Tag: cereale

  • Captură uriaşă a Poliţiei: 745.000 kg de pâine

    Poliţiştii au făcut controale de la producători până la cei care vând produsele de panificaţie către populaţie, vizate fiind inclusiv zonele în care se exportă cereale. S-au făcut 38.372 de controale, dintre care 11.022 la societăţi comerciale, 6.733 la persoane fizice, fiind verificate şi 30.329 de mijloace de transport.

    În total au fost constatate 708 infracţiuni de comiterea cărora sunt suspectate 729 de persoane. Dintre infracţiunile constatate, 527 sunt la Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, iar 138 sunt la Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

    De asemenea, poliţiştii au aplicat 16.325 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 2.478 la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, 232 la O.U.G. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale şi 12.708 la alte acte normative.

    Valoarea totală a sancţiunilor contravenţionale aplicate este de 8.939.268 de lei.

    În cadrul dosarelor penale şi urmare a contravenţiilor aplicate au fost indisponibilizate/confiscate bunuri în valoare de 2.992.408 lei şi 744.966 de kg de produse. Totodată, au fost luate măsuri de confiscare/indisponibilizare faţă de 65 de mijloace de transport.

    Ca măsuri complementare, a fost anulată sau suspendată activitatea la 3 antrepozite fiscale şi a fost suspendată/oprită activitatea la 13 unităţi de morărit şi panificaţie.

    La nivel naţional, în luna septembrie, la acţiunile organizate au participat 26.913 de poliţişti dintre care 3.831 de investigare a fraudelor, 14.973 de ordine publică, 4.412 de poliţişti rutieri, 1.249 de la transporturi şi 2.448 de poliţişti de la alte structuri de poliţie.

    La activităţi au fost angrenaţi şi specialişti din cadrul Gărzii Financiare, A.N.A.F., Direcţiilor Judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică şi Autorităţii Naţionale Pentru Protecţia Consumatorului.

    Printre infracţiunile frecvente s-au numărat lipsa documentelor de provenienţă a mărfii (materie primă sau produs finit), lipsa documentelor sau documente fictive de provenienţă a mărfii pe timpul transportului sau neînregistrarea în evidenţele contabile a operaţiunilor comerciale, dar şi comercializarea de pâine şi produse de panificaţie de alte calităţi şi sub gramajul înscris pe etichetă.

    Un singur exemplu: o brutărie din Dej unde se fabrica şi comercializa „franzelă neagră feliată-produs natural pe vatră”, având trecute ca ingrediente pe ambalaj şi în reţetar: “făină neagră de grâu, apă potabilă, drojdie şi sare iodată”, iar în fapt pentru fabricarea franzelei negre se folosea făină de grâu de o calitate inferioară şi aditivi chimici.

    Poliţiştii au procedat la cântărirea a două loturi de produse existente pe stoc, respectiv “franzelă feliată şi ambalată de 700 de grame”, unde din 30 de bucăţi cântărite, doar 7 bucăţi aveau 700 de grame, iar celelalte 23 de franzele erau sub gramajul legal. La aceeaşi brutărie, din cele 17 bucăţi de “franzelă albă feliată şi ambalată de 500 grame”, doar o bucată avea gramajul înscris pe etichetă, restul de 16 franzele fiind sub gramaj. Nu au fost astfel respectate prevederile legale referitoare la gramajul produselor ce urmau a fi distribuite spre vânzare.

    În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor faţă de administratorul societăţii comerciale.
     

  • Porumbul şi floarea soarelui urcă România pe locul al doilea în UE

    CU O PRODUCŢIE DE CEREALE ÎNCADRATĂ PE UN TREND ASCENDENT DE CÂŢIVA ANI, România începe să îşi creioneze pretenţiile pentru statutul de putere agricolă regională, deşi volatilitatea generată de vreme poate muşca adânc din productivitate în anii secetoşi.

    Puţin ştiu că România reuşeşte deja să fie al doilea producător de porumb şi floarea-soarelui din UE şi între primii şapte la grâu, orz şi rapiţă. Spaţiul de creştere rămâne în continuare enorm având în vedere că deşi România are printre cele mai mari suprafeţe însămânţate, în acelaşi timp productivitatea este printre cele mai scăzute din blocul comunitar.
    Miliardele din agricultură nu i-au lăsat indiferenţi pe managerii din agro-multinaţionale, astfel că furnizorii au ajuns să se lupte „la baionetă„ pentru banii strânşi în ultimii ani în conturile fermierilor.

