BusinessMagazin

Tag: China

  • China va lua măsuri faţă de sancţiunile SUA împotriva companiilor chineze legate de Rusia

    China va lua măsurile necesare pentru a proteja drepturile şi interesele legitime ale întreprinderilor chineze, a anunţat ministerul într-un comunicat publicat pe site-ul său.

    Administraţia Biden a anunţat vineri noi restricţii comerciale pentru zeci de entităţi din Rusia, China, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Kârgâzstan, India şi Coreea de Sud. Acestea sunt acuzate că au sprijinit campania militară a Rusiei în Ucraina. Pe listă sunt opt entităţi din China.

    Restricţiile au fost anunţate cu o zi înainte de împlinirea a doi ani de război.

  • Incendiu uriaş într-un bloc din China. 15 oameni au murit, peste 40 au fost răniţi

    Un incendiu uriaş a izbucnit într-un bloc turn din Nanjing, un oraş cu peste 8 milioane de locuitori din estul Chinei. 15 oameni au murit şi peste 40 au fost răniţi. Autorităţile au deschis o anchetă.

    Incendiul a izbucnit pe parcursul nopţii. Se pare că flăcările au apărut la primul etaj al clădirii, unde erau depozitate biciclete electrice.

    La faţa locului au intervenit 130 de pompieri cu 25 de autospeciale. Salvatorii au reuşit să stingă focul în mai puţin de două ore.

    Totuşi, 15 persoane au murit şi 44 au fost rănite, unele finnd în stare gravă, potrivit BBC.

    Cauza producerii incendiului urmează să fie stabilită.

  • Dincolo de războaiele comerciale sunt banii: Un think-tank condus de McKinsey, cea mai mare companie americană de consultanţă, a dus sfaturi Chinei în privinţa politicilor care au dus la tensiunile politice cu SUA

    Un think-tank condus de McKinsey a sfătuit China să aprofundeze cooperarea dintre mediul de afaceri şi armată şi să împingă companiile străine să iasă din industriile sensibile, ca parte a unui proiect dedicat guvernului în 2015., scrie Financial Times.

    Recomandările cuprinse într-o carte a Urban China Initiative, comandată de agenţia centrală de planificare a guvernului chinez, se numără printre zecile de politici propuse pentru a impulsiona capacităţile tehnologice ale ţării, potrivit unei analize a lucrării, care nu a fost prezentată anterior în presa occidentală.

    Cartea UCI – cu o prefaţă semnată de unul dintre cei mai importanţi parteneri McKinsey din China şi care se bazează pe munca desfăşurată de divizia de cercetare internă a McKinsey – a făcut parte din cercetările guvernului chinez pentru cel de-al 13-lea plan cincinal, care acoperă perioada 2016-20. Planul cincinal a inclus politica „Fabricat în China 2025″, care a sporit tensiunile dintre Beijing şi Washington.

    McKinsey a închis UCI în 2021 şi a minimalizat relaţia sa cu guvernul chinez în urma presiunilor politice exercitate de SUA, unde legislatorii s-au întrebat dacă consultanţa în China intră în conflict cu activitatea firmei pentru Departamentul american al Apărării.

    La o audiere în Congres, luna aceasta, Bob Sternfels, partenerul manager global al McKinsey, a declarat: „Nu lucrăm şi, din câte ştiu eu, nu am lucrat niciodată pentru Partidul Comunist Chinez sau pentru guvernul central din China. Majoritatea muncii pe care o facem în China este pentru companii multinaţionale. Multe dintre acestea sunt companii americane şi companii chineze din sectorul privat”.

    McKinsey a precizat că proiectul din 2015 pentru Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă a guvernului chinez „nu a fost scris de McKinsey şi nu este o lucrare McKinsey” şi că îşi menţine declaraţiile privind activitatea sa în această ţară.

