BusinessMagazin

Tag: centre comerciale

  • Razvan Gheorghe, Cushman&Wakefield: pe termen lung, nu poti vinde mai scump in Romania decat afara

    “Daca e sa judecam marea parte a centrelor comerciale principiale, ele nu au fost gandite prost. Multe din ele, aflate la periferia unor orase importante din Romania sufera. Un lucru surprinzator, tinand cont ca proiecte similare din marile orase ale Europei rezista si pe timp de criza”, spune Gheorghe.

    Retailerii trebuie sa aiba campanii promotionale corect mediatizate, o politica de preturi corecta, iar cei care se gandesc ca in Romania se poate vinde mai scump decat afara pe termen lung nu vor putea sa lucreze in mod profitabil, spune oficialul Cushman & Wakefield. “Economia se va imbunatati doar daca va exista mai multa coerenta din partea guvernului pe anumite domenii. Principala sursa de rezolvare este infrastructura care dezvolta totul in jurul sau in urma ei”.

     

  • Cum fac economii proprietarii de centre comerciale – VIDEO

    Undeva prin cotloanele centrului comercial Alexa din Berlin se afla un loc unde vizitatorii nu si-ar dori sa ajunga in ciuda posibilei atractii fata de tunelurile si incaperile pe care un cumparator nu le intrezareaste poate niciodata. Este vorba de un loc unde mirosul este aproape insuportabil, iar cantitatea de gunoi se masoara in tone: o statie de sortare si de colectare a deseurilor produse in centrul comercial, fie ca este vorba de sticle de plastic, ambalaje sau deseuri menajere.

    “Aceasta este una dintre marile greseli din Romania – se vorbeste despre deseuri si despre gunoi, dar nu despre posibile resurse. O alta este ca in Romania ne costa sortarea si colectarea deseurilor, in timp ce in Germania primim bani pentru asta”, sustine Ingo Nissen, country manager al dezvoltatorului portughez Sonae Sierra, cel ce a intrat pe piata locala prin cumpararea River Plaza din Ramnicu Valcea. Managerul, care a supervizat dezvoltarea centrului comercial Alexa din Berlin, detinut de catre Sonae Sierra, vorbeste de rata de reciclare a deseurilor produse zilnic intr-un mall ca despre o metoda de reducere a costurilor de operare, atat prin posibilele sume primite la colectare, cat si prin micsorarea costurilor de curatenie din mall. “Pentru River Plaza ne-am fixat o tinta de reciclare de 25,9%, dar am depasit-o deja, suntem la 29%. In Alexa avem 60%; nu este usor sa motivezi oamenii din Romania, dar este o rata buna.”

    Tintele de reciclare reprezinta doar una dintre metodele prin care proprietarii si administratorii unui centru comercial incearca sa scada costurile de operare, in contextul scaderii chiriilor cu o medie de aproximativ 20%, potrivit consultantilor imobiliari. “Chiriasii nu percep chiria pe care o platesc ca o suma impartita intre taxele de administrare – denumite – si chiria propriu – zisa, ci ca un tot unitar. Obtinerea unor taxe de administrare mai mici, practic a unor costuri de operare mai mici ar putea lasa loc pentru o chirie mai mare, crescand profitul proprietarului”, explica Georgiana Andrei, retail broker in cadrul firmei de consultanta Colliers International.

    Potrivit unui studiu al companiei, taxele de administrare platite in centrele comerciale din Romania sunt printre cele mai mari din regiune, atingand niveluri similare cu cele din Marea Britanie si chiar mai mari, avand in vedere ca in mall-urile din Bucuresti se poate ajunge si la taxe lunare de 11 euro pe metru patrat – aproximativ o treime din chiria medie pe piata. Cea mai mare pondere in taxele de administrare si implicit in costurile de operare a unui mall o are costul utilitatilor – apa, curent electric sau combustibilul lichid folosit pentru sistemul de ventilatie – si serviciile de curatenie, paza si de intretinere.

    Radu Niculescu, managing director al diviziei de administrare a proprietatilor din cadrul grupului RED, care a dezvoltat centrele comerciale Armonia din Arad si Braila, spune ca reducerile cele mai mari pot fi operate in ceea ce priveste costurile de energie si cele de curatenie si paza. “Trebuie sa ai monotarif la curentul electric, aproape toata lumea are tarif de zi si de noapte; ce folos sa reduc consumul de energie electrica noaptea, cand oricum este foarte ieftin, iar ziua nu-l pot reduce? Un tarif unitar pe toata durata zilei este mult mai eficient”, considera Niculescu. El da ca exemplu centrul comercial de la Braila, unde a fost introdus un sistem electronic prin care aprinderea luminilor poate fi programata si sistemul de iluminare poate sa se si opreasca automat, pe baza unor senzori, care “simt cand rasare soarele”.