    În acelaşi timp a început şi lupta pentru terenuri arabile, astfel că fondurile de investiţii s-au năpustit să facă plasamente în terenurile agricole româneşti în speranţa că majorarea de productivitate din agribusiness le va duce în sus randamentele.
    „Anul acesta am terminat cu o lună mai devreme tot ce aveam de recoltat pentru că au fost ploi în primăvară şi o vară călduroasă şi totul s-a copt ca la microunde. Am şi vândut o parte din marfă, dar şi stochez. Nu am pus porumb deloc, pentru că în zona mea este secetă şi am pierdut bani anii trecuţi. Am mers în schimb pe coriandru şi muştar„, explică Gheorghe Lămureanu, administrator al companiei Agroterra Import Export din Constanţa, care exploatează 1.200 de hectare de teren arabil.

    CU APROAPE ÎNTREAGA CANTITATE DE CEREALE ŞI SEMINŢE OLEAGINOASE DEJA CONTRACTATĂ PENTRU VÂNZAREA ÎN VIITOR SAU STOCATĂ ÎN SPERANŢA PREŢURILOR MAI MARI DIN IARNĂ SAU DIN PRIMĂVARĂ, fermierii îşi fac calculele de afaceri pentru a-şi putea construi planurile pentru sezonul următor.

    „A trecut mult, mult timp de când nu a mai fost nevoie să apelăm la credite. Am luat acum o linie de finanţare ca să ne acoperim nevoia de cash-flow”, mai spune Lămureanu. Deşi aproape toţi fermierii au hambarele pline ochi cu cereale, ei nu se văd mulţumiţi cu marje de profit mai mici decât cele de anul trecut, chiar dacă atunci seceta a muşcat adânc din productivitate. Bursele de mărfuri din întreaga lume sunt de luni bune pe minus ca urmare a cantităţilor mari de grâu sau de porumb produse în Statele Unite, America de Sud sau în regiunea Mării Negre.

    Totuşi, fermierii preferă de obicei să treacă printr-un an bogat şi cu preţuri în scădere decât prin secetă şi productivităţi reduse, dar cu preţuri în creştere. În agricultura românească, volatilitatea va rămâne şi în următorii ani cuvântul de ordine având în vedere că rezultatele aproape de vârfuri se datorează aproape în exclusivitate vremii bune. Fără irigaţii, agricultorii nu au niciun fel de protecţie în faţa secetei, iar reabilitarea infrastructurii rămâne doar un subiect de discuţie teoretic în birourile din Ministerul Agriculturii. Acum, mai puţin de 2% din terenul arabil beneficiază de irigaţii.

    MARELE CÂŞTIGĂTOR AL CONDIŢIILOR METEO FAVORABILE ESTE ÎN ACEST SEZON PORUMBUL, o cultură la care România este al doilea jucător pe piaţa din Uniunea Europeană şi în regiunea Mării Neagre, unde marfa locală concurează cu cea rusească şi ucraineană.

  • Recolta care ne încurcă

    Povestea mea, lipsită de tablou săptămâna aceasta, începe pe blogul lui Bill Gates, care publica la începutul lunii iulie lista cărţilor sale de vacanţă. Pentru interesaţi – bănuiesc că sunt – iată-le: “The World Until Yesterday: What Can We Learn from Traditional Societies?” de Jared Diamond; “The Box: How the Shipping Container Made the World Smaller and the World Economy Bigger”, de Marc Levinson, “However Long the Night: Molly Melching’s Journey to Help Millions of African Women and Girls”, de Aimee Molloy; “How Children Succeed: Grit, Curiosity, and the Hidden Power of Character” de Paul Tough, “Japan’s Dietary Transition and Its Impacts (Food, Health, and the Environment)”, de Vaclav Smil şi Kazuhiko Kobayashi; “Made in the USA: The Rise and Retreat of American Manufacturing” de Vaclav Smil; “Whistling Vivaldi: How Stereotypes Affect Us and What We Can Do (Issues of Our Time)” de Claude Steele; “Patriot and Assassin” de Robert Cook. În listă veţi remarca apariţia lui Vaclav Smil în lista de autori, de două ori.