    „UCI” a fost o iniţiativă non-profit co-fondată în 2011 împreună cu Universitatea Columbia şi Universitatea Tsinghua. „The Urban China Initiative” nu este un proiect elaborat în întregime de McKinsey şi nu a efectuat lucrări în numele McKinsey. Din câte ştim, McKinsey nu a fost compensată pentru nicio cercetare sau iniţiativă legată de UCI”, a precizat aceasta, adăugând: „După cum am declarat anterior, guvernul central al Chinei nu este şi, din câte ştim, nu a fost niciodată client al McKinsey”.

    McKinsey a fondat UCI împreună cu partenerii săi universitari în 2011, într-un climat geopolitic diferit, descriind iniţiativa ca fiind un „catalizator al principalelor dialoguri naţionale, provinciale şi locale din China privind problemele urbane”. Printre activităţi se numără publicarea unui indice al oraşelor durabile pentru a „ajuta liderii urbani să ia decizii politice în cunoştinţă de cauză” şi organizarea de conferinţe periodice care au permis McKinsey să aibă legătură directă cu mai mulţi oficiali ai statului.

    Cartea de 310 pagini a UCI pentru NDRC, intitulată „Revoluţii ştiinţifice şi tehnologice în întreaga lume”, conţinea o prefaţă a partenerului senior al McKinsey din Shanghai, Lola Woetzel, care a fondat UCI în 2011 şi a co-prezidat iniţiativa. Ea a prezentat un exemplar personalizat al lucrării premierului chinez de atunci, Li Keqiang, la un simpozion NDRC din decembrie 2015.

  • Sectorul financiar din China este obligat de autorităţi să urmeze valorile Partidului Comunist

    În 2022, preşedintele Chinei, Xi Jinping, a prezentat strategia pe termen lung a „modernizării în stil chinezesc”, cu scopul de a dubla economia până în 2035. Economiştii guvernamentali spun că strategia necesită o creştere medie anuală de 4,7%. Anul trecut a doua cea mai mare economie a lumii şi-a atins ţinta de creştere de aproximativ 5%, dar semnele nu sunt încurajatoare.

    Creşterea ar putea încetini deoarece este nevoie de reforme. De asemenea, sistemul a fost zguduit de scandaluri de corupţie. De aceea, instituţiile de control financiar au anunţat că îşi vor intensifica verificările

    „Dezvoltarea financiară stabilă este garantată de o supraveghere strictă şi dură”, au anunţat Comisia Financiară Centrală şi Comitetul Central de Lucru Financiar în presa din China.

    În plus, jucătorii de pe piaţă au fost avertizaţi „să nu acţioneze cu nesăbuinţă” şi „să stabilească o perspectivă corectă asupra afacerii, performanţei şi riscului, pentru a evita riscurile excesive”.

  • A doua cea mai mare economie a lumii începe să fie ocolită de investitori: Investiţiile străine directe au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani

    Investiţiile directe ale întreprinderilor străine în China au scăzut la cel mai redus nivel înregistrat din 1990, subliniind provocările pentru naţiune, în condiţiile în care Beijingul caută mai multe fonduri din străinătate pentru a-şi consolida economia, scrie Bloomberg.

    Pasivele de investiţii directe ale Chinei în balanţa de plăţi s-au ridicat anul trecut la 33 de miliarde de dolari, potrivit datelor Administraţiei de Stat pentru Schimburi Externe publicate duminică. Această măsură a noilor investiţii străine în ţară – care înregistrează fluxurile monetare legate de entităţile cu capital străin din China – a fost cu 82% mai mică decât nivelul din 2022 şi cea mai mică din 1993 încoace.

    Datele arată efectul blocajelor Covid şi al redresării slabe de anul trecut. În premieră din 1998, investiţiile au scăzut în al treilea trimestru din 2023, înainte de a înregistra o creştere în ultimul trimestru.