    Tot in privinta consumului de electricitate, managerii Sonae Sierra dau ca exemplu folosirea unor senzori de miscare, eficienti mai ales pe timp de noapte sau pe coridoarele tehnice ale unui centru comercial, unde traficul este foarte redus. Nu in ultimul rand, becurile cu un consum mai redus de electricitate pot aduce economii lunare chiar si de o treime fata de becurile obisnuite, potrivit studiilor companiei portugheze. Cel mai mult consuma sistemul de aer conditionat, ceea ce aduce in discutie procesul de dezvoltare si construire a unui centru comercial, care poate sa determine costuri de operare ulterioare mai reduse. Spre exemplu, montarea unor pompe care sa extraga apa din pamant sau a unor pompe de caldura poate reduce consumul de energie al sistemului de ventilatie. “La un moment dat am observat ca folosirea intensa a pompelor crestea consumul de electricitate cu 3%, insa in ansamblu, consumul era mai mic”, adauga Ingo Nissen, facand referire la sistemul clasic de ventilatie, care presupune incalzirea si racirea apei sau a aerului.

    Curatenia si paza reprezinta alte doua capitole unde se pot opera reduceri semnificative, potrivit administratorilor de centre comerciale. “In Romania inca exista modelul echipelor de curatenie, vin 15-20 de persoane care fac curat, cand se poate face totul cu doua masinute de curatenie, iar pe tura nu sunt mai mult de trei-patru persoane care lucreaza”, exemplifica managerul RED. “Suntem obligati sa avem un post de pompieri care costa, cinci persoane, 40.000 de euro pe an. Poti sa gasesti firme care realizeaza si paza, si serviciile de pompieri. Daca ai o firma de interventii care sa poata sosi in caz de urgenta in doua minute, poti sa ai doar cinci persoane de paza intr-un mall”, continua Radu Niculescu.

    Aceste moduri de reducere a costurilor de operare n-au prea fost, in general, o preocupare pentru dezvoltatorii de centre comerciale, prioritare fiind viteza de constructie si impartirea spatiilor astfel incat sa se obtina venituri lunare din chirii cat mai mari. Lucrurile nu s-au modificat simtitor nici acum, dupa cum au remarcat consultantii imobiliari, pentru ca preocuparea de baza a devenit obtinerea unei finantari pentru proiectele aflate in stadiul de macheta. In plus, “unii inteleg gresit reducerile de costuri: au taiat la jumatate cheltuielile de curatenie si tin becurile stinse sau caldura si aerul conditionat inchise, ceea ce afecteaza imaginea generala a centrului comercial”, considera Radu Niculescu. Criza, dar si scaderea traficului in majoritatea centrelor comerciale s-ar putea sa-i determine insa pe administratori si proprietari sa incerce si niste metode mai bune de reducere a costurilor.

    Pe ce se duc banii
    Cum faci economii
    Platim printre cele mai mari taxe de administrare

  • Reportaj BM: Cum arata un mall evreiesc – GALERIE FOTO

    "Tel Aviv nu este Israel", spune o vorba folosita destul de des de catre locuitorii orasului, fie ei oameni de afaceri sau angajati obisnuiti intr-unul din numerosele turnuri de birouri din oras. Expresia nu poate fi mai buna pentru a sublinia diferentele dintre orasul de la Marea Mediterana si restul Israelului: cele mai vechi cladiri au 100 de ani – bazele Tel Avivului au fost puse in 1909 – plaja si portul au fost realizate dupa modelul Florida iar criza nu a diminuat mai deloc preturile locuintelor, exprimate cel mai adesea in sute de mii de euro.

    Senzatia de bogatie care pluteste in atmosfera, dincolo de umiditatea foarte ridicata, nu putea fi exploatata si de catre dezvoltatorii de centre comerciale, numarul acestora fiind de peste zece. Unul dintre acestea este Golden Mall, inaugurat in urma cu 12 ani de catre grupul israelian Gindi.
     

    Proiectul, care are o suprafata inchiriabila de 40.000 de metri patrati – fiind din acest punct de vedere unul dintre cele mai mari din tara – este supus unei extinderi, care va suplimenta suprafata cu inca 25.000 de metri patrati (comparativ, cele doua mall-uri care ar trebui inaugurate in toamna in Bucuresti, AFI Cotroceni Mega Mall si Sun Plaza, au 76.000 mp respectiv 80.000 mp inchiriabili).
     