    Cei de la publicaţia Quartz s-au întrebat cine este necunoscutul Vaclav Smil, care îl pasionează atâta pe Gates, şi au scris despre el; este un profesor universitar canadian pasionat de o sumedenie de probleme şi tendinţe la nivel global, şi mai ales de relaţia dintre om şi natură. Iar în recenzia pe care Gates o face cărţii lui Smil “Harvesting the Biosphere” am descoperit unul dintre puţinele grafice “uau” pe care le-am văzut în ultima vreme. O sa vi-l povestesc: este vorba despre evoluţia cantităţii de biomasă produsă pe planetă în ultimii 2000 de ani şi a procentului destinat omenirii – lemn, cereale, vegetale pentru creşterea animalelor sau pentru materii prime. În urmă cu 2.000 de ani, biosfera producea 200 de gigatone de masă, şi omenirea, 200 de milioane de suflete, se mulţumea cu 0,2% din cantitate. În anul 1000 productivitatea biosferei scădea la 180 de gigatone, iar recolta omenirii, 300 de milioane de persoane, creştea la 0,5%. În 1900 biosfera producea doar 130 de gigatone de masă, iar omenirea (1,6 miliarde de doameni) recolta

    4 procente. În 2013 producţia biomasei este la jumătate din ce era în urmă cu 2000 de ani, cele 7 miliarde de oameni folosind deja 17% din cele 110 gigatone. Dacă sunteţi o persoană întreagă la minţile capului, numerele astea ar trebui să vă îngrijoreze: este vorba despre ce şi cum consumăm şi cu ce costuri pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri.

    Trec acum la recolta acestui an, socotită a fi record şi la noi, şi aiurea: FAO estimează că producţia mondială de cereale ar urma să crească cu 7,2% în 2013/2014, comparativ cu anul anterior, până la nivelul record de 2,479 de miliarde tone, în timp ce producţia mondială de grâu se va ridica la 704 milioane tone, în creştere cu 6,8% comparativ cu anul trecut şi totodată cel mai ridicat nivel din istorie. La noi e la fel, nu insist.

    Dar, dacă trecem de tonul victorios, putem privi graficul alăturat, care arată evoluţia producţiei de cereale pe cap de locuitor şi prognozele pentru următoarea perioadă. Este luat dintr-un studiu al University of California şi vă poate oferi un motiv bun să exclamaţi “uau”. Şi să vă gândiţi din nou la ce şi cum consumăm şi cu ce costuri pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri.

    Să ne întoarcem la pirandele politicii. Agricultura românească a fost, ani şi ani de zile, o vacă de muls şi un sprijin pentru PIB-ul neaoş. Mă gândesc că strategia naţională pentru agricultură, pe care preşedintele o supune în prezent dezbaterii publice, ar trebui să înceapă cu cifrele de care pomenesc mai sus, ca să aşezăm lucrurile într-un context mai clar, mai puternic. Ca să vedem cât şi cum cântăresc cele peste un milion de hectare de teren rămase pârloagă în fiecare an al ultimului deceniu şi care înseamnă pierderi de peste un miliard de euro pe an în producţie agricolă. Despre cât de necesară ar fi o instituţie de stat care să controleze piaţa şi preţurile, pentru că, în condiţiile unei recolte mondiale bune, cerealele româneşti nu mai valorează aşa mult, iar producătorii sunt lipsiţi de mijloace de a influenţa piaţa, aşa cum este puternicul FranceAgriMer, o entitate de stat care îşi trage rădăcinile din organizaţii de supraveghere şi susţinere a pieţei cerealelor înfiinţate încă din 1936.

    O recoltă mare înseamnă o grămadă de bătaie de cap, maşini pe câmp, transport, oameni, depozitare şi păstrare, negocieri. Aşa că, decât o recoltă mare, mai bine un import sănătos, cu marje triple, nu? Iar din când în când ne săltăm poalele costumelor scumpe, să pară că facem ceva.

     

  • Concurenţa investigheză 10 companii pentru înţelegere la fixarea preţurilor cerealelor

     Inspecţiile au vizat 12 sedii şi puncte de lucru la nivel naţional ale companiilor Agricover, Alfred C. Toepfer, Ameropa, Brise Agricultura, Brise Group, Bunge, Cargill, Glencore, Nidera şi United Grain.

