie a achiziţionat cele mai multe maşini şi la ce preţ – acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care guvernul Cioloş ar trebui să răspundă pentru a aduce clarificări într-una dintre cele mai necunoscute arii din administraţia locală şi centrală.

     Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Are guvernul Cioloş curajul să pună în discuţie o nouă formulă de impozitare?

     Există o zicală ce sună aşa: “Dacă tăceai filosof rămâneai!”. Este cazul dlui Biriş acum, este cazul dnei Dragu, ministrul finanţelor, care abia numită s-a făcut renumită prin opoziţia faţă de majorarea salariului minim. Dar ieşirile lor mai puţin pricepute decât ale unor oameni politici aduc în discuţie subiectul extrem de sensibil al relaţiei dintre stat şi cetăţean.

    Întotdeauna statul – prin definiţie singurul deţinător legitim al puterii de constrângere – este tentat să facă abuzuri. La rândul său, cetăţeanul va fi mereu nemulţumit de stat şi pe bună dreptate pentru că statul funcţionează cu banii lui iar el nu vede beneficiile plăţii pe care o face statului, practic, aproape zilnic (o cincime din preţul unei pâini merge la stat).

    Obligativitatea de a plăti CASS pentru ce nu câştigi nu este introdusă în legislaţie de guvernul tehnocratic din care dl Biriş face parte, ci de fostul guvern social-democrat condus de dl Ponta. De un guvern care el însuşi s-a definit “de stânga”, nu doar presupus “de dreapta”, cum ar fi cel actual.

    De ce atunci deranjul? Cel mai probabil din felul în care sunt explicate măsurile de către dl Biriş şi de dna Dragu. Culmea este că amândoi au dreptate.

    Dl Biriş are dreptate când spune că nu poţi trăi cu aer vreme de şase luni, dna Dragu are dreptate când spune că există alţii care trăiesc mai prost decât în România şi ar munci aceleaşi munci pentru mai puţini bani.

    Este însă dreptatea unei aserţiuni în linie cu etica pe care o împărtăşeşte naţiunea? Din câte vedem, majoritatea este în favoarea celor mai săraci: majorarea salariului minim, neimpozitarea celor fără venituri certe. Totuşi, statul – care înseamnă la urma urmei nu doar circa fiscală unde dai bani, ci şi şcoli publice şi spitale publice şi biblioteci şi universităţi – trebuie să funcţioneze. Cum? Printr-o mai bună gestionare a banului public spun, cu multă dreptate, criticii statului. Dar asta nu va duce colectarea la buget cu mult dincolo de 33% ca procent din PIB, faţă de 45% media europeană.

    Problema oricărui guvern – ca reprezentant executiv al statului – este că statul est văzut ca un agresor, nu ca un partener. Este văzut ca nefiresc în loc de firesc, nu este înţeles drept o construcţie de toţi acceptată şi menită să-i ajute pe oamenii aflaţi în nevoi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Primul guvern de tehnocraţi, prima lună de probleme

    Ideea unui guvern de tehnocraţi a fost vehiculată de multe ori în România:de fiecare dată când un guvern performează sub aşteptări, prima soluţie este cea a unui guvern de specialişti neafiliaţi politic. De fiecare dată când membrii executivului au fost implicaţi într-un scandal, dată fiind apartenenţa lor politică, soluţia oferită este cea a unui guvern de tehnocraţi.

    Acesta a fost cazul şi în luna noiembrie, după ce Victor Ponta şi-a depus mandatul în urma tragediei din clubul Colectiv. Deşi PSD a cerut să rămână la guvernare, prin vocea lui Liviu Dragnea, preşedintele Iohannis a decis să îl nominalizeze ca premier pe Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură. Ştirea a fost primită bine de români, care au văzut în Cioloş un profesionist neafiliat politic.
    Şi presa internaţională a primit bine vestea noului învestirii noului guvern, titrând că acesta vine pe fondul unor ample mişcări sociale. „România are un nou guvern de tehnocraţi proeuropeni“, au scris cei de la Agenţia France Presse, în vreme ce AFP a notat că „parlamentul României a acordat votul de învestitură guvernului fostului comisar european Dacian Cioloş, care are un an la dispoziţie pentru a-şi demonstra abilităţile în faţa cetăţenilor încă şocaţi de tragedia produsă într-un club de noapte, pe fondul corupţiei endemice“. Şi Bloomberg a amintit că este primul guvern tehnocrat al României.