    Potrivit economiştilor, datele SAFE, care măsoară fluxurile nete, pot reflecta tendinţele în ceea ce priveşte profiturile companiilor străine, precum şi schimbările în ceea ce priveşte dimensiunea operaţiunilor lor în China. Profiturile firmelor industriale străine din China au scăzut anul trecut cu 6,7% faţă de anul precedent, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică.

    Cifrele anterioare ale Ministerului Comerţului au arătat că noile investiţii străine directe în China au ajuns anul trecut la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani. Cifrele MOFCOM nu includ câştigurile reinvestite ale firmelor străine, au declarat economiştii.

    Eforturile guvernului de a convinge companiile de peste mări să revină în ţară după criza Covid-19 nu sunt suficiente. Slăbiciunea continuă evidenţiază modul în care companiile străine îşi retrag banii din ţară din cauza tensiunilor geopolitice şi a ratelor dobânzilor mai mari din alte părţi.

    Multinaţionalele sunt mai mult stimulate să păstreze banii în străinătate decât în China, deoarece economiile avansate au crescut ratele dobânzilor în timp ce Beijingul le-a redus pentru a stimula economia. Un sondaj recent al firmelor japoneze din China a arătat că majoritatea acestor companii au redus investiţiile sau le-au menţinut la acelaşi nivel în 2023, firmele în cauză neavând o perspectivă pozitivă pentru 2024.

    Investiţiile companiilor japoneze au atins minimul ultimilor 10 ani, doar 2,2% din noile investiţii ale ţării în străinătate fiind direcţionate către China. 

    Firmele taiwaneze au devenit, de asemenea, mult mai reticente în a-şi spori afacerile în China, investiţiile de anul trecut atingând minimul ultimilor 23 de ani, conform datelor guvernamentale prezentate luna trecută. Companiile taiwaneze au fost în mod tradiţional printre cei mai mari investitori în China, dar au redus noile cheltuieli de capital în a doua cea mai mare economie a lumii de la vârful înregistrat în 2010.

  • Guvernele occidentale se tem că Beijingul ar putea încerca să reducă supracapacitatea internă prin exporturi ieftine. Statele Unite declară că vor lua măsuri în urma unei asemenea strategii

    Washingtonul a avertizat Beijingul că SUA şi aliaţii săi vor lua măsuri dacă China va încerca să atenueze problema supracapacităţii sale industriale prin dumpingul de bunuri pe pieţele internaţionale, potrivit unor oficiali americani, raportează Financial Times.

    Doi oficiali de rang înalt din cadrul Trezoreriei au declarat pentru Financial Times că o delegaţie americană şi-a exprimat clar îngrijorarea în cadrul unei vizite recente în China, inclusiv în conversaţiile cu He Lifeng, vicepremierul responsabil cu economia chineză.

    „Suntem îngrijoraţi de faptul că politicile chinezeşti de sprijinire a industriei şi politicile macroeconomice care se concentrează mai mult pe ofertă decât pe cerere vor genera o situaţie în care supracapacitatea din China… va sfârşi prin a lovi pieţele mondiale”, a declarat Jay Shambaugh, subsecretarul pentru afaceri internaţionale, care a condus recent o echipă economică la Beijing.

    Statele Unite sunt cel mai mult îngrijorate de producţia avansată şi, în special, de sectoarele de energie curată, cum ar fi vehiculele electrice, panourile solare şi bateriile litiu-ion.

    Shambaugh conduce partea americană a unuia dintre cele două grupuri de lucru pe care Washingtonul şi Beijingul le-au creat după vizita lui Yellen pentru a oferi un forum de discuţii pe teme dificile, cum ar fi supracapacitatea, în încercarea de a reduce tensiunile dintre cele două superputeri.

    „Restul lumii va reacţiona la politica actuală chineză chineză”, a declarat Shambaugh într-un interviu acordat FT. El a fost însoţit de colegul său Brent Neiman, subsecretar adjunct pentru finanţe internaţionale, care a condus de asemenea recent o echipă în China.