    “La declanşarea acestei investigaţii am ţinut cont de specificul şi sezonalitatea sectorului: având în vedere perisabilitatea produselor şi lipsa posibilităţilor de depozitare la dispoziţia producătorilor mici şi mijlocii, este mult mai probabil ca o înţelegere anticoncurenţială între comercianţi să fie pusă în practică în această perioadă, când oferta de cereale este mare. În pregătirea investigaţiei am colaborat cu mai multe instituţii ale statului şi am organizat cu minuţiozitate inspecţiile desfăşurate la nivel naţional”, a declarat, într-un comunicat, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agriculturile puternic subvenţionate din Rusia şi Ucraina afectează preţurile la cerealele româneşti

    La conferinţa “Mediafax Talks about Sustainable Agriculture”, care a avut loc, miercuri, în localitatea Tudor Vladimirescu, judeţul Brăila, secretarul de stat Daniel Botănoiu a declarat că preţul cerealelor din România este concurat de grâul şi porumbul din Rusia şi Ucraina, care au agriculturi puternic subvenţionate.

    “Tot ceea ce noi construim cu greu la nivelul fermelor poate fi şters cu buretele dacă piaţa nu funcţionează corect şi vă dau un exemplu: grâul şi porumbul din România au piaţă în bazinul Mării Negre. Noi nu putem să avem o abordare diferită cum pot avea cei de la Bursa de la Madrid, spre exemplu, pentru că acolo sunt nişte pieţe normale şi au reguli clare pentru toată lumea. Aici venim şi concurăm cu nişte reguli impuse şi pe care nu le-am acceptat. Altfel spus concurăm cu grâul şi porumbul din Rusia şi Ucraina care au agriculturi puternic subvenţionate”, a declarat secretarul de stat, care a precizat că în acest an preţul tonei de grâu este mai scăzut cu 60 de dolari faţă de 2012 în această zonă şi că fermierii din România sunt obligaţi să concureze chiar în aceste condiţii pentru a supravieţui.

    Fermierii prezenţi la conferinţa “Mediafax Talks about Sustainable Agriculture” au susţinut că deşi în ultima vreme s-a tot vorbit despre un eventual profit ridicat pentru agricultorii români, ca urmare recoltelor obţinute în acest an, preţurile cerealelor sunt la jumătate faţă de anul trecut.

    “Anul trecut grâul avea preţul de 1,2 lei pe kilogram, acum se vinde cu 0,6 lei. La porumb preţul era de 1,1 lei, acum este de 55 – 56 de bani. În felul acesta, chiar dacă s-au realizat producţii mai însemnate cantitativ, situaţia este mai proastă decât anul trecut”, a declarat Nicolae Sitaru, unul dintre fermierii prezenţi la conferinţă.

    Secretarul de stat a mai spus că ministerul pe care îl reprezintă nu poate accepta intervenţia marilor companii pentru ca preţul cerealelor să rămână scăzut, în condiţiile în care acest preţ scăzut nu se va reflecta şi în preţul ajuns la consumator.

    “Noi am fost şi suntem împotriva înţelegerilor care se fac pe sub masă cu privire la preţurile pe care le fac cei care au o capacitate mai bună de negociere decât o pot avea fermierii. Aici mă refer la companiile mari care îşi permit, datorită capacităţii lor de a negocia şi a capacităţilor financiare de a duce preţul în jos, iar acest preţ în jos nu se regăseşte şi la consumator, ceea ce nu este în regulă. Trebuie găsite soluţii pentru rezolvarea acestor deficienţe”, a mai spus Botănoiu.

    Producţia de grâu şi secară din acest an totalizează 7,3 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua din ultimii 43 de ani.

    Faţă de anul trecut, producţia de grâu şi secară a crescut cu 37%. Suprafaţa cultivată a fost de 2 milioane de hectare, similară celei de anul trecut, dar cu un randament de 3.472 kg la hectar, faţă de 2.650 kg la hectar în 2012.