    „Parlamentul României a acordat votul de încredere primului cabinet tehnocrat al ţării, condus de premierul Dacian Cioloş“, subliniază Bloomberg. „Predecesorul premierului Dacian Cioloş, Victor Ponta (de stânga), a demisionat pe 4 noiembrie, cedând furiei publice după incendiul într-un club de noapte soldat cu 56 de morţi, eveniment care a declanşat o campanie de proteste sub sloganul «corupţia ucide». Ponta este acuzat de fals în înscrisuri şi spălare de bani“, au comentat cei de la Reuters.

    Primele probleme pentru premierul Dacian Cioloş au apărut însă chiar de la momentul propunerilor sale pentru miniştri. Cioloş a decis să nu îl mai includă în cabinetul său pe Andrei Baciu, de 29 de ani, pe care îl propusese pentru postul de ministru al sănătăţii, decizia fiind luată în urma controverselor apărute în spaţiul public. Mai exact, după anunţul premierului desemnat privind nominalizarea lui Andrei Baciu, pe Facebook au început să circule fotografii în care viitorul ministru apărea în lenjerie intimă, ca model. De asemenea, medici şi manageri de spitale s-au declarat contrariaţi la aflarea veştii că Andrei Baciu ar putea fi ministru al sănătăţii, motivând că acesta nu are nici pregătirea şi nici experienţa necesare pentru a conduce o instituţie publică de dimensiunea şi cu greutatea celei pentru care a fost propus, care se ocupă de întreg sistemul sanitar.

    Nu a fost singura nominalizare retrasă, premierul luând aceeaşi decizie şi în cazul Ministerului justiţiei: „Pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul justiţiei din guvern, într-un an foarte important pentru menţinerea credibilităţii activităţii justiţiei, am hotărât să retrag propunerea doamnei Cristina Guseth pentru acest portofoliu“, a scris Cioloş pe contul său de Facebook. Motivul a fost prestaţia slabă a Cristinei Guseth din timpul audierilor parlamentare, când a ezitat la mai multe întrebări referitoare la sistemul de imunităţi.
    Programul de guvernare prezentat în faţa Parlamentului s-a concentrat, în mare parte, pe rezolvarea problemelor pe termen scurt. „În ceea ce priveşte politicile şi domeniile economice prioritare, obiectivul major al acestui guvern este acela de consolidare a parametrilor macroeconomici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a ţării”, notează documentul. Guvernul condus de Cioloş a luat în calcul şi faptul că în 2016 vor avea loc alegeri locale şi parlamentare, iar acest lucru duce, în mod tradiţional, la creşterea cheltuielilor; astfel, în programul de guvernare, unul dintre obiective este „evitarea derapajelor economice potenţiale într-un an electoral”.

    Numeroase controverse în mediul online au fost stârnite şi de prima fotografie de grup a guvernului, una dintre critici vizând faptul că doamnele care deţin funcţii de ministru au fost aşezate pe rândurile din spate. Premierul s-a declarat deranjat de fotografia de grup, dar a precizat că acesta a fost protocolul. Cioloş a adăugat că fotografia de grup a miniştrilor va fi refăcută. „Cu prima ocazie cu care îi voi avea pe toţi miniştrii la şedinţa de guvern, o să refacem poza şi, dincolo de orice regulă de protocol, o să-mi asum eu această responsabilitate să punem doamnele în faţă, pentru că oamenii care au făcut aceste observaţii au avut dreptate“, a spus el.