    "Avem deja un procent de 65% preinchiriat din suprafata cu care va fi extins. Va fi diferit de componenta actuala, va fi mai highteck, mai modern", spune Gil Gazit, CEO al Golden Mall. Intr-adevar, mall-ul existent in acest moment difera seminifcativ de un centru comercial european, numele mari europene lipsand aproape cu desavarsire, culorile si vitrinele aducand aminte de modelul bazarului arab in timp ce intre spatiile dintre magazine pot fi gasite, spre exemplu, mici fast-food-uri, masinute cu fise pentru copii sau chiar un targ de carti, la parterul centrului comercial.
     

    "Suntem in negocieri avansate cu H&M si Zara. Israelul este foarte diferit, noi ne-am construit propriile noastre branduri. Strainii vor avea partea lor, dar nu multe branduri au reusit aici, doar Mango sau McDonald’s sau Zara. Altele au o prezenta destul de redusa, precum KFC, in timp ce branduri precum Starbucks s-au retras de pe piata", spune Gil Gazit cu privire la chiriasii din centrul comercial pe care il conduce.
     

    Mall-ul numara in acest moment 270 de magazine (99% grad de inchiriere), majoritatea fiind branduri locale, cele mai mari chirii lunare fiind de 90 – 150 de dolari pe metru patrat (64 – 106 euro/mp/luna), un nivel mai redus comparativ cu spatiile mici din mall-urile bucurestene. CEO-ul Golden Mall spune ca traficul vizitatorilor nu a inregistrat fluctuatii importante dupa venirea crizei, acesta fiind de 25.000 de persoane pe zi. Interesant este ca proiectul nu include si un magazin de bunuri de larg consum, cum ar fi un supermarket sau un hipermarket, CEO-ul proiectului precizand ca fostul operator nu a mai putut sa isi plateasca chiria din cauza vanzarilor slabe, israelienii nefiind obisnuiti sa mearga la un hipermarket intr-un centru comercial de tip mall.
     

    Traficul este mai redus in ziua de sambata, ziua traditionala de Sabat, cand programul centrului comercial este mai redus si cand sunt deschise in principal cafenelele si restaurantele, magazinele fiind in general inchise. Ziua este folosita in special pentru organizarea unor evenimente pentru copii sau a unor concerte, spre exemplu. "Cand sunt atatea mall-uri imprejur, cum sa atragi vizitatorii? Prin marketing, publicitate constanta, prin organizarea a tot felul de evenimente", conchide Gil Gazit.
     

    Dezvoltatorul israelian Gindi este prezent si in Romania prin proiectul rezidential G ViTown din Bucuresti, care ar urma sa fie demarat in perioada urmatoare. Proiectul, care va include 324 de apartamente, va presupune o investitie estimata la 23 de milioane de euro, finalizarea sa fiind estimata pentru al doilea trimestru din 2011. Compania mai detine un alt teren si in Brasov, lot pentru care nu s-a luat inca o decizie privind utilizarea sa.
     

    CLICK AICI pentru a vedea cum arata un mall din Israel
     

  • Mall-uri de criza – GALERIE FOTO

    Suprafete de doua ori mai mari in comparatie cu Bucuresti Mall, primul centru comercial modern inaugurat acum zece ani; un hipermarket de mari dimensiuni printre chiriasi; magazine de bricolaj sau mobilier; zone de divertisment; elemente de arhitectura menite sa atraga vizitatorii. Acestea sunt principalele elemente invocate de dezvoltatorii AFI Cotroceni Mega Mall si Sun Plaza pentru a justifica increderea in cele doua proiecte, desi ambele vor fi deschise intr-o perioada nefasta pentru segmentul de retail.

    “Eu nu vorbesc doar despre faptul ca vom deschide in acest an, ci imi asum ca vom inaugura in 2009”, sustine Mircea Curuia, deputy general manager al companiei franceze EMCT, dezvoltatorul Sun Plaza, amplasat in zona de sud a Capitalei. “Nu pot spune ca se lucreaza in trei schimburi pe santier, dar doua si jumatate sunt clar. Se lucreaza 18-20 de ore pe zi, si la 1 noaptea se lucreaza”, afirma la randul sau Michael Richard, directorul general al companiei, pentru a raspunde mai multor voci, de la consultanti imobiliari la retaileri, care siau exprimat in ultimele luni neincrederea privind inaugurarea proiectului in acest an.