  • Libanezul necunoscut care face 300 de milioane de euro în România

    Jihad El Khalil (49 de ani), investitor foarte puţin cunoscut publicului larg, a ajuns în mai puţin de 15 ani de când face afaceri în România să îşi clădească un adevărat imperiu agricol în apropierea Dunării, cu ferme de 43.000 de hectare de teren, o moară, un abator şi ferme de animale. În piaţă este cunoscut ca unul dintre cei mai puternici producători şi unul dintre cei mai influenţi jucători pe piaţa cerealelor şi seminţelor oleaginoase.

    Centrul afacerii agro-mo­gulului sunt cele 20.000 de hecta­re din judeţele Giurgiu şi Călăraşi luate în concesiune de la Agenţia Domeniilor Statului la începutul anilor 2000 pentru care sunt plătite redevenţe la jumătate faţă de piaţa liberă.

    Producţia de cereale strân­să an de an de pe terenuri de libanez se ridică la 250.000-300.000 de tone, ceea ce în­seam­nă 1% din totalul la nivel de economie. Prin cinci companii el a făcut anul trecut afaceri de aproa­pe 300 de milioane de euro şi a marcat profituri de 7 milioane de euro.

    „Avem un plan foarte bun pentru România. Facem fabrică de lucernă, o investiţie de 15 milioane de euro, iar producţia va merge în totalitate în ţările arabe“, a declarat pentru ZF Jihad El Khalil, după un eveniment public în oraşul Zimnicea, aceasta fiind una dintre puţinele apariţii în presă ale antreprenorului libanez.

    El Khalil a ajuns în lumina reflectoarelor şi prin mai multe scandaluri. În prezent este cercetat în cazul unei presupuse returnări ilegale de TVA în comerţul cu cereale în valoare de 30 mil. euro, iar anterior numele lui a fost vehiculat în cazul fugii din ţară a sirianului Omar Hayssam. Cartierul general este stabilit în comuna CHIRNOGI, din estul Bărăganului.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

  • Pambac a luat un credit de 8,5 mil. euro pentru achiziţiile de cereale

    Pambac, producător din industria de panificaţie cu afaceri de 28 milioane de euro anul trecut, a luat un credit de 8,5 milioane de euro pentru a-şi susţine campania de achiziţie de grâu, principala materie primă care intră pe liniile de producţie ale procesatorului din Bacău, spune Cătălin Grigoriu, directorul general al companiei.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate:  Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     
  • Agricultorii români aşteaptă o creştere a recoltelor cu 60%

    Fermierii locali aşteaptă recolte de cereale totale de 17,4 milioane de tone, în creştere cu 40% faţă de anul trecut şi alte 2,2 milioane de tone de seminţe oleaginoase, plusul faţă de sezonul precedent fiind de 57%. Estimările privind producţia agricolă de cereale şi seminţe oleaginoase sunt pozitive pe fondul condiţiilor meteo bune.
     
    Dacă în urmă cu câteva săptămâni, seceta anunţată pentru ur­mătoarele două luni punea sub risc floarea-soarelui şi porumbul, ploile recente au diminuat posibilitatea ca lipsa precipitaţiilor în iulie şi august să reducă productivitatea.
     

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 01.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

  • Românul fără facultate care a mutat 2.000.000 de tone de cereale în ultimii patru ani

    “TOTUL A FOST ÎNTÂMPLĂTOR. PĂRINŢII MEI AU EMIGRAT ÎN AUSTRIA ATUNCI CÂND EU ERAM FOARTE TÂNAR, PRACTIC M-AM TREZIT ACOLO. După liceu am avut un job de scurtă durată pentru ca apoi să ajung la VA Intertrading. La început am fost pe partea de execuţie a contractelor, iar din 2008 am intrat în trading desk (biroul de tranzacţionare – n.red.)”, îşi începe povestea Mihai Csabai.

    Austriecii de la VA Intertrading, companie ce are în acţionariat grupul Voest Alpine şi Raiffeisen, i-au dat pe mână tânărului trader piaţa de achiziţii de cereale şi seminţe oleaginoase din România, iar ca ţintă Egiptul, o miză de două miliarde de euro pe an, având în vedere că guverul de la Cairo este cel mai mare importator de grâu la nivel mondial, iar marile multinaţionale din această industrie văd această piaţă, şi în general regiunea nordului Africii, ca pe un adevărat El Dorado. „Cred că m-au ales pentru piaţa românească şi pentru că vorbeam limba”, explică Csabai.