    Anul trecut, UE a lansat o investigaţie antisubvenţii în industria chineză a vehiculelor electrice. Comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager, a declarat sâmbătă că blocul comunitar este pregătit să utilizeze instrumente comerciale pentru a combate practicile comerciale neloiale ale Chinei.

    Un oficial a declarat că Washingtonul a dorit să se asigure că Beijingul ia în serios această problemă. Subiectul va fi o „parte importantă” a agendei atunci când secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, va vizita Beijingul în cursul acestui an, a adăugat acesta. De asemenea, se aşteaptă ca Yellen să abordeze problema supracapacităţii chineze cu omologii săi din G20 atunci când aceştia se vor întâlni la São Paulo, la sfârşitul acestei luni.

    Oficialii chinezi atrag atenţia asupra faptului că Legea privind reducerea inflaţiei din SUA face ca importul de baterii de litiu şi de vehicule electrice chinezeşti să fie prohibitiv din punct de vedere al costurilor. Unii experţi subliniază, de asemenea, că aproape o treime din exporturile chinezeşti de VE de anul trecut au fost maşini pe care Tesla, o companie americană, le-a produs la fabrica sa din Shanghai.

    Ministerul Comerţului din China a anunţat luna aceasta o serie de planuri pentru a sprijini „dezvoltarea sănătoasă” a expansiunii EV în străinătate, inclusiv o cooperare sporită cu partenerii străini.

    Potrivit unor experţi, aceste declaraţii reflectă dorinţa Chinei de a calma preocupările internaţionale privind exporturile de VE. Însă Beijingul a criticat, de asemenea, ceea ce consideră a fi un comportament protecţionist în creştere şi abuzul de mecanisme de soluţionare a litigiilor comerciale din partea Occidentului. Guvernul chinez a răspuns la ancheta UE prin lansarea unei investigaţii privind vânzările de coniac francez în China.

  • Un nou scandal pentru Volkswagen? Care sunt noile acuzaţii cu care se confruntă producătorul auto

    Producătorul auto Volkswagen a anunţat că îşi reanalizează activităţile din regiunea chineză Xinjiang, după ce au apărut noi acuzaţii de încălcări ale drepturilor omului în cadrul activităţilor pe care le operează în China, potrivit Bloomberg.

    Volkswagen poartă în prezent discuţii pe acest subiect cu SAIC Motor Corp, cei cu care împarte un joint-venture pentru fabrica din Xinjiang, după ce publicaţia germană Handelsblatt a relatat o serie de acuzaţii de muncă forţată la adresa companiei.

    Mai exact, ziarul german scrie că ar fi existat muncă forţată pe şantierul dedicat construcţiei unei piste de testare în Turpan, oraş localizat într-o regiune în care guvernul chinez a fost acuzat că încalcă drepturile omului şi trimit uigurii şi alte minorităţi musulmane la muncă forţată.

    „Examinăm intens diferite scenarii în prezent”, a transmis compania într-o declaraţie publică lansată astăzi.

    Articolul din ziarul german a apărut la finalul zilei de ieri şi citează o cercetare realizată de Adrian Zenz, director pentru studiul Chinei la ONG-ul Victims of Communism.

    Antropologul german este cunoscut pentru studiile sale referitoare la lagărele din Xinjiang şi genocidul uigur, conform Vox, acuzaţii pe care Beijingul le-a respins în trecut.

    Acum, Zenz a acumulat diferite informaţii, inclusiv fotografii cu muncitori uiguri îmbrăcaţi în uniforme militare aflaţi pe şantierul pentru pista de testare din Turpan, potrivit Handelsblatt. Acest proiect a fost finalizat în 2019 şi ar fi coincis cu perioada în care uigurii au fost trimişi la muncă forţată ca parte a ceea ce guvernul chinez a catalogat drept eforturi de diminuare a sărăciei.

    Volkswagen are o fabrică în oraşul Urumqi din Xinjiang printr-un joint-venture în care SAIC este acţionar majoritar. Contractual, producătorul german este obligat să rămână parte din proiectul fabricii până în 2029.