    Primul test al guvernului, realizarea bugetului pe 2016, a reprezentat un nou moment delicat. După ce în primă fază a anunţat căbiserica nu va mai primi fonduri suplimentare din vistieria statului, atrăgând o reacţie de aprobare din partea societăţii civile, Dacian Cioloş a discutat la telefon cu patriarhul Daniel, dându-i asigurări că salariile preoţilor vor creşte şi că statul va sprijini investiţiile importante ale Bisericii. Finanţele mai arată că guvernul finanţează în continuare lăcaşurile de cult româneşti de peste graniţe, doar Schitul Prodromu de la Muntele Athos urmând să primească 1,3 milioane lei.

    Guvernul Cioloş a programat bugetul astfel încât din acesta să fie cheltuiţi în 2016 cu 16 miliarde de lei (3,6 miliarde euro) mai mult decât în acest an, cea mai mare creştere nominală de cheltuieli, de la un an la altul, din 2008 încoace. Mizând pe o creştere economică de 4,1%, guvernul va cheltui în 2016 cu 21 de miliarde de lei peste ce adună la buget, rămânând un deficit lipit de pragul de sus al admisibilităţii, de 2,95% din PIB pe standardul european de contabilitate ESA, şi 2,8% din PIB pe lichidităţi.

    Prima lună de activitate a guvernului de tehnocraţi nu a fost, deci, lipsită de stângăcii sau decizii bizare. Provocările încep însă abia acum pentru Dacian Cioloş şi ceilalţi specialişti din cel de-al 17-lea guvern al României.
     

  • DECLARAŢIILE DE AVERE ale miniştrilor din Cabinetul Cioloş. Ce averi au ministrul de Externe şi cel al Sănătăţii

    Declaraţia de avere a ministrului Lazăr Comănescu

    Ministrul de Externe deţine două terenuri în Vâlcea, cu suprafaţa totală de 7.500 metri pătraţi, şi o casă, toate moştenite de la părinţi. La acestea se adaugă o casă în Bucureşti şi un apartament, ambele moştenite de către soţie. Singurul imobil cumpărat de Lazăr Comănescu este un apartament de 63 metri pătraţi, achiziţionat în 1991.

    Anul acesta, ministrul de Externe, care a deţinut funcţia de consilier prezidenţial până la numirea în Cabinetul Cioloş, a cumpărat un autoturism BMW-X3.

    Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2015 care poate fi consultată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, în noiembrie 2014 ministrul de Externe a vândut un autoturism cu suma de 32.500 de euro.

    Şeful diplomaţiei nu deţine nici bijuterii, nici obiecte de artă.

    Comănescu declară şi trei depozite în valută cu valoarea totală de 235.000 de euro şi unul în moneda naţională în valoare de 51.000 de lei. De asemenea, în contul curent Comănescu are 30.000 de lei.

    În acest an, şeful diplomaţiei a câştigat 7.300 de euro în perioada 1 ianuarie -16 februarie ca ambasador la Berlin, la care se adaugă cei circa 60.000 de lei obţinuţi de la Administraţia Prezidenţială în cele nouă luni petrecute în echipa preşedintelui Klaus Iohannis, plus 30.000 de lei pensie.

    Soţia sa a câştigat 20.000 de lei lucrând în cadrul Academiei de Studii Economice.

    Declaraţia de avere a ministrului Patriciu Achima Cadariu

    Potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul Guvernului miercuri, Patriciu Achimaş Cadariu deţine două terenuri – unul cumpărat în 2011, în suprafaţă de 500 de metri pătraţi, şi unul achiziţionat în 2014, în suprafaţă de 1.087 de metri pătraţi, dar şi o casă în Cluj-Napoca, cumpărată în 2011, în suprafaţă de 126 de metri pătraţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    De asemenea, el are mai multe depozite bancare în care are aproximativ 300.000 de lei, dar şi conturi în valută în care deţine aproape 5.000 de euro.