    Sun Plaza, aflat in portofoliul Sparkassen Immobilien, subsidiara a grupului bancar Erste, ar trebui sa isi deschida portile la sfarsitul lunii octombrie, la circa o luna dupa Cotroceni Mega Mall, proiect dezvoltat in partea de vest a orasului de catre AFI Europe, care va fi si proprietarul proiectului. Cele doua proiecte vor fi astfel, alaturi de Cocor Luxury Store, care este insa mult mai mic, ultimele centre comerciale ce se vor deschide in Bucuresti pentru o perioada buna de timp, dupa ce ultimii doi ani au adus deschiderea a sase centre comerciale.
    “Nu vad in urmatorii doi-trei ani un alt centru comercial de mari dimensiuni care sa fie finalizat”, afirma si Monica Barbu, vicepresedinte al companiei de consultanta imobiliara The Advisers. Potrivit datelor comunicate de companiile imobiliare pentru suplimentul BUSINESS Magazin “Piata imobiliara 2009 – Iesirea din criza?”, in urmatorii doi ani nu este anuntata nicio finalizare de centru comercial nou in Bucuresti, dupa ce proiecte precum Promenada Mall, parte a Floreasca City, sau Galleria Bucuresti au fost amanate din pricina dificultatilor de obtinere a unei finantari bancare.

    “Exista acum comercianti care inainte de a semna un contract de inchiriere solicita sa le fie comunicat gradul de preinchiriere din acel moment”, mai spune Monica Barbu, pentru a exemplifica diferentele dintre perioada actuala si perioada de boom. Sun Plaza are acum un grad de inchiriere de circa 85%, in timp ce AFI Cotroceni Mega Mall are inchiriat aproximativ 90% din spatiu, astfel incat reprezentantii celor doi dezvoltatori sustin ca nu sunt modificari majore aduse de criza in ceea ce priveste interesul comerciantilor pentru proiectele lor. “N-am facut nicio reducere. Daca un retailer doreste sa iasa din mall-ul nostru, avem deja altii pe lista de asteptare”, sustine Reuven Havar, country manager al AFI Europe.

    De altfel, ultimele spatii disponibile intr-un centru comercial sunt inchiriate la un pret mai mare si mai ales de magazine cu suprafete mai reduse. “Avand in vedere ca nu se intrevad in viitorul apropiat noi proiecte, vor fi cu siguranta alti retaileri care vor dori un spatiu, chiar daca nu inainte de deschidere. Si nu vor avea decat optiunea eliberarii unui spatiu in proiectele deja existente care merg bine”, afirma vicepresedintele The Advisers in legatura cu posibilitatea unui dezvoltator de a obtine venituri mai mari din inchirierea ultimelor suprafete libere, in ciuda perioadei de criza economica.
    Contextul actual va avea insa cu siguranta un efect asupra evolutiei pe termen scurt a celor doua centre comerciale, chiar daca reprezentantii companiilor implicate in proiecte se declara optimisti. “Cand am desenat pentru prima oara Sun Plaza, in 2005, nu exista boom-ul imobiliar si am fost foarte conservatori. De aceea am facut o supraancorare a centrului”, explica reprezentantii EMCT. Cu circa 150 de magazine, Sun Plaza ar trebui sa genereze, potrivit estimarilor EMCT, vanzari anuale pentru comercianti de peste 400 de milioane de euro. Pentru proiectul AFI sunt prevazute 270 de magazine, potrivit ultimelor informatii disponibile.

    Amplasarea in zona Piata Sudului este a doua ratiune de optimism adusa in discutie de catre managerii EMCT, care considera “slaba” competitia formata din City Mall si recent deschisul Grand Arena, din pricina diferentelor dintre mixul de chiriasi. City Mall este de altfel unul dintre proiectele comerciale din Bucuresti cu cele mai slabe rezultate, in timp ce Grand Arena s-a inaugurat in luna martie a acestui an cu mai putin de jumatate dintre magazine deschise. “Vom avea un hipermarket deschis 24 de ore, primul cinema Imax 3D, amplasamentul este foarte bun, cu statia de metrou din apropiere, avantajele sunt multiple si credem in succesul proiectului”, afirma la randul sau Reuven Havar de la AFI Europe. Competitia AFI Cotroceni Mega Mall va fi insa foarte puternica, tinand cont ca in partea de vest a Capitalei exista deja de mai multi ani Plaza Romania, galeriile comerciale ale Carrefour Orhidea si Cora Lujerului, precum si recent inauguratul Militari Shopping Center. In plus, iesirea din oras din acea zona a devenit in ultimii ani un pol al comertului, cu hipermarketuri, magazine de mobila si bricolaj sau primul outlet din tara.