    Facilitatea din Urumqi nu este chiar o fabrică, întrucât nu construieşte în sine vehicule. Aici lucrează aproape 200 de oameni, dintre care 24% sunt minorităţi, inclusiv uiguri, care fac verificările finale asupra unor vehicule deja asamblate care sunt ulterior trimise la vânzare.

    Nu este pentru prima dată când Volkswagen se confruntă cu astfel de acuzaţii. Anul trecut, producătorul german a contractat un audit extern asupra facilităţii din Urumqi, la presiunea investitorilor, după ce au apărut acuzaţii similare de muncă forţată.

    În prezent, Audi, un brand al Volkswagen, este în negocieri cu SAIC pentru un joint-venture dedicat dezvoltării de vehicule electrice.

  • Verdict crunt pentru a doua cea mai mare economie a lumii

    China se confruntă cu un deficit de încredere pe măsură ce economia trece printr-o perioadă de tranziţie şi de probleme pe piaţa imobiliară, este de părere un CEO de top din domeniul bancar, scrie CNBC.

    „Cea mai mare problemă a Chinei, pentru mine, este deficitul de încredere. Atât investitorii externi cât şi cei interni nu au încredere. Cred că ţara trece printr-o tranziţie majoră de la o economie veche la una modernă”, a explicat Bill Winters, CEO al Standard Chartered.

    Investitorii se uită cu atenţie la China şi problemele acesteia: deflaţie, fluctuaţii în piaţa de capital şi probleme în piaţa imobiliară. Conform unui raport al FMI din decembrie 2023 cererea pentru noi locuinţe în China este prognozată să scadă cu 50% în următorul deceniu.

    „Vrem să vedem că economia se mişcă către consumul intern, decât să rămână dependentă de exporturi. Pentru asta ai nevoie de încrederea consumatorilor. Asta înseamnă să rezolvi problemele din piaţa imobiliară, să stabilizezi sistemul de pensii şi alte ajustări structurale”, a adăugat Kristalina Georgieva, şefa FMI, la conferinţa World Governments Summit organizată în Dubai.

    Bill Winters este optimist că ţara va reuşi să treacă peste aceste dificultăţi, arătând că orice economie care a făcut această tranziţie a avut probleme.

    „Ei încearcă să rezolve această tranziţie fără a cauza probleme în sistemul financiar, ceea ce noi în Vest nu am reuşit niciodată. Orice tranziţie industrială a avut o criză asociată acesteia. China încearcă să evite acest lucru”, a aduăgat CEO-ul Standard Chartered.

  • Criză fără precedent în a doua economie mondială după ce autorităţile au subestimat una dintre cele mai grave probleme ale ţării

    În China, scăderea natalităţii şi îmbătrânirea populaţiei s-au dovedit mai grave decât se anticipase, iar temerile de un colaps demografic se înmulţesc rapid. Gestionarea consecinţelor economice va fi şi mai greu de realizat, pentru că sistemul se bazează pe o serie de calcule şi concepţii, care nu se mai pliează pe realităţile demografice şi economice actuale, şi care au stat la baza politicii demografice chineze pentru ultimii 40 de ani, scrie The Wall Street Journal.

    Problema demografică cu care se confruntă în prezent a doua economie a lumii, nu a fost prevăzută de arhitecţii politicii chineze a unui singur copil- unul dintre cele mai mari experimente sociale din istorie, care a luat startul în 1980. La acea vreme, guvernele din întreaga lume se temeau că suprapopularea va opri creşterea economică.

    Un cercetător în domeniul rachetelor, care a studiat la Moscova, a fost cel care promovat instituirea unei politici demografice care să încurajeze familiile să se rezume la mai puţini urmaşi.

    Cu toate acestea, politica avea o problemă fundamentală: Era bazată pe o serie de calcule care aplicau modele matematice folosite pentru calcularea traiectoriilor rachetelor la creşterea populaţiei.