    Ministrul Sănătăţii a încasat de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) “Iuliu Haţieganu”, unde este conferenţiar universitar, un salariu de 39.724 de lei, iar de la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca (IOCN), unde a deţinut funcţia de manager, suma de 103.663 de lei. El a înregistrat alte venituri, în sumă de 87.368 de lei, de la IOCN din patru proiecte derulate.

    La rândul său, Victoria-Violeta Alexandru, ministrul pentru Consultare Publică si Dialog Civic, deţine un teren în comuna Vităneşti, judeţul Teleorman, moştenit în anul 2007, în suprafaţă de 0,8 hectare, şi un apartament în Bucureşti, dobândit în ianuarie 2015, în suprafaţă de 62 de metri pătraţi.

    Potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul Guvernului, ministrul pentru Consultare Publică si Dialog Civic a vândut, în mai 2015, un teren intravilan din comuna Vităneşti contra sumei de 23.000 de lei. Victoria-Violeta Alexandru are şi un credit de 55.000 de euro luat în ianuarie 2015 şi care are scadenţă în 2045.

    Ca venituri, ea a încasat un salariu de 45.000 de lei de la Asociaţia Institutul pentru Politici Publice şi dividende de 14.000 de lei de la o firmă de consultanţă, în timp ce soţul său a primit un salariu de 25.000 de lei de la Baza 90 Aviaţie.

    Membrii Guvernului Cioloş au depus jurământul de învestitură în 17 noiembrie.

    Guvernul Cioloş are 22 de membri, aceştia fiind: Vasile Dâncu – vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Costin Grigore Borc – vicepremier şi ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Lazăr Comănescu – ministrul Afacerilor Externe, Petre Tobă – ministrul Afacerilor Interne, Mihnea Ioan Motoc – ministrul Apărării Naţionale, Anca Dana Dragu Paliu – ministrul Finanţelor Publice, Achim Irimescu – ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Victor Vlad Grigorescu – ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Adrian Curaj – ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Vlad Alexandrescu – ministrul Culturii, Aura Carmen Răducu – ministrul Fondurilor Europene, Raluca Prună – ministrul Justiţiei, Cristina Paşca Palmer – ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Claudia Ana Costea – ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Marius-Raul Bostan – ministrul pentru Societatea Informaţională, Patriciu Achimaş-Cadariu – ministrul Sănătăţii, Elisabeta Lipă – ministrul Tineretului şi Sportului, Marian Dan Costescu – ministrul Transporturilor, Victoria-Violeta Alexandru – ministrul delegat pentru Dialog Social, Dan Stoenescu – ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, Ciprian Bucur – ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, Ioan Dragoş Tudorache – şeful Cancelariei primului ministru

  • Dragnea: 12 parlamentari PSD au votat împotriva Guvernului Cioloş. Au vrut să facă pe vedetele la TV

    Întrebat dacă printre cei 115 parlamentari care au votat împotriva Guvernului Cioloş se regăsesc şi senatori şi deputaţi PSD, Dragnea a spus că voturile împotrivă au venit de la toate formaţiunile, inclusiv de la cea pe care el o conduce. “La noi – acum pot spune – au fost colegi de-ai noştri care s-au uitat cum s-a votat, pentru că, totuşi, s-a votat cu bile, şi de la noi 12 parlamentari au votat împotrivă. Aşa au considerat de cuviinţă”, a spus acesta.

    Dragnea a spus că nu i-a mai întrebat pe aceştia de ce nu au respectat decizia partidului, însă i-a criticat pentru atitudine. “Sunt colegi care consideră că în astfel de momente nu mai este important partidul care i-a făcut parlamentari, ci, poate, e mai important să facă pe vedeta la televizor şi să spună că eu trebuie să votez împotrivă, pentru că aşa cred eu, sunt o personalitate”, a spus liderul PSD.

    Acesta a explicat din nou că PSD a decis să îl susţină pe Dacian Cioloş la votul de învestitură după discuţia avută cu acesta în şedinţa CExN al partidului, unde “a răspuns civilizat şi a impresionat plăcut colegii”. “Ţine de caracter, ca tu, membru al unui partid pe care spui că-l respecţi şi datorită căruia ai ajuns parlamentar ca să poţi ieşi la televizor să-ţi dai cu părerea despre lucruri, să respecţi acea decizie”, a mai spus Dragnea.