    Deşi universul comerţului şi tranzacţiilor pe burse cu materii prime agricole nu este la fel de intens cum este cel al pieţelor de capital, iar aici traderii nu se „sting” la fel de repede, Mihai Csabai admite că telefonul său este tot timpul conectat la mişcările din pieţe şi că este tot timpul atent la direcţia în care merge piaţa, la deal-urile importante sau la ştirile venite din marile centre de producţie agricolă precum Statele Unite sau Marea Neagră.

    „Presiunea este foarte mare. Zi şi noapte sunt cu ochii în cotaţii. Este posibil să ai o anumită poziţie în piaţă şi lucrurile să meargă într-o direcţie total opusă faţă de cea pe care ai estimat-o, astfel că trebuie să te mişti repede şi să găseşti o soluţie.”

    Evită să vorbească în cifre foarte clare despre câştigurile sau pierderile pe care le-a marcat, dar recunoaste că victoriile au fost mai multe decât eşecurile. Partea goală a paharului şi intrarea „pe roşu„ nu sunt uitate, iar Csabai subliniază că cea mai usturătoare înfrângere a fost pariul pe porumb în ultimele luni ale anului trecut. Cu o producţie în scădere în mai toate centrele mari de producţie din economia mondială, toţi jucătorii au sperat că preţurile vor exploda, dar creşterea nu a mai apărut. În consecinţă, mulţi actori din piaţa cerealelor au fost prinşi de industrie pe poziţii greşite astfel că pierderile nu au întârziat să apară. „Câştigurile se fac greu în piaţă atunci când este volatilitate mică. De când cu criza financiară nu cred că vom mai vedea un an cu volatilitate redusă”, spune Csabai.

    Pe bursa mondială a cerealelor diferenţa dintre profit şi pierdere poate apărea în câteva secunde şi după numai o decizie, dar Mihai Csabai notează că aproape totul depinde de puterea de anticipaţie a omului din spatele calculatoarelor, dar şi de informaţiile din piaţă pe baza cărora sunt fundamentate deciziile.

    “ESTE FOARTE GREU SĂ FACI AFACERI DOAR PE «FEELING», DAR ŞI SĂ FACI AFACERI DOAR PE BAZA CIFRELOR. Importante sunt preţul zilei, evoluţia din ultimele zile şi ce vezi tu că o să se întâmple.” Pentru a se acoperi şi pentru a se proteja în faţa riscurilor la care este supus în permanenţă domeniul, traderul şi-a construit un sistem din care „stoarce„ în fiecare dimineată informaţiile pentru sesiunea de tranzacţionare.

  • Planurile Cargill în 2013: a renunţat la ulei, vinde active şi vrea să ajungă în Moldova, Banat şi Crişana

    “LUCRĂM ACUM CU 1.200 DE FERMIERI ŞI CREDEM CĂ NUMĂRUL ACESTORA VA CREŞTE SPRE 2.000 ÎN URMĂTORII ANI”, declară Martin Schuldt, country manager Grains and Oilseeds Supply Chain Europe la Cargill România. Schuldt nu a dorit să facă nicio referire la rezultatele financiare de anul trecut sau previziunile pentru anul în curs, dar, conform datelor de la Ministerul Finanţelor, compania are o cifră de afaceri de 650 de milioane de euro în 2011. Cargill are pe plan local operaţiuni în comerţul cu materii prime agricole, producţia de furaje, dar şi distribuţia de pesticide, seminţe şi fertilizatori pentru agricultură.

    Agricultura românească are un mare potenţial, în opinia mai-marilor Cargill, care, atunci când au decis să intre pe piaţă, „s-au uitat la locurile cu cerere şi ofertă şi au decis că este foarte important să fim aici„, explică Schuldt, care face gesturi largi în faţa hărţii României. Concret, pentru că ţara este plasată pe Dunăre şi la malul Mării Negre şi la o aruncătură de băţ de Marea Mediterană, traderilor de cereale le este la îndemână să-şi transporte mărfurile spre zonele în care există cerere. „În nordul Africii şi în Orientul Mijlociu se înregistrează cel mai rapid ritm de creştere al cererii de carbohidraţi şi proteine„, spune şeful Cargill România.