    “Consider ca zona de sud, spre exemplu, va fi acoperita pentru moment, insa in est sau in nord inca este loc. In plus, nu exista o formula matematica din care sa tragi o concluzie privind saturarea unei piete. Pe de alta parte, este foarte dificil sa iei din vizitatorii unui proiect, dar nu imposibil”, considera Monica Barbu.

  • Colliers: Taxele de administrare din mall-urile bucurestene, cele mai mari din regiune

    Taxele de service charge, care sunt platite lunar de catre chiriasii unui centru comercial in contul serviciilor de tipul paza, curatenie dar si a facturilor pentru utilitati, se situeaza la cele mai ridicate valori din regiune, releva un studiu Colliers.

     

    Astfel, valorile medii ale acestor taxe intr-un centru comercial modern, platite de catre chiriasi aditional chiriilor lunare, se ridica in Romania, in medie, la 4 – 9 euro pe luna pe metru patrat, in timp ce in Albania au o valoare de 6 – 7 euro/mp/luna, in Serbia de 7 – 8 euro/mp/luna, in Bulgaria de 5 – 6 euro/mp/luna, in Polonia de 4 – 7 euro/mp/luna iar in Marea Britanie de 8,5 euro/mp/luna.

     

    "Am ajuns la concluzia ca suntem la un nivel similar cu alte tari din Europa Centrala si de Est si cu Marea Britanie, cu o singura exceptie: Bucurestiul, unde in unele centre comerciale moderne, taxele service charge ajung la un nivel de 11 euro/mp/luna, mai ridicat decat in alte piete analizate", se afirma in studiul mentionat.

     

    Acestea sunt formate intr-o proportie de 13 – 15% din comisionele de management, platite catre administratorul centrului, din costurile legate de utilitati (electricitate, gaz, apa), care detin cea mai mare pondered in totalul taxelor de administrare, cu 35 – 40%, de costurile soft cu 15 – 20%, adica securitatea si evenimentele de marketing, de costurile legate de activitatile de reparatii, lifturi, activitati mecanice (30 – 35%) si de asigurari, care detin unul – doua procente.

     

    Daca in Marea Britanie valorile au un trend descrescator – existand cazuri si de o scadere cu 20% – taxele de administrare si de intretinere din pietele est europene inregistreaza un trend crescator, si asta in principal din pricina costurilor utilitatilor, care se majoreaza de la an la an.

     

    "In Romania, impozitul pe proprietate (1,5% din valoarea proprietatii) este amortizat de catre proprietari, fiind inclus in taxele de service charge, spre deosebire de alte tari. Acest fapt determina de asemenea un service charge mai mare decat in alte piete analizate", se mai spune in studiul Colliers.
     

  • Sfarsitul mall-mania in Romania – GALERIE FOTO

     

    Dupa o saptamana incarcata la Grenoble – un mic oras din Alpii francezi, cu circa 150.000 de locuitori si care atrage anual alte cateva zeci de mii de studenti – doi tineri din Bucuresti, aflati in Franta pentru studii, si-au dat seama ca nu mai aveau aproape nimic de mancare in frigider. Au decis sa mearga a doua zi, duminica, la hipermarketul Carrefour de la marginea orasului, unul din cele doua mari centre comerciale din oras. Cand au ajuns acolo, au vazut ca parcarea era goala, iar hipermarketul era inchis. “Am fost… socat. Credeam ca sunt intr-un film, nu intelegeam ce se intampla”, isi aminteste astazi unul dintre tineri, la un an de la intamplare.
     
    Dupa cum aveau sa afle, hipermarketul nu era deschis duminica decat ocazional, asa cum se intampla si cu alte mari magazine din Franta. Legislatia in vigoare in mai multe state din Europa de Vest pana spre sfarsitul anilor ‘90 interzisese magazinelor de mari dimensiuni sa opereze si in zilele de duminica, pe de o parte din considerente religioase, pe de alta parte ca un rezultat al puterii de negociere a sindicatelor, care sustineau ca duminica sa ramana zi libera pentru angajati. Competitia tot mai mare dintre lanturile de magazine si dezvoltatorii de centre comerciale a facut insa ca aceste legi sa fie eliminate in multe locuri, in timp ce in altele ramane necesara in continuare o autorizatie speciala pentru a deschide duminica un magazin de mari dimensiuni – un fapt care poate fi cel putin surprinzator pentru un roman obisnuit ca supermarketul sau hipermarketul sa-i ofere tocmai sambata si duminica posibilitatea de a cumpara atunci cand restul magazinelor se inchid.
     