    Pe de altă parte, liderul PSD a precizat că nu vor fi sancţiuni împotriva celor 12 parlamentari, însă există deja “consecinţe”. “Imaginea lor în partid începe să se deterioreze”, a comentat Dragnea.

    Guvernul Cioloş a primit pe 17 noiembrie votul de încredere al Parlamentului, rezultatul fiind de 389 voturi “pentru”, 115 “împotrivă” şi două voturi anulate. Anterior, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declara că social-democraţii au decis să voteze Cabinetul condus de Dacian Cioloş în Parlament, însă sprijinul va fi acordat doar “punctual”, pe fiecare proiect în parte al Guvernului. Dragnea a precizat că, în urma votului, 68 de lideri PSD s-au exprimat în favoarea susţinerii Guvernului, fiind înregistrate doar două abţineri şi un vot împotrivă.

    Preşedintele PSD a precizat însă că această decizie se aplică doar pentru votul din Parlament pentru formarea Guvernului, în funcţie de prestaţia miniştrilor din timpul audierilor. Pe viitor, PSD va “urmări cu atenţie” miniştrii şi măsurile pe care le va lua Guvernul.

  • Dragnea: 12 parlamentari PSD au votat împotriva Guvernului Cioloş. Au vrut să facă pe vedetele la TV

    Întrebat dacă printre cei 115 parlamentari care au votat împotriva Guvernului Cioloş se regăsesc şi senatori şi deputaţi PSD, Dragnea a spus că voturile împotrivă au venit de la toate formaţiunile, inclusiv de la cea pe care el o conduce. “La noi – acum pot spune – au fost colegi de-ai noştri care s-au uitat cum s-a votat, pentru că, totuşi, s-a votat cu bile, şi de la noi 12 parlamentari au votat împotrivă. Aşa au considerat de cuviinţă”, a spus acesta.

    Dragnea a spus că nu i-a mai întrebat pe aceştia de ce nu au respectat decizia partidului, însă i-a criticat pentru atitudine. “Sunt colegi care consideră că în astfel de momente nu mai este important partidul care i-a făcut parlamentari, ci, poate, e mai important să facă pe vedeta la televizor şi să spună că eu trebuie să votez împotrivă, pentru că aşa cred eu, sunt o personalitate”, a spus liderul PSD.

    Acesta a explicat din nou că PSD a decis să îl susţină pe Dacian Cioloş la votul de învestitură după discuţia avută cu acesta în şedinţa CExN al partidului, unde “a răspuns civilizat şi a impresionat plăcut colegii”. “Ţine de caracter, ca tu, membru al unui partid pe care spui că-l respecţi şi datorită căruia ai ajuns parlamentar ca să poţi ieşi la televizor să-ţi dai cu părerea despre lucruri, să respecţi acea decizie”, a mai spus Dragnea.

    Pe de altă parte, liderul PSD a precizat că nu vor fi sancţiuni împotriva celor 12 parlamentari, însă există deja “consecinţe”. “Imaginea lor în partid începe să se deterioreze”, a comentat Dragnea.

    Guvernul Cioloş a primit pe 17 noiembrie votul de încredere al Parlamentului, rezultatul fiind de 389 voturi “pentru”, 115 “împotrivă” şi două voturi anulate. Anterior, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declara că social-democraţii au decis să voteze Cabinetul condus de Dacian Cioloş în Parlament, însă sprijinul va fi acordat doar “punctual”, pe fiecare proiect în parte al Guvernului. Dragnea a precizat că, în urma votului, 68 de lideri PSD s-au exprimat în favoarea susţinerii Guvernului, fiind înregistrate doar două abţineri şi un vot împotrivă.