    Patru decenii mai târziu, China îmbătrâneşte mult mai devreme decât se anticipase şi începe să se confrunte cu probleme economice. Trecerea la mai puţine naşteri şi o populaţie care îmbătrâneşte rapid ameninţă să frâneze creşterea economică. Într-o generaţie care a crescut fără fraţi şi surori, femeile tinere sunt din ce în ce mai reticente în a avea copii – şi sunt tot mai puţine în fiecare an, iar Beijingul nu reuşeşte să schimbe mentalitatea adusă de această politică.

    Naşterile în China au scăzut cu peste 500.000 anul trecut, potrivit unor date guvernamentale recente, accelerând declinul a populaţiei care a început în 2022. Oficialii au citat o scădere rapidă a numărului de femei de vârstă fertilă – cu peste trei milioane mai puţine decât cu un an mai devreme – şi au recunoscut că au loc „schimbări în mentalitatea oamenilor cu privire la familie, amânarea căsătoriei şi a copiilor”

    Unii cercetători susţin că guvernul subestimează problema, iar populaţia a început să se micşoreze chiar mai devreme.

    În urma publicării datelor, cercetătorii de la Universitatea Victoria din Australia şi de la Academia de Ştiinţe Sociale din Shanghai au prezis că China va avea doar 525 de milioane de oameni până la sfârşitul secolului. Această cifră este în scădere faţă de previziunile lor anterioare de 597 de milioane şi marchează o scădere abruptă faţă de 1,4 miliarde în prezent.

    Pe măsură ce au trecut deceniile, un număr tot mai mare de specialişti în demografie şi economişti au calificat această politică drept depăşită şi eronată. Potrivit acestora, rata de fertilitate din China ar fi scăzut de la sine, pe măsură ce speranţa de viaţă a crescut şi condiţiile economice s-au îmbunătăţit.

    Un factor care a lipsit din calculele demografice ale lui  Partidului era comportamentul uman. Aplicarea uneori brutală a politicii unicului copil de către guvern, care presupunea inclusiv avorturi şi sterilizări forţate, precum şi propaganda răspândită timp de zeci de ani despre beneficiile unei familii mici, au transformat opţiunea de a avea cât mai puţini urmaşi în singura realitate a chinezilor.

    Chiar şi atunci când Beijingul a renunţat la politica copilului unic în 2015, liderii nu au abolit cu totul restricţiile privind naşterea. În schimb, au trecut doar la o politica celor doi copii. Acum, Beijingul îi îndeamnă pe oameni să aibă trei, trâmbiţând necesitatea de a reveni la o „cultură favorabilă familiei”.

    Antreprenori, economişti şi demografi au încercat să tragă un semnal de alarmă cu privire la cât de importantă este rederesarea situaţiei demografice pentru eocnomie.

    Specialiştii în demografie au estimat că ţara trebuie să aloce 5% din produsul său intern brut – aproximativ echivalentul cheltuielilor pentru educaţie – pentru subvenţii directe în vederea promovării naşterilor şi a reducerii costurilor de creştere a copiilor pentru ca rata de fertilitate să revină la 1,4, rata medie a economiilor avansate.

  • Politica unui dezastru demografic: China declanşat o criză fără precedent, care lasă în urmă o populaţie mult prea bătrână să mai conteze pentru sistemul economic şi prea puţini tineri care să ţină în viaţa economia

    În China, scăderea natalităţii şi îmbătrânirea populaţiei s-au dovedit mai grave decât se anticipase, iar temerile de un colaps demografic se înmulţesc rapid. Gestionarea consecinţelor economice va fi şi mai greu de realizat, pentru că sistemul se bazează pe o serie de calcule şi concepţii, care nu se mai pliează pe realităţile demografice şi economice actuale, şi care au stat la baza politicii demografice chineze pentru ultimii 40 de ani, scrie The Wall Street Journal.