    Intamplarea celor doi tineri prezinta relevanta tocmai din acest motiv: dupa aproape jumatate de secol de regim comunist, cand cei ce nu puteau iesi din tara, adica majoritatea, au avut de-a face doar cu magazinele universale autohtone in loc de mall-uri si hipermarketuri, deschiderea primelor centre comerciale de tip occidental a stimulat o pofta de consum care aproape ca a sfidat conditiile economice. “In 1999 nu prea era mult consum din cauza situatiei economice. Dar ce m-a surprins a fost aceasta motivatie nebuneasca a oamenilor de a consuma si a cheltui fara a-si planifica sau gandi viitorul”, rememoreaza Ali Ergün Ergen, cel care a coordonat constructia Bucuresti Mall si ulterior a Plaza Romania si care a supervizat dezvoltarea zonei comerciale din cadrul proiectului Baneasa.
     
    Dorinta de a adopta modelul cultural vestic si placerea de a calca intr-un “templu al consumului” la fel ca in strainatate a facut ca primele mall-uri din tara sa ajunga o atractie instantanee. “Prima data cand am auzit de a fost de la varul meu, care fusese in Bucuresti la Mall Vitan si mi-a povestit ca despre un taram magic: fantani cu jocuri de apa, inalte pana la acoperis, etaje mari, spatioase si cu multe lumini. Singurul termen de comparatie erau tarabele noastre de magazine, inghesuite unele langa altele”, isi aminteste Andra, o tanara de 24 de ani nascuta in Pitesti. Deschiderea primului mall din tara a fost de altfel evenimentul lunii septembrie 1999 in Bucuresti: la inaugurare au participat, dupa cum nota presa vremii, prim-ministrul de atunci al Turciei, ministrul Radu Berceanu, primarul Capitalei si Gheorghe Hagi. Alte articole din presa vremii relatau, cu o nota de romantism, despre fantana care propulseaza apa pana la cupola, magazinele cu tavane inalte sau personalul care asigura paza in centrul comercial.
     
    Au urmat mai multe saptamani cu zeci de mii de vizitatori pe zi care faceau ca spatiul, enorm de altfel raportat la centrele comerciale din tara, sa para “sufocant” sau “neincapator”, dupa cum isi amintesc astazi interlocutorii BUSINESS Magazin. “La Bucuresti Mall ne asteptam sa avem 1,5 milioane de vizitatori in primul an. Am avut opt milioane”, spune Ali Ergün Ergen. Managerul, considerat cel mai experimentat administrator de centre comerciale din tara, isi aminteste ca in ciuda acestui succes si a faptului ca era primul centru comercial modern din Capitala, a fost foarte dificil sa gaseasca companii care sa inchirieze spatiu, tocmai fiindca era un concept nou, iar inchirierea s-ar fi facut inainte ca mall-ul sa fie construit. “Nu prea existau la vremea respectiva lanturi mari de magazine, 90% din comercianti erau locali, iar zona de food-court nu era un concept pe care lumea sa il cunoasca. In primul food-court aveam doar McDonald’s si Dunkin’ Donuts, dintre numele internationale, dar Dunkin’ Donuts iesise si imi aduc aminte ca am alergat trei luni dupa KFC sa vina. Toti ar fi vrut pizza si saorma, dar aveam nevoie de variatie”, isi aminteste Ergün Ergen.
     
    Chiar si cu schimbarile chiriasilor de-a lungul timpului – inerente in viata unui centru comercial – primul mall din Capitala a continuat sa atraga vizitatori si din alte orase. “Prima oara cand am fost intr-un mall aveam 17 ani, era prin 2001 aproximativ. M-a impresionat, am fost total coplesita, pentru ca nu stiam incotro sa ma indrept. Dupa trei magazine, deja ma dureau picioarele; noi eram obisnuiti pana atunci cu magazinele de patru pe patru metri”, spune Iulia din Buzau, in timp ce Cristina, originara din Dragasani, isi aminteste ca pentru o tanara din provincie, o vizita la mall reprezenta “every girl’s dream”, adica visul oricarei fete.