    Preşedintele PSD a precizat însă că această decizie se aplică doar pentru votul din Parlament pentru formarea Guvernului, în funcţie de prestaţia miniştrilor din timpul audierilor. Pe viitor, PSD va “urmări cu atenţie” miniştrii şi măsurile pe care le va lua Guvernul.

  • Premierul Dacian Cioloş şi miniştrii Cabinetului său s-au întâlnit pentru o şedinţă informală la Vila Lac

    Premierul Dacian Cioloş a ajuns la Vila Lac I în jurul orei 10:00 unde se întâlneşte cu miniştrii cu care discută despre proiectul bugetului de stat pe 2016, dar şi despre absorbţia fondurilor europene.

    Ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, declara, în urmă cu câteva zile, că Guvernul încearcă să mai “salveze” ce se poate în ceea ce priveşte absorţia fondurilor europene alocate României în Programul 2007-2013, alocări care însumează 28 de miliarde euro, dar 5.500 de proiecte din cele 15.000 implementate ar trebui finalizate anul acesta.

    Totodată, Cioloş a declarat că aplicarea măsurii majorării salariilor tuturor bugetarilor cu 10 la sută nu presupune tăierea unor fonduri de la alte capitole ale bugetului de stat, dar guvernul va face eforturi pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene.

    “N-o să tăiem, în schimb o să mergem pe partea de investiţii unde am rezervat fonduri şi pentru investiţii, atât la ministerul Dezvoltării cât şi ministerul Transporturilor, dar o să facem un efort din absorbţia fondurilor europene că să avem şi investiţii aşa cum ne-am propus”, a precizat Cioloş.

     

  • Premierul Dacian Cioloş şi miniştrii Cabinetului său s-au întâlnit pentru o şedinţă informală la Vila Lac

    Premierul Dacian Cioloş a ajuns la Vila Lac I în jurul orei 10:00 unde se întâlneşte cu miniştrii cu care discută despre proiectul bugetului de stat pe 2016, dar şi despre absorbţia fondurilor europene.

    Ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, declara, în urmă cu câteva zile, că Guvernul încearcă să mai “salveze” ce se poate în ceea ce priveşte absorţia fondurilor europene alocate României în Programul 2007-2013, alocări care însumează 28 de miliarde euro, dar 5.500 de proiecte din cele 15.000 implementate ar trebui finalizate anul acesta.

    Totodată, Cioloş a declarat că aplicarea măsurii majorării salariilor tuturor bugetarilor cu 10 la sută nu presupune tăierea unor fonduri de la alte capitole ale bugetului de stat, dar guvernul va face eforturi pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene.

    “N-o să tăiem, în schimb o să mergem pe partea de investiţii unde am rezervat fonduri şi pentru investiţii, atât la ministerul Dezvoltării cât şi ministerul Transporturilor, dar o să facem un efort din absorbţia fondurilor europene că să avem şi investiţii aşa cum ne-am propus”, a precizat Cioloş.

     

  • LIVE VIDEO – CABINETUL CIOLOŞ a primit votul de încredere al Parlamentului – FOTO

    În timpul dezbaterile, PSD, PNL, UDMR, UNPR şi minorităţile au anunţat că vor susţine Cabinetul, în timp ce ALDE şi PMP au spus că nu vor vota Guvernul. Fostul premier Victor Ponta a lipsit de la şedinţă. 

    UPDATE – Vochiţoiu (UNPR) îl contrazice pe Tăriceanu: Guvernul este legitim dacă îşi respectă angajamentele

    Senatorul UNPR Haralambie Vochiţoiu a declarat, marţi, că formaţiunea pe care o reprezintă va vota Guvernul Cioloş şi l-a contrazis pe liderul ALDE, Călin Popesu Tăriceanu, care a vorbit despre delegitimarea Parlamentului, afirmând că Cioloş va fi legitim dacă îşi respectă promisiunile.

    UPDATE – Deputatul Mihaela Stoica: Parlamentarii Mişcării Populare vor vota împotriva Guvernului susţinut de USL

    Deputatul neafiliat Mihaela Stoica a declarat, marţi, în plenul Parlamentului, că deputaţii Mişcării Populare nu vor vota Guvernul Cioloş, afirmând că sunt profund dezamăgiţi de programul de guvernare “elaborat de guvernul tehnocrat USL”.