    COMPANIA A ANUNŢAT RECENT CĂ A ÎNCHEIAT UN ACORD CU EXPUR, o filială a companiei franceze Sofiproteol, pentru vânzarea activelor sale de presare, rafinare şi îmbuteliere din România. Tranzacţia vizează şi mărcile de uleiuri vegetale îmbuteliate Untdelemn de la Bunica şi Olpo şi o parte din echipamentele de presare, rafinare şi îmbuteliere a uleiului. Ca urmare a acestei mişcări, „vom rămâne cu circa 250 de angajaţi„, declară Schuldt, al cărui principal focus pentru acest an, completează el, sunt fermierii. Toţi cei zece oameni cu care vrea să sporească echipa firmei anul acesta vor lucra pentru relaţia cu fermierii, care „au un mare potenţial de creştere a afacerilor, date fiind condiţiile naturale excelente„. Una dintre activităţile companiei este aşa-numita „pre-finanţare„ a culturilor, cea mai mare sumă acordată unui fermier pentru cultivarea terenului fiind de două milioane de dolari. „Anul acesta am acordat finanţări de 92 de milioane de dolari şi vrem ca în doi ani această sumă să ajungă la 195 milioane de dolari.”

    ŞI PENTRU CĂ PARTEA DE SUD A ŢĂRII ESTE BINE ACOPERITĂ, în această parte derulân-du-se 75% din rulajele companiei, în opinia lui Schuldt extinderea firească pentru acest an este către zona de vest a ţării şi Moldova; ţinta sa personală ca manager este ca la un moment dat Cargill să acopere şi inima ţării. În prezent, cinci tipuri de mărfuri – între care se numără grâu, porumb şi floarea- soarelui – cumpărate de la fermieri fac 95% din activitatea de comerţ a companiei, care a investit în 17 ani pe piaţa românească 110 milioane de dolari.
    Despre investiţiile concrete pe care le plănuieşte pentru acest an Schuldt nu dă detalii, dar spune că „de zece ani revizuim permanent afacerea; cumpărăm şi vindem întruna„. Compania a vândut anul trecut două silozuri din Ialomiţa către procesatorul de malţ Soufflet Group şi a închis două silozuri din judeţul Giurgiu.

    În România Martin Schuld îşi petrece 95% din timp, dar este responsabil şi de activităţile de pe piaţa bulgărească. „80% din timp lucrez la birou, iar în rest merg prin ţară la cele 26 de locaţii pe care le avem”, povesteşte şeful filialei româneşti. Originar din Germania, Schuldt locuieşte şi lucrează în România din 2005 şi a fost desemnat reprezentant al Cargill în România în 2010.

    CARGILL CONCUREAZĂ ÎN ROMÂNIA PE COMERŢUL DE CEREALE CU ALTE MULTINAŢIONALE,  cum sunt ADM (prin Alfred Toepfer), Bunge, Ameropa sau Nidera. În privinţa finanţărilor acordate fermierilor, principalul competitor al Cargill este grupul Agricover, care a dezvoltat Agricover Credit IFN, o instituţie financiară non-bancară specializată exclusiv pe finanţarea agriculturii. Valoarea creditelor acordate anul trecut a ajuns la 413 milioane de lei, cu 38% mai mult decât în 2011, iar profitul instituţiei a crescut în 2012 cu 46% faţă de anul anterior, ajungând la 11,2 milioane de lei. Anul trecut, Agricover Credit IFN a atras 12,5 mil. euro de la International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale şi 8 milioane de euro de la fondul german EFSE, precum şi peste 147 de milioane de lei de la băncile locale. Numărul fermierilor care au primit credite a crescut cu 48% faţă de  2011. „În ce priveşte finanţarea agriculturii, vedem o creştere importantă de cerere în 2013 şi sperăm că va fi chiar un an bun în termeni de plasamente, deşi contextul economic în România rămâne fragil„, declara recent Robert Rekkers, directorul general al Agricover Credit IFN. Grupul Agricover, sub umbrela căruia funcţionează mai multe companii, lucrează cu peste 3.000 de fermieri. Agricultura a fost anul trecut la nivel de economie un business de 15 miliarde de euro, în scădere cu 16% faţă de vârful de 19 miliarde de euro înregistrat în 2011.