    Problema demografică cu care se confruntă în prezent a doua economie a lumii, nu a fost prevăzută de arhitecţii politicii chineze a unui singur copil- unul dintre cele mai mari experimente sociale din istorie, care a luat startul în 1980. La acea vreme, guvernele din întreaga lume se temeau că suprapopularea va opri creşterea economică.

    Un cercetător în domeniul rachetelor, care a studiat la Moscova, a fost cel care promovat instituirea unei politici demografice care să încurajeze familiile să se rezume la mai puţini urmaşi.

    Cu toate acestea, politica avea o problemă fundamentală: Era bazată pe o serie de calcule care aplicau modele matematice folosite pentru calcularea traiectoriilor rachetelor la creşterea populaţiei.

    Patru decenii mai târziu, China îmbătrâneşte mult mai devreme decât se anticipase şi începe să se confrunte cu probleme economice. Trecerea la mai puţine naşteri şi o populaţie care îmbătrâneşte rapid ameninţă să frâneze creşterea economică. Într-o generaţie care a crescut fără fraţi şi surori, femeile tinere sunt din ce în ce mai reticente în a avea copii – şi sunt tot mai puţine în fiecare an, iar Beijingul nu reuşeşte să schimbe mentalitatea adusă de această politică.

    Naşterile în China au scăzut cu peste 500.000 anul trecut, potrivit unor date guvernamentale recente, accelerând declinul a populaţiei care a început în 2022. Oficialii au citat o scădere rapidă a numărului de femei de vârstă fertilă – cu peste trei milioane mai puţine decât cu un an mai devreme – şi au recunoscut că au loc „schimbări în mentalitatea oamenilor cu privire la familie, amânarea căsătoriei şi a copiilor”

    Unii cercetători susţin că guvernul subestimează problema, iar populaţia a început să se micşoreze chiar mai devreme.

    În urma publicării datelor, cercetătorii de la Universitatea Victoria din Australia şi de la Academia de Ştiinţe Sociale din Shanghai au prezis că China va avea doar 525 de milioane de oameni până la sfârşitul secolului. Această cifră este în scădere faţă de previziunile lor anterioare de 597 de milioane şi marchează o scădere abruptă faţă de 1,4 miliarde în prezent.

    Pe măsură ce au trecut deceniile, un număr tot mai mare de specialişti în demografie şi economişti au calificat această politică drept depăşită şi eronată. Potrivit acestora, rata de fertilitate din China ar fi scăzut de la sine, pe măsură ce speranţa de viaţă a crescut şi condiţiile economice s-au îmbunătăţit.

    Un factor care a lipsit din calculele demografice ale lui  Partidului era comportamentul uman. Aplicarea uneori brutală a politicii unicului copil de către guvern, care presupunea inclusiv avorturi şi sterilizări forţate, precum şi propaganda răspândită timp de zeci de ani despre beneficiile unei familii mici, au transformat opţiunea de a avea cât mai puţini urmaşi în singura realitate a chinezilor.

    Chiar şi atunci când Beijingul a renunţat la politica copilului unic în 2015, liderii nu au abolit cu totul restricţiile privind naşterea. În schimb, au trecut doar la o politica celor doi copii. Acum, Beijingul îi îndeamnă pe oameni să aibă trei, trâmbiţând necesitatea de a reveni la o „cultură favorabilă familiei”.

    Antreprenori, economişti şi demografi au încercat să tragă un semnal de alarmă cu privire la cât de importantă este rederesarea situaţiei demografice pentru eocnomie.

    Specialiştii în demografie au estimat că ţara trebuie să aloce 5% din produsul său intern brut – aproximativ echivalentul cheltuielilor pentru educaţie – pentru subvenţii directe în vederea promovării naşterilor şi a reducerii costurilor de creştere a copiilor pentru ca rata de fertilitate să revină la 1,4, rata medie a economiilor avansate.