    UPDATE – Pambuccian, despre Guseth: Ana Pauker a vorbit şi parlamentarii au votat-o, Cioloş a fost responsabil schimbând-o

    Liderul deputaţilor aparţinând minorităţilor, Varujan Pambuccian, a declarat marţi că, în urma audierii Cristinei Guseth pentru portofoliul Justiţiei, s-a hotărât să nu mai voteze Cabinetul Cioloş, însă s-a răzgândit după ce premierul a retras-o în mod “responsabil”.

    UPDATE – Blaga: Guvernul Cioloş nu este un guvern-pelerină pentru vreme rea

    Copreşedintele PNL Vasile Blaga a declarat marţi, în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, că Guvernul Cioloş nu este un guvern-pelerină pentru vreme rea, va trebui să repare ceea ce a stricat guvernarea Ponta, să administreze şi să construiască.

    UPDATE – Tăriceanu, înaintea votului de învestitură a Guvernului: Tehnocraţia ucide democraţia

    Co-preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a spus marţi, în plenul reunit, că “tehnocraţia ucide democraţia” şi că ALDE nu susţine “guvernul prezidenţial, care va marca trecerea la un regim politic ce va excede principiile constituţionale”.

    UPDATE – Kelemen: UDMR va vota Guvernul, dar aşteptăm dialog şi punctual vom decide cum votăm pe viitor

    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, marţi, că parlamentarii formaţiunii sale vor vota Guvernul Cioloş, însă aşteaptă dialog pe viitor cu acesta şi sprijin pentru minorităţi, urmând să decidă punctual cum vor vota pentru restul proiectelor lui Dacian Cioloş.

    UPDATE – Gorghiu: Marele câştig al schimbării Guvernului este că PSD a pierdut puterea. Cabinetul Cioloş va avea în PNL un partener, dar şi o voce critică

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a spus, marţi, în plenul Parlamentului, că marele câştig al schimbării Guvernului este că ”PSD a pierdut puterea şi că nu mai deţine frâiele”.

    UPDATE – Dragnea: Votul pentru Cabinetul Cioloş nu e un cec în alb, să stea departe de manevre politice

    Liviu Dragnea a declarat marţi că votul PSD pentru Cabinetul Cioloş nu este un cec în alb, iar social-democraţii vor susţine acest guvern doar în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în interiorul mandatului dat de Parlament, asigură alegeri corecte şi stă departe de manevre politice.

    Cioloş:  Trebuie să înlăturăm cauzele tragediei de la Colectiv, mai ales corupţia

    În debutul discursului său, Dacian Cioloş a ţinut să aducă un “tribut” victimelor incendiului de la clubul Colectiv şi a spus că astfel de tragedii nu trebuie să se mai repete, astfel încăt cauzele care au stat la baza acestei tragedii, corupţia, să fie eliminate.

    ”Aduc tribut victimelor de la Colectiv şi familiilor acestora, gândurile mele rămân alături de ele. Este datoria morală pe care trebuie să ne-o asumăm cu toţii, iar împreună trebuie să înlăturăm cauzele acestei tragedii, mai ales corupţia”, a afirmat premierul desemnat, arătând că oamenii aşteaptă, mai mult decât oricând, o schimbare a modului în care este administrată ţara, iar programul acestui guvern trebuie să răspundă acestor aşteptări.

    GALERIE FOTO

    El a mai spus că sarcina acestui guvern va fi să pună bazele schimbărilor structurale viitoare şi că se va baza pe transparenţă, responsabilitate şi deschidere pentru dialog, iar obiectivul său a fost aducerea în echipa guvernamentală de specialişti integri.

    Dacian Cioloş a mai arătat, în plenul Parlementului, că România trece printr-un ”moment critic” şi ”de aici a izvorât mandatul acestui guvern”.