    Ali Ergun Ergen, Baneasa Developments: Bucuresti Mall nu a mers foarte bine din punctul de vedere al vanzarilor la inceput, abia dupa al doilea an a inceput sa mearga bine

    Luiza Moraru, CBRE Eurisko – In ultima perioada nu s-a deschis mai nimic ok, in unele proiecte nu s-a ajuns nici la 50% in privinta gradului de inchiriere a galeriei comerciale.

    Ingo Nissen, country manager al Sonae Sierra: Ceea ce stim este ca indicatorii consumului scad in majoritatea tarilor

     

  • JLL: Romania, ultimul loc in regiune la mall-uri si birouri

    Stocul de spatii moderne de birouri din Bucuresti a urcat la finalul anului trecut la 1,19 milioane de metri patrati inchiriabili, dupa finalizarea a 242.000 de metri patrati, se arata intr-un studiu realizat de catre compania de consultanta imobiliara Jones Lang LaSalle.

     

    Atat stocul total de birouri cat si suprafata finalizata anul trecut plaseaza Romania pe ultima pozitie din regiune, dupa Praga (2,51 milioane de metri patrati stoc total), Budapesta (2,54 mil. mp) si Varsovia (2,97 mil. mp). Compania estimeaza ca in acest an vor fi finalizati 180.000 de metri patrati de birouri in Bucuresti, cifra urmand sa fie similara si in 2010.

     

    Situatia este similara si in ceea ce priveste stocul total de spatii comerciale moderne. Chiar daca acesta a urcat la finalul anului trecut la 1,05 milioane de metri patrati, un nivel mai bun comparativ cu Slovacia (645.671 mp), Romania este in urma Ungariei (1,07 mil. mp), Cehiei (2,22 mil. mp) si Poloniei (6,04 mil. mp).Diferentele dintre pietele mentionate pot fi observate si din raportul de metri patrati la mia de locuitori care in Romania este de peste trei ori mai mic decat in Polonia, spre exemplu.
     

  • Sonae Sierra: Nu putem estima cand vom inaugura proiectele din Romania

    Compania, care si-a facut intrarea pe piata locala in 2007 prin achizitia proiectului River Plaza din Ramnicu-Valcea, are in dezvoltare pe plan local trei proiecte comerciale in Bucuresti (ParkLake Plaza, in parteneriat cu Caelum Development) Craiova si Ploiesti, proiecte a caror finalizare a fost amanata, ca urmare a contextului economic.

     

    "Sonae Sierra este, ca si alte companii, afectata de criza de pe pietele financiare. Aceasta situatie a cauzat revizuirea etapelor de dezvoltare ale proiectelor planificate", au mai mentionat reprezentantii dezvoltatorului. Acestia au mai mentionat ca deruleaza in prezent activitati de optimizare a designului si a specificatiilor tehnice pentru fiecare proiect si activitati de intensificare a proceselor de preinchiriere si cautare a unei finantari bancare.

     

    Cele trei proiecte ale companiei aveau o valoare estimata de circa 900 de milioane de euro. Cel mai mare dintre ele este ParkLake Plaza, cu o investitie estimata la aproape 600 mil. euro, care ar trebui sa aiba 110.000 de metri patrati inchiriabili, in timp ce proiectele din Craiova si Ploiesti sunt planificate sa aiba 55.000 de metri patrati inchiriabili respectiv 64.000 mp inchiriabili.

     

    Cele doua proiecte din provincie nu vor fi primele din cele doua orase, potrivit datelor comunicate de catre dezvoltatori si consultanti pentru realizarea suplimentului "Piata Imobiliara – Iesirea din criza?". Astfel, in Craiova este anuntat spre finalizare, in trimestrul II al anului viitor, proiectul West Gate (40.000 mp inchiriabili) in timp ce in Ploiesti este planificat spre inaugurare Ploiesti Mall, la finalul lui 2010, potrivit celor mai recente informatii.
     

  • Grand Arena se deschide cu 80 din cele 180 de magazine anuntate

    Grupul francez Euroinvest Intermed va inaugura maine Grand Arena Mall, amplasat in partea de sud a Capitalei, proiect in a carui dezvoltare a investit 187 de milioane de euro. Principalele ancore ale centrului comercial sunt reprezentate de un hipermarket Carrefour, cu o suprafata de 8.000 de metri patrati, si un magazin Flanco.

     

    De asemenea, centrul comercial va include si 180 de magazine, dintre care doar aproximativ 80 vor fi deschise maine, potrivit declaratiilor lui Mikael Harfi, reprezentanul dezvoltatorilor. Pana in acest moment, circa 80% din suprafata centrului comercial a fost inchiriata – incluzand si suprafetele Carrefour si Flanco – numarul comerciantilor care au semnat pentru un spatiu in galeria comerciala, fiind de aproximativ 130.