    Cioloş: Noul Guvern trebuie să se asigure că toţi cetăţenii români vor vota indiferent unde se află

    Noul Guvern va organiza anul viitor alegeri locale şi generale, de aceea trebuie să se asigure că toţi cetăţenii români pot vota indiferent dacă sunt în ţară sau străinătate, iar instituţiile statului trebuie să elimine sursele de nemulţumire, a afirmat, marţi, premierul desemnat, Dacian Cioloş.

    Cioloş le-a amintit parlamentarilor prezenţi la votul învestirii Cabinetului său că viitorul Guvern va organiza două rânduri de alegeri, de aceea un obiectiv foarte important este acela de a găsi metodele legale prin care fiecare cetăţean să îşi poată exprima dreptul la vot.

    “La nivel administrativ, sarcina noastră este să ne asigurăm că toţi românii pot vota indiferent unde se află, în interiorul sau exteriorul ţării”, a spus premierul desemnat. El a adăugat că factorii responsabili se vor implica în eliminarea disfuncţionalităţilor apărute în procesul electoral.

    “Instituţiile de resort vor lucra pentru informatizarea acelor părţi din procesul electoral care au creat mereu surse de nemulţumire populară şi tensiune în mediul politic”, a mai spus Cioloş.

    Totodată, el a cerut implicarea activă a cetăţenilor în comunităţile din care fac parte, astfel încât aceştia să poată participa “activ şi cât mai bine informaţi” la procesele electorale.

    Cioloş: Numirile din Justiţie şi parchete vor fi ghidate de performanţă profesională şi integritate

    Numirile în posturile cheie din Justiţie şi parchete vor fi “ghidate” doar de performanţă şi integritate, a afirmat, marţi, premierul desemnat, Dacian Cioloş, el precizând totodată că noul Guvern va sprijini necondiţionat şi fără ingerinţă independenţa Justiţiei şi lupta împotriva corupţiei.

    În discursul susţinut în Parlament, Dacian Cioloş a afirmat că unul dintre obiectivele foarte importante ale viitorului Guvern este sprijinirea independenţei justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei.

    “Subliniez sprijinul necondiţionat şi lipsit de orice ingerinţă din partea Executivului faţă de independenţa justiţiei şi faţă de lupta împotriva corupţiei. Urmează un an important în care se vor face numiri în posturile cheie din justiţie şi parchete. Numirile vor fi ghidate doar de performanţa profesională şi de integritate”, le-a spus Cioloş parlamentarilor.

    Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit marţi în şedinţă comună pentru a acorda votul de încredere pentru Cabinetul Cioloş şi programul de guvernare. 

    Votul este secret cu bile. Parlamentul acordă votul de încredere cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

    Componenţa Cabinetului este următoarea: viceprim-ministru şi ministru al Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri – Costin Grigore Borc, viceprim-ministru şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – Vasile Dâncu, Ministerul Afacerilor Externe – Lazăr Comănescu, Ministerul Afacerilor Interne – Petre Tobă, Ministerul Apărării Naţionale – Mihnea Ioan Motoc, Ministerul Finanţelor Publice – Anca Dana Dragu Paliu, Ministerul Justiţiei – Raluca Alexandra Prună, Ministerul Fondurilor Europene – Aura Carmen Răducu, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Achim Irimescu, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – Claudia Ana Moarcăş, Ministrul Energiei – Victor Vlad Grigorescu, Ministerul Transporturilor – Marian Dan Costescu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor- Cristiana Paşca Palmer, Mnisterul Sănătăţii – Patriciu Achimaş-Cadariu, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice – Adrian Curaj, Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – Marius-Raul Bostan, Ministerul Culturii – Vlad Alexandrescu, Ministerul Tineretului şi Sportului – Elisabeta Lipă, Ministrul delegat pentru Consultare Publica si Dialog Social – Victoria-Violeta Alexandru, Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni – Dan Stoenescu, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul – Ciprian Bucu, Şeful Cancelariei Primului Ministru – Ioan Dragoş Tudorache.