     

    Cele 50 de magazine pentru care au fost semnate deja contracte de inchiriere urmeaza a fi deschide in urmatoarea luna, potrivit reprezentantilor Euroinvest, pentru restul de spatii purtandu-se negocieri. Printre numele care au semnat deja pentru un spatiu in Grand Arena Mall se numara Sephora, Blu, Intersport, Costa Coffee, Deichmann, Spring Time, Kenvelo, Broaster Chicken, Centrofarm, Leonardo, Nokia, Arsis, Motivi, InMedio, Bamboo, Meli Melo, Otter, Tina R, Yellow Place, Say, Gatta, Sara Blu, Mela Verde, Germanos, Yves Rocher, Orsay, Sabrini, Sbarro si Benissimo.

    Mikael Harfi a mai declarat ca dezvoltatorul a renuntat la dezvoltarea unui proiect mixt in Brasov, care ar fi urmat sa includa un centru comercial si o zona de birouri si una rezidentiala. "Am facut un studiu de fezabilitate si a rezultat ca acest proiect nu mai este viabil. Aveam o optiune de cumparare pentru teren, nu detineam terenul", a spus Harfi. Potrivit informatiilor furnizate in vara trecuta de catre reprezentantii Euroinvest Intermed. Proiectul ar fi urmat sa se intinda pe o suprafata de peste 44 de hectare, investitia fiind estimata la 200 de milioane de euro.

     

    Euroinvest Intermed este o companie cu capital elvetian, formata din opt actionari. Potrivit reprezentantilor companiei, circa 85% din investitia in Grand Arena Mall a fost asigurata din fonduri proprii, acesta fiind primul centru comercial al actualilor investitori – o parte din investitori au mai dezvoltat un centru comercial in China.

     

    Centrul comercial Grand Arena este amplasat in sudul Bucurestiului, in cartierul Berceni, la intersectia dintre strada Turnu Magurele si Bulevardul Metalurgiei (la capatul sudic al Bulevardului Alexandru Obregia), aici fiind deschis al saptelea hipermarket Carrefour din Capitala si al 23-lea din tara.

     

    Tot in acest an este programata si finalizarea unui alt centru comercial in partea de sud a orasului – Sun Plaza, la Piata Sudului. Al doilea centru comercial din Bucuresti care se va inaugura in perioada urmatoare este Militari Shopping Center (extindere) care va include primele unitati locale ale C&A si Decathlon, in timp ce la finalul anului este programata finalizarea Cotroceni Park.
     

  • Era Shopping Park Oradea se deschide saptamana viitoare

    Unitatii Bricostore, care s-a deschis inca din decembrie 2008, li se vor alatura magazinele din Galeria ERA, cu o suprafata cumulata de 4.200 demetri patrati inchiriabili, si un hipermarket Carrefour, cu o suprafata de vanzare de 9.000 de metri patrati.In plus, o unitate Media Galaxy (3 300 mp) urmeaza sa fie deschisa ulterior.

     

    Acoperind o suprafata de teren de 179.446 mp, Era Shopping Park Oradea este localizat pe Calea Aradului nr. 62 (DN 79), la intersectia cu Soseaua de Centura. Odata finalizat in intregime, parcul comercial va avea o suprafata construita de 83.000 mp, din care 64.700 mp suprafata inchiriabila si 2.000 locuri de parcare pentru vizitatori.

     

    Incheierea celei de-a doua faze operationale va finaliza investitia de 80 de milioane de euro in Era Shopping Park Oradea, cea de a doua faza urmand sa fie formata dintr-un mall, o zona destinata food court-ului, precum si numeroase magazine de servicii, toate acestea intinse pe o suprafata de 21.500 de mp. Tot atunci, isi va deschide portile si magazinul Mobexpert, avand o suprafata de 7.818 mp. Finalizarea celei de a doua faze este programata pentru primul trimestru al anului 2010.

     

    Era Shopping Park Oradea este cel de al doilea centru comercial dezvoltat de catre grupul Omilos, care a inaugurat in luna septembrie a anului trecut prima faza a unui centru comercial similar, amplasat in Iasi. Noul centru comercial din Iasi se va alatura deja existentului Lotus Market, urmand ca din toamna sa devina operational si Tiago Oradea, dezvoltat de catre Mivan si Moritz Group.